Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 64/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 64/FM
Ședința publică din data de 19 septembrie 2008
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Irina Bondoc
JUDECĂTORI: Irina Bondoc, Daniela Petrovici Paulina Georgescu
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâtul, cu domiciliul în C,-, județul C și în C, str. -. - - nr. 20, -. B,. 33, județul C, împotriva deciziei civile nr. 216 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- (număr în format vechi 2711/2006) în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B,-,. A,. 11 și intimata intervenientă, domiciliată în C,-, -. A,. 8, județul C, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât prin dl. avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr. 12525 din 12.05.2008, depusă la dosar, lipsind intimata reclamantă și intimata intervenientă.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și timbrat cu taxă judiciară de timbru de 4 lei, conform chitanței nr. - din 4.07.2008 și timbru judiciar mobil în valoare de 1 leu.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, pentru lipsa apărătorului intimatei reclamante la primul apel nominal efectuat în ședință publică la ora 9,29, lasă cauza la a doua strigare.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică la ora 9,37 se prezintă recurentul pârât prin dl. avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr. 12525 din 12.05.2008, depusă la dosar, intimata reclamantă prin d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 2.07.2008, depusă la dosar, lipsind intimata intervenientă.
Instanța, verificând taxa de timbru achitată în cauză, apreciază că recursul declarat este insuficient timbrat. Stabilește în sarcina recurentului o diferență de taxă judiciară de timbru de 5,5 lei și îi pune în vedere apărătorului recurentului să depună dovada achitării acesteia.
Apărătorul recurentului pârât depune dovada achitării unei taxe judiciare de timbru de 4 lei, conform chitanței nr. - din 19.09.2008 și se angajează ca până la sfârșitul ședinței de judecată să depună la dosar și dovada achitării diferenței de taxă de timbru de 1,5 lei.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului pârât, având cuvântul asupra recursului, critică hotărârea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând ca la pronunțarea hotărârii instanța să aibă în vedere toate motivele de recurs invocate în scris, înțelegând să susțină oral doar unele chestiuni esențiale în soluționarea cauzei.
Astfel, arată că, în ce privește obiectul cauzei deduse judecății, instanța de apel a reținut că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la o serie de cereri formulate de părți în timpul procesului, respectiv constatarea calității de bun a îmbunătățirilor aduse apartamentului din B și a bunurilor mobile din acest apartament, precum și omisiunea de a rezolva capătul de cerere privind constatarea calității de bun propriu al apartamentului din Învederează că reclamanta nu a sesizat instanța de fond cu o cerere privitoare la constatarea calității de bun propriu a îmbunătățirilor aduse apartamentului din B și nici cu o cerere privitoare la constatarea calității de bunuri proprii a bunurilor din acesta. Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare în ce privește apartamentul din B, cu consecința constatării de bun comun și includerea acestuia în masa de partaj. În raport de cererile cu care părțile au înțeles să învestească instanța, apreciază că instanța de fond a soluționat toate capetele de cerere, rezolvând și chestiunile legate de natura juridică a îmbunătățirilor aduse apartamentului de B și a bunurilor mobile aflate în acest apartament atunci când a stabilit care este masa bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei supusă partajului, sens în care a constatat calitatea de bunuri comune atât a îmbunătățirilor apartamentului cât și a bunurilor mobile existente în acesta, introducându-le în masa de partaj. Totodată, arată că prin apelul declarat, reclamanta nu a invocat cereri cu privire la constatarea calității de bun propriu a îmbunătățirilor și a bunurilor mobile existente în apartamentul din
O altă critică formulată de recurent vizează modalitatea strict procedurală în care instanța de control judiciar a înțeles să soluționeze apelul cu privire la cererea de constatarea simulației contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului din Astfel, arată că hotărârea instanței de apel, potrivit dispozitivului, a desființat sentința apelată și a trimis-o spre rejudecare primei instanței, hotărârea fiind desființată în totalitate și nu parțial, cum s-a acreditat de către instanță prin considerentele reținute.
