Expropriere. Sentința nr. 249/2013. Tribunalul ARAD

Sentința nr. 249/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 1013/108/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR.249

Ședința publică din 24 ianuarie 2013

Președinte:N. C.

Grefier:C. S.

S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamanții P. L., P. V. D., C. I., C. C., C. C., C. D., C. L. M. și C. M. D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București, având ca obiect expropriere.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamanților, avocat L. Stanoiov din Baroul A., lipsă fiind reclamanții și reprezentantul pârâtului.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror T. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată depus la dosar prin serviciul registratură al instanței la data de 18.01.2013 raportul de expertiză tehnică suplimentară, care se comunică cu reprezentanta reclamanților.

Reprezentanta reclamanților depune la dosar copia chitanței nr.113/12.07.2012, reprezentând onorariu avocațial și declară că nu mai are de formulat alte cereri.

Instanța având în vedere că nu se mai formulează alte cereri și considerând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul în dezbaterea acțiunii.

Reprezentanta reclamanților solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta Ministerului public pune concluzii de admitere a acțiunii, în conformitate cu valoarea reală de piață a terenului expropriat.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii civile înregistrată la Tribunalul A. la data de 20.02.2012, constată că reclamanții P. L., P. V. D., C. I., C. C., C. C., C. D., C. L. M. și C. M. D. au chemat în judecată pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București, solicitând anularea hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr.115/175/10.10.2011; obligarea pârâtului la plata despăgubirilor echivalente cu valoarea reală a terenului expropriat în suprafață de 9538 mp, respectiv suma de_ euro – raportat la valoarea de 10 euro/mp, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții arată că sunt proprietarii terenului situat în Pecica, înscris în CF_ nedefinitivă Pecica, nr. cadastral_ în suprafață de_ mp. In calitate de titulari ai dreptului real de proprietate asupra terenului mai sus menționat, au fost înștiințați că pe o suprafață de 9538 mp din terenul de mai sus, urmează să treacă autostrada A. – Nădlac, pentru această suprafață de teren expropriată urmând a i se plăti despăgubiri.

Menționează că, în data de 08.10.2011, cu ocazia întrunirii Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004, prin procesul-verbal cu nr.115/175 s-a stabilit ca limită a despăgubirilor suma de 0,16 euro/mp, arătând că nu sunt de acord cu această limită a despăgubirilor, considerându-le infime față de valoarea de circulație a terenurilor pe piață, precum și față de valoarea despăgubirilor acordate anterior, acestea având o valoare cuprinsă între 4,34 euro și 10 euro/mp.

Arată că nu sunt de acord cu valoarea despăgubirilor stabilite pentru următoarele considerente:

•valoarea medie de piață pentru terenurile extravilane din jurul orașului Pecica, acestea având categoria de folosință superioară este de 10 euro /mp ;

•Potrivit art. 26 al. (1) si (2) din Legea nr. 33/1994-aplicabil potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 198/2004 „Despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane de același fel în unitatea administrativ - teritorială la data întocmirii raportului de expertiza precum si de daunele aduse proprietarului, sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare si dovezile prezentate de aceștia".

Prin urmare, arată că, legiuitorul a statuat că despăgubirea cuvenită persoanei expropriate este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului și/sau unor terți, prin măsura exproprierii. In ceea ce privește prima componenta a despăgubirii, - „valoarea reala" a bunului expropriat, aceasta este determinata de prețul cu care se vând imobilele de același fel în unitatea administrativ teritoriala la data întocmirii raportului de evaluare.

•la calcularea cuantumului despăgubirilor trebuie avute în vedere prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de aceeași natură precum și daunele aduse proprietarului, aspecte care în cazul de față nu au fost luate în considerare; menționează că prin această expropriere, valoarea terenului expropriat este diminuată substanțial, deoarece pe acest teren este imposibil a se mai efectua culturi agricole în condițiile în care accesul este restricționat

•de asemenea, consideră că trebuie avută în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor valoarea prejudiciului cauzat proprietarului prin lipsa de folosință în condițiile în care dacă acesta ar însămânța terenul cu o cultură de floarea soarelui ar obține o producție medie de 3500kg/ha cu o valoare de 8750,00 lei /an iar în 30 ani ar obține_,00 lei, ceea ce nu acoperă sub nici o formă valoarea despăgubirilor acordate în batjocură;

