Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 900/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 900/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 43/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 43/A/2015
Ședința publică din 27.01.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. P. P.
Judecător L. D.- Președinte Secția Civilă
Grefier F. M.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâtul R. A. împotriva sentinței civile nr. 900/2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații R. D., G. A. jr., T. P., B. A., D. E., R. D. S., C. L. B., P. M. B., M. B. PRIN PRIMAR, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei ,după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 20.01.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față
Prin sentința civilă nr. 900/2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta R. D. în contradictoriu cu pârâții R. A., G. A., T. P., B. A., și D. E. și a fost admisă în parte acțiunea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional R. A. în contradictoriu cu pârâții R. D., G. A. jr., T. P., B. A., D. E., C. local B., P. municipiului B. și M. B. prin Primar și admisă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta R. D. S. în contradictoriu cu R. D. și R. A., și în consecință:
S-a constatat că R. D. și R. A. au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale de contribuție:
- cota de 1/1 părți din imobilul casă veche din 1950, înscris în CF_ B. cad. C1 top.405/1/2 având valoarea de circulație de 4.403 lei,
- cota de 49/64 părți din imobilul teren înscris în CF_ B. nr.top.405/1/1 în suprafață de 907 mp, cu o valoare de circulație a terenului, conform cotei de proprietate, în sumă de 39.433,51 lei,
- cota de 1/1 părți din imobilul casă, construită de aceștia în anul 1990, având valoarea de circulație de 99.584 lei,
precum și următoarele bunuri mobile: un dulap cu două uși și o vitrină, un covor persan, o servantă, o canapea, o plapumă, o pernă, un cearșaf, două perdele, două draperii, un covor; în hol - o măsuță, un fotoliu, un covor, o cuvertură fotoliu; în camera din stânga - un fotoliu, o cuvertură fotoliu, o masă din lemn, o măsuță de calculator, un scaun, un covor mare rulat; în bucătărie, o masă cu doi tabureți și un bufet, iar în antreu o canapea, pentru bunurile mobile nefiind stabilită valoarea de circulație.
S-a dispus sistarea comunității de bunuri prin atribuirea bunurilor imobile în valoare totală de_,51 lei în favoarea reclamantei.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului sultă în cuantum de_,25 lei.
S-a constatat că părțile au contractat credite care nu sunt integral restituite și s-a dispus obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 1290 lei reprezentând 1/2 din suma de 2580 lei care a mai rămas de restituit din creditele contractate de aceasta, precum și obligarea reclamantei să plătească pârâtului suma de 2259,02 lei reprezentând 1/2 din suma de 4518,04 lei, achitată de pârât, în contul ambilor soți, ca urmare a refinanțării.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilul teren înscris în CF_ B. nr.top.405/1/1 și atribuie reclamantei cotele de 3/64 părți aparținând pârâților G. A., T. P., B. A. și D. E., fără sultă pentru acești pârâți.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. B. și C. local al municipiului B. prin primar și, în consecință, a fost respins capătul de cerere privind constatarea că terenul înscris în CF_ B. nr.top.405/1/2 a fost trecut abuziv în proprietatea Statului Român, ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
S-a constatat că la imobilul proprietatea reclamantei R. și pârâtului R. intervenienta R. D. S. a efectuat următoarele investiții: amenajat baia, transformat cămara în bucătărie, montat parchet laminat și zugrăvit în hol, turnat șapă de beton, montat parchet laminat și zugrăvit în camera mare, montat parchet și zugrăvit în camera mică, amenajat terasa, montat stâlpi ornamentali, pavat, acoperit și construit gardul despărțitor dintre curte și grădină, finisat gardul de la stradă, construit trotuarele din curte, în valoare totală de 24.880 lei.
A fost obligată reclamanta și pârâtul să plătească fiecare intervenientei suma de_ lei reprezentând 1/2 din contravaloarea investițiilor.
S-a constatat că intervenienta a dobândit următoarele bunuri mobile: aragaz, frigider, mobilă compusă din dulap cu două uși, vitrină și pat dublu.
Au fost obligați pârâții să predea intervenientei bunurile mobile proprietatea acesteia.