În ceea ce privește soluția de desființare a hotărârii fondului și de trimitere spre rejudecare primei instanțe, apreciază că aceasta este vădit nelegală deoarece prin hotărârea apelată instanța de fond s-a pronunțat cu privire la toate capetele de cerere cu care a fost sesizată, astfel încât nu se poate susține că ne aflăm în prezența unei omisiuni de soluționare a unor cereri cu care părțile au învestit instanța.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea hotărârii recurate și, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1, 3 și 5 Cod procedură civilă, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea rejudecării pe fond a apelurilor declarate de părți.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul asupra recursului, învederează că prin motivele scrise de recurs s-a susținut faptul că prin abuzurile și falsurile judecătorilor de la Tribunalul Constanța apelanta a obținut mai mult decât a solicitat cu privire la constatarea caracterului de bun propriu al apartamentului din B, a îmbunătățirilor și a bunurilor mobile aflate în acesta. Învederează că la instanța de fond reclamanta a formulat cerere de completare a acțiunii, cerere prin care a solicitat, în principal, să se constate calitatea de bun propriu al apartamentului situat în B și constatarea calității de bunuri proprii a îmbunătățirilor aduse apartamentului și a bunurilor aflate în acesta la momentul formulării cererii completatoare. În apel, a înțeles să formuleze critici întrucât judecătorul de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere potrivit cererii completatoare. Apreciază că în mod corect instanța de apel a analizat acest motiv de apel, soluția pronunțată fiind legală și temeinică, solicitând respingerea primului motiv de recurs.
Referitor la modalitatea prin care a fost soluționat motivul de apel cu privire la soluția pronunțată în legătură cu capătul de cerere reconvențională în sensul constatării caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare prin interpunere de persoane, apreciază că în mod legal și temeinic instanța de apel a admis apelul formulat de către reclamantă și a respins ca nefondată cererea pârâtului în constatarea simulației contractului de vânzare-cumpărare, soluția instanței de apel fiind întemeiată pe dispozițiile care reglementează materia simulației.
în ce privește soluția de desființare a hotărârii fondului și trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe, apreciază că este o soluție legală și temeinică având în vedere că prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor problemelor de drept cu care a fost învestită.
Pentru motivele susținute oral și dezvoltate pe larg pe calea întâmpinării, depuse la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Totodată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 11505/2002 pe rolul Judecătoriei Constanța, reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul, ca prin hotărâre judecătorească să constate masa bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, cota lor egală de contribuție la dobândirea acestora, partajarea bunurilor mobile și imobile dobândite în timpul căsătoriei și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că părțile s-au căsătorit la 15.08.1992 și au divorțat prin acord în cursul lunii iunie 2002, iar în perioada căsătoriei au dobândit, prin contribuție egală, mai multe bunuri mobile și imobile, respectiv: o garsonieră situată în C,-, - 12A,. A,. 31, îmbunătățită, îmbunătățirile aduse apartamentului situat în C, str. -. - - nr. 20, -. B,. 33,aflat în proprietatea pârâtului, un autoturism Super, bunurile mobile aflate în imobilul situat în str. -. - - și acțiuni la societatea Montaj Internațional Cernavodă și Montaj International
Pârâtul a solicitat prin întâmpinare includerea în masa partajabilă a unui apartament compus din două camere și dependințe situat în B,-,. 11, sector 2 și a îmbunătățirilor aduse acestui imobil.
Prin cerere completatoare reclamanta a solicitat instanței să constate că apartamentul situat în B,-,. 1,. 2,. 11, sector 2, compus din două camere și dependințe, este bunul său propriu, fiind dobândit cu banii donați de mama sa, numita.
A susținut reclamanta că din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001 rezultă că prețul necesar cumpărării apartamentului i-a fost donat cu scutire de raport succesoral de către mama sa și că îmbunătățirile aduse acestui imobil, ca și bunurile aflate în interiorul lui au fost, de asemeni, obținute cu banii mamei sale.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională la cererea completatoare prin care a solicitat constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001 referitor la apartamentul din B,-,. 1,. 2,. 11, sector 2, constatarea caracterului de bun comun al acestui imobil și a unei cote de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 65% din valoarea acestora.
Totodată, a fost completat cadrul procesual al litigiului prin chemarea în judecată, în calitate de pârâtă, a mamei reclamantei, numita.
A susținut pârâtul că partea din contract referitoare la procuratorul de fonduri are un vădit caracter simulat și că, în realitate, prețul imobilului a fost plătit de soți.
La termenul de judecată din data de 16.01.2006, numita a formulat cerere de intervenție în interes alăturat reclamantei prin care a solicitat să se constate că imobilul situat în B, str. - este bunul propriu al acesteia.
Prin sentința civilă nr. 2979/31.03.2006 instanța a admis în parte acțiunea principală și cererea reconvențională, a respins cererea de intervenție în interesul reclamatei, a constatat caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001 de BNP, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, prin contribuție egală, garsoniera situată în C,-, - 12A,. A,. 31, apartamentul situat în B,-,. A,. 11, inclusiv îmbunătățirile aduse acestuia, un autoturism marca Super și bunuri mobile.
