Contestaţie la executare. Hotărâre din 28-03-2013, Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 15486/55/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 463
Ședința publică din data de 28 martie 2013
Președinte: S. C. Ș.
Judecător: S. N.
Judecător: N. C.
Grefier: G. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul contestator R. I. C. în contradictoriu cu intimatul A. V. împotriva sentinței civile nr._ din 27.11.2012, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentului – avocat G. M. din Baroul A. și reprezentantul intimatului - avocat M. R., absente fiind părțile .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul recurentului solicită suspendarea prezentei cauze, în baza art. 244 alin .1 Cod proc.civ., până la soluționarea dosarului nr._ înregistrat pe rolul Judecătoriei A. și care are ca obiect acțiune în rezoluțiune. Depune la dosar copia acțiunii formulată în dosar nr._ .
Reprezentantul intimatului solicită respingerea cererii de suspendare apreciind că obiectul acțiunii formulate în dosar nr.4857/55/2+13 nu are legătură cu prezenta cauză.
Instanța apreciază că cererea de suspendare nu este întemeiată, nefiind întrunite dispozițiile art.244 Cod proc.civ., respinge cererea și nemaifiind formulate alte cereri instanța, constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii contestației la executare și anulării tuturor formelor de executare silită în dosarul execuțional nr.228/2012 al B.E.J. B. C.., cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului înregistrat la Tribunalul A. la data de 25.01.2013 constată că prin sentința civilă nr._ din 27.11.2012 pronunțată de Judecătoria A., în dosar nr._ /2011 a respins contestația la executare formulată de contestatorul Radul I. C. în contradictoriu cu intimatul A. V. .
A fost obligat contestatorul să plătească intimatului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în motivare faptul că, contestatorul R. I. C. și intimatul A. V. au încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul marca Seat Toledo, neînmatriculat, an de fabricație 1998, sens în care au întocmit înscrisul constatator denumit „declarație” autentificat sub nr. 570/06.04.2012 de BNP A. V. (fila 7), prin care contestatorul se obliga ca, în schimbul autoturismului să plătească suma de 1.000 euro, sumă din care a achitat la data încheierii contractului, suma de 300 euro.
A doua zi, însă, în data de 07.04.2012, intimatul A. V. a încheiat un alt contract de vânzare-cumpărare, cu privire la același autoturism, cu numitul R. G.. (fila 8)
În baza declarației autentificate, care constituie titlu executoriu, intimatul a început executarea silită împotriva contestatorului pentru restul de preț de 700 euro, executare încuviințată prin încheierea nr. 3740/27.09.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ (f. 7 dosar de executare), executorul judecătoresc B. C. emițând la data de 03.10.2012 somația prevăzută de art. 387 C.pr.civ. (f. 10 dosar de executare).
Prin prezenta contestație la executare contestatorul a invocat faptul că nu mai are obligația de a achita restul din preț atât timp cât intimatul a vândut autoturismul. Acesta din urmă a arătat prin întâmpinare faptul că în realitate contestatorul i-a propus să vândă autoturismul lui R. G., înțelegerea dintre părți fiind ca intimatul să primească prețul de la contestator iar acesta din urmă să primească prețul de la R. G.. Susținerile intimatului nu au fost probate însă în niciun mod, prin urmare nu vor fi luate în considerare de către instanță.
Însă, chiar dacă afirmațiile contestatorului privind vânzarea autoturismului de către intimat lui R. G. sunt confirmate de către contractul de vânzare-cumpărare de la fila 8, instanța reține că atât timp cât titlul executoriu – respectiv declarația autentificată dată de contestator – nu a fost desființat până în prezent, acesta își produce efectele, contestatorul fiind obligat în baza acestuia să plătească intimatului prețul restant.
Într-adevăr, conform art. 399 alin. 3 C.pr.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac. Apărările contestatorului din speță vizează fondul raportului juridic dintre părți însă, atât timp cât nu s-a solicitat, prin prezenta contestație la executare ori pe cale separată, desființarea contractului de vânzare-cumpărare, instanța nu poate să ia în considerare aceste apărări pentru a anula executarea silită. Titlul executoriu nedesființat – prin anularea acestuia în cazul existenței vreunui motiv de nulitate din cele prevăzute de art. 1250 și 1251 C.civ. sau prin rezoluțiunea acestuia pentru nerespectarea obligațiilor de către vânzător – nu poate fi ignorat de către instanța de judecată.
Prin urmare, văzând că nu s-au invocat alte critici privind legalitatea actelor de executare îndeplinite în cauză, instanța a reținut ca neîntemeiată contestația la executare formulată de R. I. – C. în contradictoriu cu A. V., astfel că aceasta a fost respinsă.
În baza art. 274 C.pr.civ., a fost obligat contestatorul să plătească intimatului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat conform chitanței nr._/08.11.2012.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul R. I. C. solicitând admiterea recursului, modificarea, în tot a hotărârii primei instanțe în sensul admiterii contestației la executare și anulării tuturor formelor de executare începute în dosar execuțional 228/2012 al B.E.J B. C..