S-a dispus OCPI A. – BCPI B. înscrierea în CF a casei construite în 1990, precum și întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra ambelor imobile, în cotă de 1/1 părți, cu titlu construire, sistarea comunității de bunuri și sistarea stării de indiviziune, conform sentinței, la rămânerea irevocabilă a acesteia, Statul Român rămânând proprietar asupra terenului din CF_ B. nr.top.405/1/2.
Au fost compensate cheltuielile de judecată făcute de reclamanta R. și pârâtul R. până la concurența sumei de 1860,95 lei și obligat pârâtul să plătească reclamantei R. D. suma de 276,70 lei și suma de 1500 lei cheltuieli de judecată, iar intervenientei suma de 553,40 lei și suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
„Conform sentinței civile nr.205/2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._, definitivă și irevocabilă, părțile au încheiat căsătoria la data de 21.01.1984, căsătoria fiind declarată desfăcută în 21.02.2011 (filele 4-5).
Din extrasul CF_ B. (fila 6) se reține că asupra imobilului înscris sub nr.top.405/1/1, în suprafață de 907 mp, R. D. (născută G.) și R. A. sunt proprietari asupra cotei de 49/64 părți cu titlu cumpărare, dobândit prin convenție, asupra celorlalte cote părți fiind proprietari G. A., T. P., B. A., R. D. și D. E., fiecare în cotă de 3/64 părți, cu titlu moștenire, dobândit prin succesiune, iar din extrasul CF_ B. (fila 46) se reține că asupra imobilului înscris sub nr.top.405/1/2 cad: C1 casă, sunt proprietari R. A. și R. D. în cotă de 1/1 părți, cu titlu cumpărare bun comun, și Statul Român în cotă de 1/1 părți, dobândit prin lege.
Din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4667/1987 de notariatul de Stat al județului A. (fila 47) se reține că reclamanta și pârâtul R. A. au dobândit imobilul cu nr.top.405/1/2 prin cumpărare de la G. A. și soția G. M., părinții reclamantei.
Aceeași este situația și în cazul imobilului teren înscris sub nr.top.405/1/1, dobândit de părți prin cumpărare de la G. M., T. M. și G. T., conform contractului autentificat sub nr.7937/1991 de Notariatul de Stat Județean A. (fila 29).
Este dovedită astfel susținerea reclamantei în sensul cumpărării imobilului de la părinții săi și, pe de altă parte, este înlăturată susținerea pârâtului R. A. că nu au plătit vânzătorilor prețul imobilului deoarece contractele încheiate erau de întreținere, în conținutul contractelor nefiind menționată vreo clauză de întreținere.
La interogatoriu (filele 145-149) reclamanta a arătat că solicită atribuirea în întregime a imobilului pentru că este moștenire de la părinții săi, a recunoscut bunurile comune, cu excepția celor indicate în întâmpinare ca fiind bunuri proprii ale intervenientei, cumpărate de aceasta, iar cu privire la covorul mare rulat a arătat că reclamantul l-a dus în Iclod; a contestat contribuția părinților reclamantului reconvențional la realizarea construcției noi, arătând că i-au ajutat în sensul că au adus persoane de etnie rromă care cărau cărămidă și care făceau mortar, a recunoscut că aceștia creșteau și vindeau animale, arătând însă că nu dădeau bani părților, a arătat că meseriașii și salahorii au fost plătiți din banii obținuți de foștii soți din vânzarea porcilor, a recunoscut creditele. La interogatoriul suplimentar (filele 233-234) reclamanta a arătat că bunurile din casă au fost cumpărate cu bani comuni, că cei care cărau materialele pentru meșteri erau copii, care veneau la lucru pentru mâncare, că a gătit din ceea ce cumpăra; referitor la lucrurile personale ale pârâtului a arătat că i le-a dat acestuia.
La interogatoriu (filele 150-151), pârâtul R. A. a recunoscut că nu au achitat prețul imobilului, arătând că a fost un contract cu clauză de întreținere, că pârâta îngrijea persoane vârstnice, că a făcut mâncare și menajul pentru copii, că gătea pentru persoanele care au lucrat la casa părților; a contestat că părțile creșteau permanent porci și păsări, precum și faptul că s-a ocupat de gospodărie, a recunoscut contractarea celor trei credite, dar a arătat că au achitat împreună ratele; cu privire la bunurile achiziționate de intervenientă, a contestat cele două covoare din camera din stânga.