•mai mult, consideră că, „prin faptul că anterior stabilirii unui alt nivel de despăgubire pentru aceleași terenuri, cu aceeași categorie de folosință” se creează o discriminare între oamenii aparținând aceleași localități și care au în proprietate aceleași categorii de terenuri „ unele dintre ele chiar învecinate, discriminare care nu are nici un suport legal, terenurile despăgubite anterior fiind de aceeași categorie de folosință;

•precizează că, din aceste terenuri expropriate acești oameni își obțin cele necesare traiului, ori din despăgubirile oferite nu ar putea să-și cumpere nici măcar medicamentele necesare pentru o lună de zile dar să le mai acopere beneficiul nerealizat;

Prin completare la motivarea cererii de chemare în judecată, depusă la dosar la data de 05.04.2012, reclamanții arată că potrivit art.31 din Legea nr.255/14.12.2010 actualizată, „orice documentație tehnică sau de evaluare realizată ori aflată în curs de realizare anterior intrării în vigoare a prezentei legi se consideră valabilă" ceea ce înseamnă că expertizele de evaluare a terenurilor întocmite în baza HG nr. 416/28.04.2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul de utilitate publică „Autostrada A. - Nădlac" rămân valabile, pentru terenul în cauză stabilindu-se prin hotărârea mai sus menționată o valoare a despăgubirilor de 4,34 euro/mp; dispozițiile art.3 din HG 416/28.04.2010, arată că „se aprobă ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării de utilitate publică prevăzută la art. l suma globală estimată la 63.000 mii lei, alocată de la bugetul de stat, aprobat potrivit legii, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii", dispozițiile de mai sus nefiind abrogate sau modificate; menționează că expertiza efectuată în baza HG nr. 416/28.04.2010 a fost efectuată de către expertul U. I. R., în calitate de expert al CNADR, iar prin hotărârea de modificare a hotărârii mai sus menționate publicată la data de 26.05.2011 nu se menționează niciunde că noile sume stabilite ca despăgubiri ar fi fost stabilite printr-o nouă expertiză, ceea ce, consideră că, din nou duce la concluzia certă că expertizele de evaluare stabilite ca anexă la HG 416/28.04.2010 rămân valabile, pe de altă parte, chiar dacă s-ar invoca că a fost efectuată o altă expertiză de evaluare, aceasta nu ar putea fi luată în considerare din două motive: pe de o parte ar însemna ca doi experți ai pârâtei să se contrazică, iar pe de altă parte dispozițiile art.31 ale legii nr.255 sunt clare, expertizele efectuate rămân valabile.

În altă ordine de idei, arată că, la stabilirea despăgubirilor datorate de către pârâtă, nu pot fi avute în vedere valorile stabilite prin expertizele notarilor publici, acestea stabilind doar niște valori orientative și nicidecum niște valori care să determine valoarea reală a terenurilor compusă din valoarea de circulație și prejudiciul cauzat proprietarului prin lipsa de folosință, astfel că invocarea de către pârât a expertizelor notarilor publici nu poate fi luată în considerare.

În drept invocă prevederile art.9 pct.10 din HG 941/2004 .

Pârâtul, a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiata; fără cheltuieli de judecată;

În motivare arată că, în fapt, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea la plata sumelor cu titlu de daune-interese pentru suprafața de teren supusă exproprierii, teren care face obiectul exproprierii pe amplasamentul lucrări de utilitate publică „Autostrada Nadlac-A.". Consideră că despăgubirile stabilite prin hotărârea de expropriere atacată sunt stabilite în mod corect.

Precizează că drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului național de transport și constituie obiectul exclusiv al proprietății publice. Prin Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind modernizarea rețelei de drumuri existente și construcția de autostrăzi în România, s-a aprobat Programul național de modernizare a drumurilor existente și construcția de autostrăzi în România, beneficiar fiind Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România –SA, iar cadrul general al politicii Guvernului constă în asigurarea și susținerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin modernizarea, dezvoltarea și administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea și lărgirea drumurilor existente, a podurilor și a tuturor facilităților aferente, în vederea realizării lucrărilor de modernizare a drumurilor naționale, lucrări care privesc siguranța și securitatea națională, în contextul îndeplinirii cerințelor organismelor internaționale, având ca scop integrarea României în structurile euroatlantice, au fost demarate măsuri și programe de construcții de autostrăzi și drumuri naționale.