Prin motivele de recurs, contestatorul a arătat prin somația din data de 03.10.2012 emisă Biroului executor Judecătoresc B. C.- A., a fost somat să achit creditorului intimat A. V. suma de 700 euro cu titlu de creanță și suma de 1468,40 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Titlul executoriu invocat de creditor îl constituie declarația autentificată cu încheierea nr. 570/06.04.2012 de N. public A. V.- A., prin care contestatorul s-a obligat ca până la data de 25.07.2012 să achite creditorului intimat suma de 1000 euro, cu titlu de preț pentru autoturismul Seat Toledo. După semnarea declarației, i-a achitat creditorului suma de 300 euro, mențiune făcută în scris pe declarația autentică și semnată de creditor, urmând să ridice autoturismul după achitarea prețului integral. A doua zi însă, creditorul a înstrăinat autoturismul numitului R. G. cu prețul de 4000 lei, echivalentul sumei de 1000 euro. Convenția s-a consemnat într-un înscris sub semnătură privată, cumpărătorul R. G. a achitat în mână creditorului prețul integral, iar creditorul i-a predat autoturismul la data încheierii convenției, respectiv 07.04.2012.
În aceste condiții contestatorul s-a opus executării silite, a formulat contestație la executare, a solicitat anularea tuturor formelor de executare silită, intimatul fiindu-i el debitor cu suma de 300 euro.
Prin sentința atacată instanța de fond a respins contestația motivând că declarația autentificată nu a fost desființată până în prezent.
Față de această motivare, recurentul, în paralel cu judecarea cauzei, a promovat o acțiune în rezoluțiunea convenției de vânzare-cumpărare încheiate cu creditorul pentru neexecutarea culpabilă a obligației contractuale de predare a autoturismului și repunerea părților în situația anterioară, respectiv obligarea creditorului să-i restituie suma de 300 euro, astfel că până la soluționarea acțiunii în rezoluțiune, este necesară suspendarea judecării recursului, soluția din recurs atârnând de soluția ce se va da în judecarea acțiunii în rezoluțiune.
Prin întâmpinare, intimatul A. V. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat apreciind că hotărârea atacată, prin care a fost respinsă contestația la executare, este legală și temeinică.
Astfel, în susținerea contestației sale, contestatorul recurent nu a invocat niciun motiv de nelegalitate privitor la executarea silită, ci a arătat doar că nu mai datorează nicio sumă de bani, considerând că, dimpotrivă, intimatul i-ar fi debitor cu suma de 300 Euro.
Or, atât timp cât debitorul recurent are față de intimat o obligație rezultând dintr-un titlu executoriu - declarația" autentificată cu nr.570/6.IV.2012 de BNP A. V. și cât timp nu a făcut dovada stingerii obligației sale în vreunul din modurile prevăzute de art.1615 C.civ. și nici că titlul ar fi fost desființat de vreo instanță de judecată, apărările sale au rămas simple alegații.
Ca atare, prima instanță a respins pe bună dreptate contestația la executare.
De asemenea, nici prin recursul declarat împotriva acestei hotărâri, recurentul nu invocat vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie cu privire la hotărârea atacată și nici referitor la executarea silită.
Susținerea sa că ar fi promovat o acțiune de rezoluțiune a convenției de vânzare-cumpărare dintre părți nu este motiv de desființare a hotărârii atacate și nici a executării silite.
Mai mult, o eventuală acțiune în rezoluțiune a contractului nu constituie nici motiv temeinic pentru suspendarea judecății prezentei pricini având în vedere prevederile art.402 alin 1 C.proc.civ., potrivit cărora judecata contestației la executare trebuie să se facă de urgență și cu precădere.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins în baza art. 312 alin.1 Cod proc.civ. cu mențiunea că în urma examinării cauzei din oficiu, în limitele conferite de art.306 alin.2 Cod proc.civ. nu au fost identificate motive de ordine publică de natură a atrage nulitatea sentinței recurate.
Titlul executoriu constă într-o declarație pe proprie răspundere a contestatorului autentificată de notarul public în care acesta își asumă obligația de a achita urmăritorului până la data de 25.07.2012, suma de 1000 euro pentru autoturismul cumpărat de la acesta din urmă, fără a fi evidențiate obligații ce ar reveni urmăritorului și a căror neîndeplinire să îi fie astfel opozabilă și să conducă la lipsirea de efecte a titlului executoriu.
În această situație, promovarea acțiunii în rezoluțiunea vânzării autoturismului nu poate atrage suspendarea ori anularea executării silite.
Pe cale de consecință, în baza art.274 Cod proc.civ. recurentul va fi obligat să plătească intimatului suma de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de contestatorul R. I..C. împotriva sentinței civile nr._ din 27.11.2012 pronunțată în dosar nr._ al judecătoriei A. .
Obligă recurentul să plătească intimatului A. V., suma de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 martie 2013.
Președinte Judecător Judecător
S. C. Ș. S. N. N. C.
Grefier
G. S.
Red. SSC. Tred.GS
2 ex- 22 04 2013
Nu se comunică părților
Prima instanță: Judecătoria A., jud.A. M. A.
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 2640/2013. Tribunalul ARAD | Pretenţii. Decizia nr. 1225/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