La interogatoriul luat pârâtului R. A. la solicitarea intervenientei (filele 152-153), acesta a recunoscut parțial investițiile, contestând zugrăvitul în hol și în camera mică, a contestat valoarea amenajării terasei, arătând că el a adus toate materialele, a fost de acord ca intervenienta să-și ia bunurile proprii, dar nu a fost de acord să plătească acesteia 1/2 din contravaloarea investițiilor.
În cauză s-a administrat probațiune testimonială, fiind audiați martorii P. A. V. (fila 154), B. I. (fila 155), S. V. (filele 156-157), P. A. (filele 169-170), R. I. (filele 171-172) și R. T. (fila 206).
Probațiunea testimonială administrată este contradictorie în ceea ce privește contribuția tatălui pârâtului la edificarea casei noi; astfel, martorul B. I. a susținut că l-a văzut pe tatăl pârâtului venind cu căruța din Iclod, cu salahori, astfel că a presupus că acesta îi plătea și pe meseriași și pe salahori, deși martorul a recunoscut că nu l-a văzut efectiv pe tatăl pârâtului făcând plăți, în timp ce martorul S. V. a arătat că nu l-a văzut pe tatăl pârâtului aducând muncitori și nici materiale de construcție, că acesta era deja în vârstă când părțile lucrau la casa nouă.
Nici declarația martorului R. I., văr primar cu tatăl pârâtului R. A., nu este relevantă sub acest aspect deoarece cu privire la plata meseriașilor martorul se contrazice, respectiv afirmă mai întâi că tatăl pârâtului plătea seara cei 3-4 oameni din Iclod care munceau peste zi, pentru ca ulterior să afirme că nu știe cine îi plătea pe meseriași, iar cu privire la cumpărarea materialelor de construcție a arătat că tatăl pârâtului a fost împreună cu tatăl martorului la Gura Humorului și au cumpărat materiale de construcție, respectiv lemn, înainte să înceapă lucrul pentru casa părților, dar au dus lemnul în Iclod și l-au împărțit, jumătate tatăl pârâtului și jumătate tatăl martorului, acesta nefiind în măsură să arate ce a făcut tatăl pârâtului cu jumătatea lui din materialul lemnos.
Tot din declarația martorului B. I., care a lucrat la construirea casei și care a arătat că s-a înțeles cu tatăl pârâtului pentru lucrare rezultă că cei care au plătit meseriașii au fost cei doi soți, deoarece martorul a menționat că după ce s-au înțeles cu privire la lucrare s-au deplasat la B. unde au stabilit exact prețul, ceea ce presupune acordul soților în privința prețului pentru edificarea casei, fiindcă altfel ar fi fost suficient acordul tatălui pârâtului, dacă acesta ar fi suportat costul construcției.
Împrejurarea că tatăl pârâtului aducea alimente și băuturi alcoolice în perioada ridicării construcției nu poate fi apreciată ca „un ajutor decisiv” la construirea casei, care să justifice o cotă diferențiată de contribuție, respectiv de 80% cum susține reclamantul reconvențional, în condițiile în care chiar acesta a recunoscut în acțiune că lucra împreună cu părinții săi terenurile, obținând produse agricole cu care a crescut animale, pe care le vindea pentru obținerea unor venituri suplimentare, deci aducea produse de la părinții săi în schimbul muncii pe care o făcea pe terenurile acestora.
Valoarea de circulație a imobilelor (casă veche, casă nouă și teren proprietatea părților persoane fizice) a fost stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert C. Sorel I. (filele 257-271) și prin completările la raportul de expertiză (filele 296-298 și 312-314) astfel: valoarea de circulație a construcțiilor vechi din anul 1950 și a terenului a fost stabilită la 54.367 lei, din care valoarea casei este de 4.403 lei, iar valoarea terenului de 907 mp este de 51.505 lei, iar valoarea de circulație a construcțiilor din anul 1990, respectiv casa nouă, fără îmbunătățiri, a fost stabilită la 99.584 lei.
Întrucât R. D. și R. A. sunt proprietari asupra cotei de 49/64 părți din teren, instanța va reține că din valoarea de circulație a terenului acestora le revine, conform cotei de proprietate, suma de 39.433,51 lei (_ x 49: 64 = 39.433,51).
