Stabilire program vizitare minor. Decizia 1462/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI CIVILĂ NR.1462/R/MF
Ședința publică din 22 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
JUDECĂTOR 3: Veronica
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâta -, împotriva deciziei civile nr.69/ din 05 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-pârâtă, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul, legal timbrat, cu timbru judiciar de 0,3 lei și taxă judiciară de 3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta depune la dosar raport de evaluare psihologică privind minorul, copia scrisorii Departamentului pentru Familie și Sociale-Serviciile privind Identitatea Clientului din Irlanda și copia declarației intimatului-reclamant autificată sub nr.3320/9 sept.2008; precizând că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Recurenta solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris, precizând că nu este de acord cu modalitatea de vizitare a minorului stabilită de instanță. Intimatul este plecat din țară de mai mult timp și nu poate lua minorul la domiciliul său; de fapt, acesta i-a spus că a solicitat stabilirea acestui program de vizitare mai mult pentru părinții săi, bunicii minorului. Mai arată că este de acord ca bunicii paterni să-l vadă pe minor dar la domiciliul său, sau la domiciliul intimatului-reclamant în prezența sa.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului;
Constată că, prin sentința civilă nr.6748/10 noiembrie 2008, Judecătoria Pitești, admițând în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei, a încuviințat acestuia să poarte legături personale cu minorul, în a doua și a patra săptămână din lună în ziua de sâmbătă, între orele 10-19, în domiciliul pârâtei, a doua zi de Paște și de C, între orele 10-18, în domiciliul reclamantului, a treia zi după cea de naștere și cea onomastică în aceeași modalitate și două săptămâni în vacanța de vară la reclamantă.
În motivare, s-a reținut în fapt că minorul s-a născut în timpul căsătoriei părților, desfăcută între timp, prilej cu care a fost încredințat, spre creștere și educare, pârâtei.
Între părinți continuă, însă, să existe neînțelegeri care afectează raporturile reclamantului cu fiul său, motiv pentru care se impune stabilirea unui program care să țină cont de vârsta minorului și obligațiile tatălui.
Împotriva sentinței, în termen, a formulat recurs reclamantul, calificat drept apel d e către instanță, acesta arătând că soluția îl nemulțumește pentru omisiunea de a se pronunța asupra cererii de acordare a permisiunii de a lua copilul în domiciliul său în timpul anului, precum și timp de o săptămână în vacanța de iarnă, deși instanța în fapt a reținut că se impune extragerea minorului în această perioadă de sub influența mamei, care afectează negativ relațiile tată-copil.
Prin decizia civilă nr.69//5 mai 2009, Tribunalul Argeș, admițând apelul, a schimbat în parte sentința, în sensul modificării modalității în care legătura are loc în cursul anului, în sensul că s-a permis luarea copilului în domiciliul tatălui, extinzându-se perioada de vacanță și la cea de o săptămână, în timpul iernii.
În motivare, s-a reținut în fapt că, într-adevăr, întrucât între părinți există neînțelegeri cu privire la exercițiul legăturilor personale ale reclamantului cu minorul, impunerea vizitării acestuia în domiciliul mamei de către tată lipsește relația de intimitatea necesară, cu atât mai mult, cu cât, obișnuința ei s-a pierdut.
Cât despre faptul că pârâtul ar locui în prezent în Irlanda, s-a constat că acesta nu reprezintă un impediment pentru exercițiul legăturilor personale la domiciliul reclamantului, față de dispozițiile speciale ale Legii nr.272/2004.
Nici în ceea ce privește respingerea cererii de purtare a legăturilor personale în timpul vacanței de iarnă nu s-a găsit vreun motiv temeinic ca măsura să fie limitată, câtă vreme, nu s-a dovedit vreun impediment real în calea purtării acestor legături personale.
Împotriva deciziei, în termen, a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru greșita apreciere a situației locuirii, de către reclamant, la o distanță considerabilă, respectiv într-un stat aflat la celălalt capăt al continentului european, în ceea ce privește luarea de către acesta în timpul anului, în cursul unei singure zile, în domiciliul său.
Se mai arată, în același timp, că intimatul reclamant are domiciliul în județul Sibiu și o reședință în Pitești, dar în prezent locuiește și muncește în orașul -Irlanda.
Se mai arată că instanța nu a ținut cont de vârsta mică a copilului și constatările medicale potrivit cărora acesta suferă de afecțiuni ce fac imposibilă transportarea lui în locația indicată de către tribunal sau la domiciliul intimatului, în absența mamei.
Pe de altă parte, s-a criticat hotărârea pentru greșita acordare a dreptului reclamantului de a-și vedea copilul într-un program atât de frecvent, câtă vreme acesta, în ultima perioadă a vieții minorului, l-a vizitat foarte rar, relațiile lor fiind foarte distante.
Se mai arată că nu există o opoziție reală a mamei ca tatăl să viziteze minorul, însă în domiciliul său, deoarece, timp de doi ani, nu a contribuit în mod esențial la creșterea și educarea acestuia, mai ales la cheltuielile necesitate de copil, în plus intimatul având un comportament violent, deplasat care i-ar primejdui evoluția firească.
Curtea examinând decizia prin prisma criticilor aduse constată recursul ca nefiind fondat, pentru cele ce se vor arăta.
După cum se observă, criticile formulate de către pârâtă vizează modalitatea stabilirii în fapt a condițiilor și raporturilor tatălui față de copilul său.
Acesta implică o reanalizare a stării de fapt prin prisma probelor avute în vedere de către instanța de fond, chestiune nepermisă de dispozițiile art.304 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește deplasarea copilului la o distanță foarte mare, urmează a se observa că instanța a indicat, în mod expres, posibilitatea legală și lipsa oricărui impediment de fapt în acordarea acesteia în cadrul creat de dispozițiile Legii nr.272/2004.
Astfel, potrivit rt.17, copilul ai cărui părinți locuiesc în state diferite are dreptul de a întreține relații personale și contacte directe cu aceștia, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului; exercitarea dreptului are a fi facilitată de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, în colaborare cu Ministerul lor Externe, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun.
Cum se poate observa, simpla afirmație a existenței unui impediment datorat distanței și vârstei nu este suficientă pentru a împiedica păstrarea contactelor directe dintre reclamant și minorul său.
Aceasta, în măsura în care reclamantul ar dori să găzduiască copilul în domiciliul despre care se pretinde că l-ar avea în Irlanda.
Ceea ce se observă, însă, în cauza de față, este faptul că reclamantul a indicat drept domiciliu în care dorește să poarte legăturile personale cu minorul său, pe cel din Pitești, unde și recurenta recunoaște că acesta are reședința.
În măsura în care purtarea legăturilor cu minorul în domiciliul tatălui ar deveni abuzivă și dăunătoare, este posibilă oricând sesizarea instanței, în vederea schimbării, chiar și în procedură de urgență, a măsurii, fără însă ca, în lipsa unor probe actuale, ea să nu poată fi încuviințată, așa cum s-a cerut.
Pentru aceste motive, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta, domiciliată în Pitești, III, - -, - 7,.E,.13, județul A, împotriva deciziei civile nr.69//5 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în Pitești, II, -.D,.1, județul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
, -,
Grefier,
Red.-/27.10.2009
GM/4 ex.
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Corina Pincu Ifrim, Veronica
← Divort. Decizia 91/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Stabilire program vizitare minor. Decizia 683/2008. Curtea de... → |
---|