A dispus lotizarea bunurilor comune, în sensul că lotul 1, compus din garsonieră, autoturismul, bunuri mobile și îmbunătățirile în valoare de 3400 lei aduse imobilului situat în C, str. - -, a fost atribuit pârâtului - reconvenient, iar lotul 2 - compus din apartament situat în B, str. - nr. 5,. A,. 11 și bunuri mobile - a fost atribuit reclamantei.
A dispus egalizarea loturilor prin obligarea reclamantei la plata în favoarea pârâtului - reconvenient a sumei de 67.328, 82 lei cu titlu de sultă, a compensat cheltuielile de judecată și a obligat pârâtul la 750 lei onorariu expertiză către reclamantă.
La pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere că la data achiziționării apartamentului din B pârâta era pensionară și realiza împreună cu familia sa venituri reduse, care în perioada 1998-2001 au fost afectate și de susținerea cheltuielilor de școlarizare a fiicei sale mai mici, astfel că actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001 este simulat, iar imobilul achiziționat prin acest contract trebuie inclus în masa bunurilor comune.
Valoarea bunurilor ce compun masa partajabilă a fost reținută ca fiind cea stabilită prin rapoartele de expertiză efectuate în cauză.
Apelurile declarate împotriva acestei sentințe și împotriva încheierii interlocutorii din 23.01.2006 de toate părțile litigiului au fost admise de Tribunalul Constanța prin decizia civilă nr. 216/15.04.2008 prin care s-a desființat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Pentru a hotărî în acest sens tribunalul a reținut că prin cererea introductivă, completată la 22.10.2002 (fila 16 dosar fond), reclamanta a învestit instanța cu soluționarea mai multor capete de cerere, respectiv:
- constatarea masei bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei;
- constatarea cotelor egale de contribuție la dobândirea patrimoniului comunitar;
- partajarea în cote egale a bunurilor mobile și imobile dobândite de părți în timpul căsătoriei;
- constatarea calității de bun propriu a apartamentului situat în B, str. -, nr. 5,. 1,. 2, sector 2,. 11, compus din două camere și dependințe;
- constatarea calității de bun propriu a îmbunătățirilor aduse imobilului mai sus-menționat.
Prin cerere reconvențională, pârâtul a solicitat (fila 27 dosar fond) constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001, referitor la apartamentul din B, str. - nr. 5,. 1,.2,. 11, constatarea caracterului de bun comun al acestui apartament și a unei cote majoritare de contribuție la dobândirea masei partajabile, de 65% din valoarea acesteia.
A constatat tribunalul că instanța de fond a încălcat prevederile art.129 alin.6 din Codul d e procedură civilă, care o obligau să se pronunțe asupra tuturor cererilor formulate de părți, în sensul că deși a admis capătul de cerere referitor la simulație, nu s-a mai pronunțat în dispozitiv și cu privire la cererea prin care reclamanta a solicitat constatarea calității de bun propriu a acestui bun și nu a analizat în nici un fel cererea prin care aceeași parte a solicitat să se constate că îmbunătățirile aduse acestui apartament, precum și bunurile mobile din imobil sunt bunuri proprii, fiind realizate din banii săi.
S-a apreciat că nepronunțarea asupra acestor cereri distincte nu îndreptățește instanța de apel ca pentru prima dată în calea de atac să facă aprecieri asupra naturii îmbunătățirilor și bunurilor proprii sau comune, pentru că aceasta ar echivala cu lipsirea părților de un grad de jurisdicție, precum și că admiterea cererii în constatarea simulației nu dezleagă problema de drept cu care a fost învestită prima instanță, referitoare la calitatea de bun propriu a îmbunătățirilor aduse apartamentului și a bunurilor mobile din imobil.
În ceea ce privește caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001 s-a apreciat că nu a fost dovedită existența unui contraînscris care să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent, și că și în ipoteza în care s-ar porni de la premisa că între părțile contractului aparent există o imposibilitate morală de preconstituire a unui înscris, nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă existența vreunei intenții secrete a părților și nici persoana care este adevărata beneficiară a contractului secret, astfel că cererea în constatarea simulației contractului de vânzare - cumpărare nu poate apărea decât ca nefondată.