Referitor la bunurile mobile comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, față de probele administrate, instanța nu va reține calitatea de bun comun pentru aragazul cu 4 ochiuri, masca de chiuvetă, dulapul cu 3 uși și oglindă, o canapea simplă și 2 covoare din camera din stânga, deoarece din probe rezultă că aceste bunuri aparțin intervenientei R. D. S.. De asemenea, instanța va reține că dulapul cu 2 uși din antreu nu este bun comun, ci este bun propriu al pârâtului.
În consecință, instanța va reține ca bunuri comune dobândite de părți în timpul căsătoriei următoarele: în camera din față - un dulap cu două uși și o vitrină, un covor persan, o servantă, o canapea, o plapumă, o pernă, un cearceaf, două perdele, două draperii, un covor; în hol - o măsuță, un fotoliu, un covor, o cuvertură fotoliu; în camera din stânga - un fotoliu, o cuvertură fotoliu, o masă din lemn, o măsuță de calculator, un scaun, un covor mare rulat; în bucătărie - o masă cu doi tabureți și un bufet, iar în antreu o canapea.
Față de împrejurarea că nici una dintre părți nu a indicat valorile acestor bunuri și nici nu a solicitat stabilirea valorii de circulație printr-o expertiză tehnică judiciară, instanța nu va dispune formarea de loturi și atribuirea acestora, rămânând părților posibilitatea rezolvării acestui aspect pe cale separată.
Cât privește cota diferențiată de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada că a avut o contribuție mai mare, respectiv de 80% așa cum susține în completarea cererii reconvenționale, ținând seama și de împrejurarea că părțile au dobândit imobilul (din cele 2 CF - uri) cu titlu cumpărare de la părinții reclamantei, și respectiv de la mama și frații acesteia, cărora însă nu le-au achitat prețul pentru niciunul dintre imobile, instanța apreciază ca nedovedită susținerea privind cota diferențiată de contribuție și consideră că părțile, în condițiile date, ar fi avut o cotă egală de contribuție chiar dacă reclamanta nu ar fi fost încadrată în muncă.
De altfel susținerea pârâtului în sensul că reclamanta nu a fost încadrată în muncă a fost înlăturată prin depunerea de către aceasta a copiei carnetului de muncă (filele 179-186), făcând astfel dovada că a prestat și munca de îngrijitor la domiciliu, de asemenea contestată de pârât.
Referitor la creditele făcute de soți, instanța reține că pe parcursul căsătoriei aceștia au avut un contract de credit încheiat cu BRD în 06.11.2008, un alt contract cu BRD din 04.06.2008 și un contract pentru acordarea unei descoperiri de cont din 09.06.2009, iar în 02.08.2011 R. A. a încheiat un contract de refinanțare, din suma acordată fiind virată suma de 4518,04 lei pentru rambursarea integrală a creditului de la BRD și suma de 1920 lei pentru rambursarea integrală a creditului de la Raiffeisen Bank SA.
Pârâtul nu a contestat susținerile reclamantei referitoare la modalitatea de achitare a ratelor, astfel că se va dispune obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 1290 lei reprezentând 1/2 din suma de 2580 lei care a mai rămas de restituit din credite, precum și obligarea reclamantei să plătească pârâtului suma de 2259,02 lei reprezentând 1/2 din suma de 4518,04 lei, achitată de pârât, în contul ambilor soți, ca urmare a refinanțării.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții M. B. și C. local al municipiului B. prin primar urmează a fi admisă, față de împrejurarea că proprietar tabular este Statul român și nu UAT mun. B., iar în litigiile privind dreptul de proprietate asupra unui bun aflat în proprietatea Statului Român are calitate procesuală pasivă Statul Român prin Ministerul Finanțelor, astfel încât capătul de cerere privind constatarea că terenul înscris în CF_ B. nr.top.405/1/2 a fost trecut abuziv în proprietatea statului urmează a fi respins ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Cât privește cererea de intervenție, instanța reține că în cauză intervenienta a făcut dovada investițiilor efectuate la imobilul în litigiu, prin probele administrate, iar valoarea îmbunătățirilor făcute precum și a sporului de valoare adus imobilului a fost stabilită de expert C. Sorel I. în raportul de expertiză tehnică judiciară ca fiind de 24.880 lei, expertul precizând că lucrările făcute de intervenientă erau neapărat necesare pentru a aduce imobilul la parametrii funcționali normali de folosință și că vor mai fi necesare și alte lucrări, ca de exemplu anveloparea clădirii și realizarea unei instalații de încălzire centrală proprie.