Arată că, la momentul promovării Proiectului de Hotărâre a Guvernului nr. 416/2010, procedurile de expropriere aplicabile au fost cele prevăzute de Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de drumuri de interes național, județean și local cu modificările și completările ulterioare și de Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 434/2009, pentru acele imobile proprietate privată care se regăsesc pe culoarul de expropriere aferent proiectului. Astfel că, la momentul respectiv, în conformitate cu art.3 din Legea nr. 198/2004 cu modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o documentație tehnico - economică cuprinzând date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, planuri cu amplasamentul lucrării care conțin delimitarea suprafețelor și a construcțiilor propuse spre expropriere.

Consideră că, în prezent, cadrul legal în materie de expropriere îl reprezintă Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 255/2010 expropriatorul are obligația de a aproba prin Hotărâre de Guvern și lista proprietarilor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, așa cum rezultă din evidențele unităților administrativ - teritoriale. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Autostrada Nădlac - A. au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr.1480/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 8 decembrie 2009. Prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 s-a aprobat amplasamentul lucrării, declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele situate pe amplasamentul lucrării "Autostrada Nădlac - A.", precum și suma globală estimată cu titlu de despăgubire în valoare de 63.000 mii lei, sumă rezultată din Raportul de expertiză întocmit de către un expert autorizat ANEVAR, angajat de către expropriator, în conformitate cu vechiul cadru legislativ în materie de expropriere. Suma de 63.000 mii lei aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 416/2010 a fost suplimentată cu suma de 17.500 mii lei prin Hotărârea Guvernului nr. 1248/2010, în conformitate cu art. 4 alin ( 4 ) din Legea nr. 198/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât la data promovării hotărârii inițiale din cauza insuficienței bugetare a fost alocată de la bugetul de stat doar suma de 63.000 mii lei, suma globală necesară acestui proiect fiind de 80.500 mii lei.

Art.11 din Legea 255/2010, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizării unor obiective de interes național, județean si local, prevede la alin. (7),(8) si (9):

„(7) Înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat in evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosința.

(8)Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin.(5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

(9)Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Menționează că, raportul a fost „întocmit și cuprinde elementele constitutive ale valorii despăgubirilor aferente fiecărui imobil în parte, așa cum sunt ele prevăzute de Legea nr. 33/1994, adică prețul la care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel și contravaloarea prejudiciului proprietarului prin faptul exproprierii.

În concret, conform Raportului de evaluare pentru estimarea valorii de despăgubire conform Legii 255/2010 a terenurilor afectate de construcția autostrăzii pe U.A.T. Pecica, jud. A., întocmit în mai 2011, suprafața totală ce urmează a fi expropriată este de_ mp, având o valoare de despăgubire totală de 684.356,29 lei. Raportul de evaluare a fost întocmit în concordanță cu reglementările Standardelor Internaționale de Evaluare de către domnul ing. G. N., expert evaluator bunuri mobile și proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 6253, și calitatea de Expert funciar membru AEF, legitimație nr. 018 și de către doamna ec. G. N., expert proprietăți imobiliare, având calitatea de membru ANEVAR, legitimație nr. 1222.

Menționează că, raportul de evaluare a fost întocmit în vederea evaluării terenului expropriat, bazându-se pe principiile exproprierii pentru cauza de utilitate publică, idei directoare declarate prin legislația în vigoare. Valoarea de despăgubire a fost estimată conform prevederilor Legii 255/2010 și Legii 33/1994 și conform standardului internațional IVS 1, reprezentând o valoare specială a terenurilor compusă din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

Prin urmare, precizează că, această valoare specială este mai mare decât o valoare de piața care reprezintă: „suma estimată pentru care o proprietate poate fi schimbată la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acționează în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri".

Vis a vis de cele expuse anterior, face mențiunea faptului că în urma raportului de evaluare întocmit, proprietarii terenurilor sunt obligați să vândă, iar cumpărătorul este, la rândul sau, obligat să cumpere, amândoi fiind condiționați de proiectul de utilitate publică în cauză, și anume „Construcția Autostrăzii Nadlac-A., pe teritoriul administrativ al jud. A.". Astfel, preeminenta interesului general, care este definit de art. 2, alin (1), lit. I al Legii 554/2004 a Contenciosului administrativ, ca fiind: „interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituționala, garantarea drepturilor, libertăților si îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor", determină prevalarea în fața interesului privat al proprietarilor, însă determină totodată o justă și imediata despăgubire, care în concret are aptitudinea de a fi mai însemnată decât valoarea de piață a imobilului.