Pe cale de consecință, tribunalul a desființat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe pentru ca aceasta să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost învestită, cu luarea în considerare a dezlegării dată capătului de cerere privind constatarea simulației contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2738/05.09.2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul reconvenient și a criticat-o pentru nelegalitate conform art.304 pct.6 și 9 din Codul d e procedură civilă, sub următoarele aspecte:
- greșita stabilire a obiectului cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta precizată, deoarece reclamanta nu a formulat o cerere de constatare a calității de bun propriu a îmbunătățirilor aduse apartamentului din B, ci a susținut doar în apărare că aceste îmbunătățiri au fost efectuate cu o sumă de bani pe care o împrumutase de la societatea care o angajase. Mai mult, instanța de apel a constatat nelegal că reclamanta a pretins prin acțiune și constatarea caracterului de bunuri proprii a bunurilor mobile din apartament, cu toate că o astfel de solicitare a fost formulată doar prin întâmpinarea inițială a pârâtului recurent, prin care s-a solicitat includerea apartamentului din B în masa bunurilor comune, împreună cu toate bunurile și îmbunătățirile pe care le includea.
Prin urmare, încălcarea prevederilor art.129 alin.6 din Codul d e procedură civilă a fost greșit reținută pentru că instanța de fond a hotărât cu privire la toate cererile cu a căror soluționare a fost investită, astfel cum au fost ele formulate în acțiunile părților, și, mai mult, a rezolvat și chestiuni legate de natura juridică a îmbunătățirilor aduse apartamentului din B și a bunurilor mobile aflate în acest imobil atunci când a stabilit compunerea masei partajabile.
- deși tribunalul a analizat și soluționat în considerente cererea referitoare la constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare referitor la apartamentul din B, soluția dată acestei solicitări nu a fost menționată și în dispozitivul hotărârii recurate, care a desființat în tot sentința fondului și a trimis întreaga cauză spre rejudecare.
În referire la cererea în constatarea simulației s-a invocat greșita aplicare a prevederilor art.1075 din Codul civil - cu motivarea că noțiunea de "act secret" vizează convenția părților, nu înscrisul doveditor al acesteia - dar și greșita interpretare a probatoriilor administrate cu privire la adevăratul beneficiar al actului de înstrăinare.
Intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat și a arătat în motivare că instanța de apel a apreciat corect asupra limitelor investirii inițiale a reclamantei, ca și asupra caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare referitor la apartamentul din B și la incidența prevederilor art.297 din Codul d e procedură civilă.
Analizând legalitatea hotărârii atacate în raport cu criticile formulate instanța reține următoarele:
Conform dispozițiilor legale care îl reglementeaza, apelul este o cale de atac ordinară, suspensivă, de reformare și devolutivă, este mijlocul procesual prin care partea nemulțumită de hotărârea primei instanțe solicită instanței superioare ierarhic reformarea acesteia.
Urmare a caracterului devolutiv, apelul declanșează o nouă judecată în fond, atât cu privire la situația de fapt cât și cu privire la problemele de drept deduse judecății, astfel că toate aspectele dezbătute în primul ciclu procesual sunt repuse în discuția instanței de apel; prin urmare, părțile au posibilitatea de a supune judecății în apel litigiul dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt și de drept ce au fost ridicate în primă instanță, cu conditția respectării principiului disponibilității și a cadrului procesual stabilit la fond.
În speță, din considerentele hotărârii atacate rezultă că motivul desființării hotărârii și trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță a fost nepronunțarea în dispozitiv asupra cererii reclamantei de constatare a calității de bun propriu a apartamentului din B și a celor referitoare la caracterul de bun propriu a îmbunătățirilor și bunurilor mobile aflate în acest imobil, cereri cu privire la care s-a reținut că nu a fost administrat nici un mijloc de probă.
Soluția adoptată de tribunal este, însă, contrară dispozițiilor art.297 alin.1 din Codul d e procedură civilă deoarece instanța de fond a rezolvat în fond litigiul în întregul său și a apreciat asupra caracterului fondat sau nefondat al tuturor pretențiilor părților, iar în aceste condiții motivul de desființare reținut în considerentele deciziei din apel nu este incident.
Astfel, deși a constatat în mod corect că reclamanta a dedus judecății inclusiv existența dreptului său de proprietate asupra îmbunătățirilor și bunurilor mobile aflate în apartamentul din B, instanța de apel a apreciat eronat că aceste solicitări nu și-au găsit rezolvarea în dispozitivul hotărârii apelate câtă vreme judecătoria a constatat că apartamentul din B, inclusiv îmbunătățirile și bunurile mobile care se află în aceasta locuință, au caracter de bunuri comune, fiind supuse partajului.