Deși legal citați, pârâții T. P., B. A. și D. E., proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF_, nr.top.405/1/1, în cotă de 3/64 părți fiecare, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare, împrejurare față de care, în baza prevederilor art.225 Cod procedură civilă din 1865, instanța apreciază că acești pârâți recunosc ca întemeiate pretențiile reclamantei.
Pârâtul G. A. jr. a fost prezent în instanță, iar la interogatoriu a arătat că este de acord să fie atribuită reclamantei R. D. cota sa de proprietate de 3/64 părți din imobil, fără obligarea acesteia să îi plătească sultă (fila 37).
Față de probele administrate, ținând seama de înscrisurile depuse și recunoașterile părților la interogatorii, în baza art.670 teza II-a cod civil și art.61 și urm. Cod procedură civilă, urmează a fi admise acțiunea principală și cererea de intervenție, și admisă în parte acțiunea reconvențională.
Se va constata că R. D. și R. A. au dobândit în timpul căsătoriei, cu titlu de bun comun, în cotă de contribuție egală, următoarele:
- cota de 1/1 părți din imobilul casă veche din 1950, înscris în CF_ B. cad. C1 top.405/1/2 având valoarea de circulație de 4.403 lei,
- cota de 49/64 părți din imobilul teren înscris în CF_ B. nr.top.405/1/1 în suprafață de 907 mp, cu o valoare de circulație a terenului, conform cotei de proprietate, în sumă de 39.433,51 lei și
- cota de 1/1 părți din imobilul casă, construită de aceștia în anul 1990, având valoarea de circulație de 99.584 lei,
precum și următoarele bunuri mobile: un dulap cu două uși și o vitrină, un covor persan, o servantă, o canapea, o plapumă, o pernă, un cearșaf, două perdele, două draperii, un covor; în hol - o măsuță, un fotoliu, un covor, o cuvertură fotoliu; în camera din stânga - un fotoliu, o cuvertură fotoliu, o masă din lemn, o măsuță de calculator, un scaun, un covor mare rulat; în bucătărie, o masă cu doi tabureți și un bufet, iar în antreu o canapea, pentru bunurile mobile nefiind stabilită valoarea de circulație.
În baza art.670 Cod civil se va dispune sistarea comunității de bunuri prin atribuirea bunurilor imobile în valoare totală de_,51 lei în favoarea reclamantei, cu obligarea acesteia să plătească pârâtului sultă în cuantum de_,25 lei, iar pentru cotele de 3/64 părți aparținând celorlalți pârâți persoane fizice nu se va dispune obligarea reclamantei la plata de sultă în favoarea acestora.
Se va constata că la imobilul proprietatea reclamantei și pârâtului R. A. intervenienta R. D. S. a efectuat următoarele investiții: amenajat baia, transformat cămara în bucătărie, montat parchet laminat și zugrăvit în hol, turnat șapă de beton, montat parchet laminat și zugrăvit în camera mare, montat parchet și zugrăvit în camera mică, amenajat terasa, montat stâlpi ornamentali, pavat, acoperit și construit gardul despărțitor dintre curte și grădină, finisat gardul de la stradă, construit trotuarele din curte, în valoare totală de 24.880 lei.
Întrucât investițiile profită proprietarilor imobilului, iar valoarea de circulație pentru casa construită în 1990 a fost stabilită fără îmbunătățiri, vor fi obligați reclamanta și pârâtul să plătească fiecare intervenientei câte 1/2 din contravaloarea investițiilor.
Se va constata că intervenienta a dobândit următoarele bunuri mobile: aragaz, frigider, mobilă compusă din dulap cu două uși, vitrină și pat dublu și vor fi obligați pârâții să predea intervenientei bunurile mobile proprietatea acesteia.
Se va dispune OCPI A. – BCPI B. înscrierea în CF a casei construite în 1990, precum și întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra ambelor imobile, în cotă de 1/1 părți, cu titlu construire, sistarea comunității de bunuri și sistarea stării de indiviziune, conform sentinței, la rămânerea irevocabilă a acesteia.