De asemenea, învederează instanței faptul că raportul de evaluare a fost întocmit analizând piață specifică a proprietăților imobiliare în cauză, întemeindu-se pe criterii precum definirea pieței (tipul de proprietate, potențialul de a produce venituri, localizare, caracteristicile investitorilor și arendași), gradul de fertilitate al terenului sau echilibrul pieței (cererea, oferta competitiva, etc.), astfel că, pentru toate cele anterior expuse, solicită respingerea acțiunii.

În drept invocă Legea nr. 255/2010, precum și pe toate celelalte prevederi invocate.

Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt că prin Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.115/175/10.10.2011 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 255/2010, s-a dispus exproprierea de la reclamanți a suprafeței de 9538 mp din terenul situat în localitatea Pecica jud.A., având număr cadastral_ înscris în CF_ Pecica, cu acordarea unei despăgubiri în sumă de 6800,59 lei, luându-se în calcul o valoare de 0,16 euro / mp.

Reclamanții contestă această hotărâre susținând că suma oferită de expropriator este derizorie, atât față de valoarea de circulație a terenurilor, cât și față de sumele oferite pentru alte terenuri, în baza legilor de expropriere anterioare.

Cererea reclamanților se grefează pe dispozițiile art.22 alin.1 din Legea nr.255/2010 conform cărora expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii stabilite de expropriator se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate.

Stabilirea despăgubirilor cuvenite în caz de expropriere, chiar dacă aceasta se realizează în temeiul legii speciale - Legea nr.255/2010 – se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ general cuprins în Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin urmare, în cauză sunt incidente prevederile art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994, conform cărora:

alin.1 - Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

alin.2 - La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Pentru stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamanților, instanța a procedat conform art.25 din Legea nr.33/1994, numind o comisie de trei experți, din care unul desemnat de instanță și câte unul nominalizat de reclamantă, respectiv de către pârâtul expropriator.

Conform concluziilor raportului de expertiză, valoarea de circulație a suprafeței de 9538 mp, ar fi de 161.962 lei, echivalentul a 35.684 euro (f.179), la care se adaugă daune de 8778 lei. Raportul de expertiză a fost semnat cu observații de către dl. expert M. B., dânsul subliniind faptul că raportul de expertiză nu tratează corect abordarea prin piață deoarece:

- comparabilele folosite nu sunt similare cu terenul expropriat. Comparabilele folosite se referă la terenurile ce au potențial de conversie din teren agricol în teren pentru uz industrial, respectiv sunt cuprinse în PUZ sau PUD fapt care le crește mult valoarea. La data exproprierii terenul expropriat nu a fost cuprins în planuri de dezvoltare urbanistică iar simplul fapt că este în zona de construcție a autostrăzii nu dă acestui teren un potențial de conversie în teren pentru uz industrial. Comparabile care sunt cu adevărat similare sunt terenuri agricole extravilane. Din acest motiv apreciază că rezultatele obținute sunt eronate.

Deși experții desemnați de instanță, respectiv reclamanți, au arătat că pentru estimarea valorii de piață, se utilizează două metode, metoda comparațiilor de piață și metoda capitalizării rentei funciare, iar după aplicarea celor două metode, în baza reconcilierii rezultatelor se estimează rezultatul final, instanța apreciază că suma de 35.684 euro pentru o parcelă de 9538 mp, adică mai puțin de 1 hectar pentru un teren agricol situat în extravilanul unei localități ce nu este nici măcar reședință de județ este una exorbitantă, plasată în afara realității obiective.

În totală contradicție cu aceste concluzii, raportul de evaluare globală a imobilelor valabil pe anul 2012, luat în considerare de notarii publici la autentificarea actelor juridice notariale privitoare la imobile și care are la bază date statistice culese din activitatea notarială din anul precedent 2011, stabilește pentru Orașul Pecica o valoare de 2000 euro/ha, ceea ce în echivalent înseamnă 0,2 euro/mp, adică 0,9 lei/mp.

Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art.44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.

Or, o dreaptă sau justă despăgubire presupune acordarea către proprietarul expropriat a prețului pe care l-ar fi încasat în cazul în care ar fi vândut de bună voie terenul, acesta fiind prețul pieții, adică prețul cu care se vând sau se cumpără, în mod obișnuit astfel de terenuri.