Rezolvarea dată acestor capete de cerere rezultă în mod clar din dispozitivul hotărârii fondului - unde se precizează că părțile au dobândit în timpul căsătoriei apartamentul situat în B,-, inclusiv îmbunătățirile aduse acestuia, a căror valoare a fost stabilită prin expertiza efectuată prin comisie rogatorie la suma de 44.082 euro, precum și bunurile mobile aflate în acest apartament, identificate prin expertiză efectuată tot prin comisie rogatorie - și este argumentată în cuprinsul considerentelor aflate pe fila 319 din dosarul de fond (alineatele 10-12 ale acestei file).
Așa fiind, eventuala insuficiență a materialului probator referitor la îmbunătățirile și bunurile mobile aflate în apartamentul din B - menționată ca motiv de desființare în considerentele deciziei din apel - nu poate atrage, singură, incidența prevederilor art.297 alin.1 din Codul d e procedură civilă deoarece efectul devolutiv al apelului are consecințe și asupra probelor care pot fi administrate în această cale de atac, dispozitiile 295 Cod procedură civilă stabilind în acest sens că instanța de apel va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea altor probe, dacă le consideră necesare pentru soluționarea cauzei.
Rezultă că, dispunând desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru pronunțarea asupra tuturor capetelor de cerere formulate, tribunalul a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea prevederilor art. 296 Cod procedură civilă - care statuează regula potrivit căreia soluționarea cauzei se face de către instanța de apel - și a art.297 din același cod - care stabileste că excepția o constituie trimiterea cauzei spre rejudecare și aceasta numai pentru motivele prevăzute de text (prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut cu nerespectarea normelor privind citarea părților).
Nelegalitatea hotărârii atacate, care impune casarea ei cu trimitere spre rejudecare, rezultă și din nerespectarea concordanței dintre considerentele și dispozitivul acesteia în condițiile în care în motivare tribunalul a analizat pe fond cererea având ca obiect constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare cumpărare referitor la apartamentul din B și a constatat caracterul nefondat al acestei solicitări, deci a rezolvat un capăt de cerere, nu o simplă problemă de drept ridicată în cauză, iar prin dispozitiv a desființat în tot hotărârea fondului și a trimis spre rejudecare litigiul în întregul său.
Față de cele ce preced recursul declarat de pârât se privește ca fondat și, urmare a admiterii lui, în temeiul art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă va fi casată decizia Tribunalului Constanta, iar cauza va fi trimisă pentru rejudecarea apelurilor promovate de părți aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil formulat de pârâtul, cu domiciliul în C,-, județul C și în C, str. -. - - nr. 20, -. B,. 33, județul C, împotriva deciziei civile nr. 216 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- (număr în format vechi 2711/2006) în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B,-,. A,. 11 și intimata intervenientă, domiciliată în C,-, -. A,. 8, județul
Casează decizia recurată și trimite cauza la Tribunalul Constanța pentru soluționarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Irina Bondoc, Daniela Petrovici Paulina Georgescu
- - - -
Pt. jud. - -
aflată în semnează
conf.art. 261 al.2
Președinte instanță,
Grefier,
Pt. gref. - -
lipsă din instanță semnează
conf.art. 261 al.2
Prim grefier,
-
Jud.fond
Jud.apel;
Red.dec.jud. /17.10.2008
Dact.gref.
4 ex./20.10.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DATA:
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
- secția civilă -
Ca urmare a deciziei civile nr. 64/FM pronunțată de această instanță la data de 19.09.2008, vă înaintăm dosarul civil cu nr. de mai sus, privind pe recurentul pârât, intimata reclamantă și intimata intervenientă, pentru soluționarea apelurilor.
Dosarul conține______file și are atașate următoarele dosare:
- - ( 2711/2006)- 2 volume - al Tribunalului Constanța;
- 11505/2002 ( 1 volum + supliment) al Judecătoria Constanța;
- 4627/2004 al Jud. sect. 2 B;
- 5487/2004 al Jud. sect. 2 B;
- 3515/2004 al Jud. sect. 1 B;
- 1504/2005 al Jud. sect. 2 B;
- 12534/2004 al Jud.sect.1
Președinte de complet,
- - Grefier,
Președinte:Irina BondocJudecători:Irina Bondoc, Daniela Petrovici Paulina Georgescu
← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 1236/2009. Curtea de Apel Craiova → |
---|