În baza art.274 și 276 Cod procedură civilă vechi, vor fi compensate cheltuielile de judecată făcute de reclamanta R. și pârâtul R. până la concurența sumei de 1860,95 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei R. D. suma de 276,70 lei reprezentând 1/2 din onorariul expertului, achitat de reclamantă, și suma de 1500 lei reprezentând 1/2 din onorariul avocatului, precum și intervenientei suma de 553,40 lei reprezentând onorariul expertului, achitat de intervenientă, și suma de 1500 lei reprezentând onorariul avocatului.”.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul reclamant reconvențional R. A. solicitând admiterea apelului și schimbarea soluției atacate în sensul reținerii contribuției sale diferențiate conform acțiunii reconvenționale în dobândirea bunurilor comune
In motivarea apelului a arătat că instanța de fond a consemnat diferit de pozițiile martorilor B. I., R. I. și R. T., a luat în considerare expertize tehnică efectuată în lipsa reclamantului reconvențional, deși acesta a a obiectat asupra lucrării ca fiind efectuată în lipsa sa și fiind nelegală și nu a ținut cont de faptul că imobilul casă de locuit s-a edificat în perioada în care soția sa nu a realizat nici un fel de venit și a fost edificată din banii părinților săi.
De asemenea s-a mai criticat faptul că instanța de fond a luat în considerare declarațiile martorilor S. și P. care sunt în dușmănie cu apelantul.
Analizând actele și lucrările depuse la dosarul cauzei se apreciază ca nefondat prezentul apel pentru considerentele ce vor fi expuse:
Părțile s-au căsătorit la 21.01.1984, căsătoria acestora fiind declarată desfăcută la data de 21.02.2011.
Din probele administrate în dosarul cauzei a rezultat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit un imobil și mai multe bunuri mobile, obiectul prezentului apel fiind cota de contribuție majoritară a reclamantului reconvențional în dobândirea imobilului casă de locuit, pe care reclamantul reconvențional a apreciat-o ca fiind decisivă în dobândirea acestui bun.
In motivarea susținerii contribuției diferențiate în dobândirea construcției casă de locuit, reclamantul a arătat că a fost ajutat decisiv de către părinții săi să realizeze construcția nouă, atât cu plata persoanelor care au edificat construcția cât și cu alimente pentru hrana acestora și pentru gospodăria părților, precum și cu materiale de construcție.
Reclamantul nu a precizat contravaloarea alimentelor necesare muncitorilor care au lucrat la edificarea casei de locuit, nu a precizat materialele de construcții pe care părinții săi le-au achiziționat pentru această casă și ni valoarea manoperei plătită de părinții săi meșterilor și muncitorilor necalificați care au lucrat la edificarea casei.
Reclamantul nu a depus niciun un înscris din care să rezulte că a primit de la părinții săi sume de bani sau alte bunuri materiale cum ar fi materiale de construcții achiziționate de părinți și folosite în construcția imobilului casă de locuit.
In lipsa acestor înscrisuri instanța a procedat la administrarea probei testimoniale . In cauză au fost audiați mai mulți martori, încuviințați la solicitarea părților, iar din cuprinsul depozițiilor acestora rezultă că la audierea lor au fost respectate disp. art. 186-198 C., în forma incidentă la data audierii acestora.
Vor fi înlăturate susținerile reclamantului reconvențional privind consemnarea de către grefier a altor aspecte decât cele declarate de martori, atâta vreme cât martorul a semnat depoziția consemnată de grefier conform art. 198 C.. De asemenea va fi înlăturată și susținerea privind starea de dușmănie dintre pârât și unii martori întrucât martorul a negat o stare de dușmănie cu pârâtul conform art. 192 C..
Din depozițiile martorilor audiați nu rezultă că în edificarea noii case de locuit pârâtul a avut o contribuție mai mare decât soția sa. Martorii au arătat că cei doi soți aveau în gospodărie animale, că reclamanta a pregătit masa pentru meșteri și muncitorii necalificați care au lucrat la construcția casei, că în perioada edificării construcției și reclamanta realiza venituri din activitățile pe care le presta la diferiți cetățeni pentru îngrijire și menaj, precum și faptul că ulterior acesta a lucrat la Combinatul de Prelucrare a Lemnului. Martorii au mai arătat că într-adevăr i-au văzut pe părinții reclamantului și în special pe tatăl acestuia ajutând la edificarea casei de locuit și aducând muncitori necalificați din localitatea sa de domiciliu pe care seara îi transporta înapoi la domiciliile acestora, transportul se efectua că căruța cu acea ocazie erau aduse și alimente.
Martorul B. a arătat că a lucrat la construirea casei noi pe care a ridicat-o în roșu pe fundația deja existentă Pentru această lucrare s-a înțeles inițial cu tatăl pârâtului iar apoi a stabilit exact prețul în locul construcției casei. Mai susține că plata efectivă a meseriașilor a făcut-o tatăl pârâtului și tot el i-a plătit și pe muncitorii necalificați, dar precizează că nu a văzut efectiv când s-a efectuat această plată, ci doar cunoaște de la tatăl pârâtului și așa a presupus. Acest martor nu precizează însă ce sumă a primit pentru lucrarea efectuată și cine i-a plătit-o efectiv.
Martorul R. I. a precizat că tatăl pârâtului și tatăl său au fost anterior anului 1989 la Gura Humorului pentru a cumpăra materiale de construcții, dar fără a ști la ce construcții au fost folosite materialele cumpărate de acesta, materialul fiind adus în localitatea Iclod și împărțit între cei doi cumpărători. A mai arătat că și el a ajutat cu muncă necalificată la construcția imobilului fără a preciza dacă a fost sau nu plătit și de către cine.
Față de probele existente la dosarul cauzei se apreciază că în cauză nu sunt întrunite niciuna din cerințele art. 31 Cod fam privind calitatea de bunuri sau de contribuție proprie a unuia dintre soți, raportată că edificarea întregii locuințe comune. Pârâtul nu a făcut dovada că a deținut materiale de construcției anterior căsătoriei, sau că a dobândit astfel de materiale prin moștenire sau donație sau că a dobândit prin donație de la părinți săi orice altfel de bunuri sau sume de bani care să se regăsească încorporate în casa de locuit în timpul căsătoriei.
In cazul de față operează prezumția comunității de bunuri stabilită prin art. 30 Cod fam și în aprecierea cotelor de contribuție instanța apreciază că acestea sunt egale având n vedere că ambii soți au realizat venituri, fie dintr-o activitatea salarială, fie din activități particulare și cu muncit în gospodărie direct, inclusiv la edificarea acestei construcții.
Valoarea imobilului a fost stabilită prin raport de expertiză tehnică efectuat în condiții de contradictorialitate între părți, neconfirmându-se susținerile pârâtului reclamant reconvențional . Din conținutul lucrării de expertiză tehnică precum și a completării efectuate de expert la solicitarea pârâtului reclamant reconvențional, rezultă că pentru efectuarea lucrării pârâtul a fost legal citat.
Pârâtul a susținut că nu s-a prezentat în teren la efectuarea măsurătorilor și constatatorilor de către expert deoarece are interdicție de a intra în imobil.
Pârâtul nu a depus nici un înscris din care să rezulte că această interdicție a fost stabilită de instanța de judecată sau un alt organ competent, iar prin declarația pe care a dat-o n fața instanței de fond a recunoscut că a primit înștiințarea de la expert dar nu a participat la efectuarea lucrării deoarece știa că reclamanta nu îi permite accesul în imobil.
Față de această depoziție a pârâtului instanța a dispus o completare a raportului precizând reclamantei că la această lucrare nu poate interzice accesul pârâtului în imobil. Pentru aceleași motive pârâtul nu a participat nici la efectuarea completării la raportul de expertiză, fără însă a prezenta nici o dovadă din care să rezulte că cineva i-ar fi interzis să se prezinte o dată cu expertul la imobilul în litigiu.
Având în vedere aceste aspecte se apreciază că niciunul din motivele de apel invocate de pârâtul reclamant reconvențional nu este fondat, nici una din susținerile sale nu a fost dovedită urmând a fi menținută sentința civilă neschimbată prin respingerea prezentului apel.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâtul R. A. împotriva sentinței civile nr. 900/2013 pronunțată de Judecătoria B..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27.01.2015.
Președinte, L. P. P. | Judecător, L. D. | |
Grefier, F. M. |
Red PL
Dact.MF 12 ex./17.03.2015
Jud fond F. C.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1003/2015.... → |
|---|