Fiind în realitate o vânzare forțată, în care consimțământul vânzătorului nu este cerut de lege, în considerarea efectelor general benefice a utilității publice căreia îi va fi afectat imobilul, este firesc ca despăgubirea pentru bunul expropriat să cuprindă doar un preț echivalent cu prețul la care s-ar fi vândut, în mod normal bunul, în cazul unei vânzări obișnuite, consimțite de ambele părți, dar și eventualul prejudiciu cauzat proprietarului-vânzător, reprezentat inclusiv de eventualul beneficiu de care a fost lipsit ca urmare a unei exproprieri intempestive, în raport de lucrările realizate și care urmau să aducă un beneficiu cert și previzibil.

Acesta este motivul pentru care instanța va acorda o valoare probantă deosebită, adresei BNP „D.” cu sediul chiar în localitatea Pecica (fila 165), conform căruia, în perioada 2010-2012 prețul de vânzare declarat de către părți a variat de la 1.500 la 2.000 euro / ha, în funcție de amplasament și suprafața vândută, prețuri ceva mai mari (2.900 – 3.000 euro/ha) au fost declarate ( este adevărat în situații mai rare) la tranzacții în care cumpărătorul era o societate comercială.

Prin urmare, instanța va reține prețul de 3.000 euro pentru un ha de teren, respectiv 0,3 euro/mp – echivalent 1,35 lei/ mp, ca fiind un indicator elocvent pentru stabilirea valorii de circulație a suprafeței expropriate.

În afară de această valoare de circulație a terenului, tribunalul reține a fi pertinente și juste aprecierile din cuprinsul raportului de expertiză conform cărora, în cuantumul despăgubirilor cuvenite trebuie incluse și sumele necesare reclamanților pentru a-și reîntregi proprietatea diminuată ca efect al exproprierii, prin cumpărarea în aceeași zonă, de pe piața liberă, a unei alte suprafețe de teren egală ca întindere cu cea preluată în domeniul public și care cuprind: 2% comision unei societăți de intermedieri imobiliare, 1% cheltuieli notariale suportate de cumpărător și 2% o estimare a cheltuielilor suplimentare legate de deplasări, publicitate.

Prin urmare, despăgubirea totală cuvenită reclamanților este de 3004 euro, obținută din înmulțirea suprafeței de 9538 mp cu 0,3 euro/mp (rezultă 2861 euro), la care se adaugă procentul de 5% arătat anterior aplicat la suma de 2861 euro, mai precis 143 euro.

În schimb nu se justifică includerea în cuantumul despăgubirilor a contravalorii producției agricole, nerealizate, respectiv dauna pentru lipsa de folosință a terenului.

Din întreg ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că la momentul exproprierii terenul ar fi fost însămânțat ori cultivat și că, urmare a exproprierii, reclamanții nu ar mai fi putut să culeagă recolta. De altfel, nu rezultă că terenul cu pricina ar fi fost cultivat până la momentul la care a intervenit exproprierea, ori că ar fi fost dat în arendă, astfel că acordarea de despăgubiri pentru pretinsul prejudiciu eventual și incert, legat de imposibilitatea cultivării terenului expropriat, nu își are nicio fundamentare legală.

De asemenea, instanța nu va acorda daunele datorate cheltuielilor suplimentare de transport și daunele pentru lipsa de acces la parcelele rămase în proprietate, reținând pe de o parte că nu există dovezi că noile drumuri de acces pe care expropriatorul este obligat să le realizeze vor presupune o rută de deplasare mai lungă decât prezenta astfel că eventualele cheltuieli suplimentare de transport sunt incerte, iar pe de altă parte, instanța nu poate reține drept cert prejudiciul ce ar rezulta din construirea în viitor de către reclamanți a unui nou drum de acces pentru parcelele rămase în proprietatea lor.

Argumentele și susținerile reclamanților legate de faptul că unii proprietari au intrat deja în posesia despăgubirilor exorbitante stabilite inițial, nu pot constitui un argument care să determine instanța a stabili o despăgubire mai mare decât cea care rezultă din prospectarea pieții imobiliare din zonă. Valoarea disproporționat de mare a acelor despăgubiri a determinat Guvernul României să intervină legislativ pentru restabilirea echilibrului în procesul de expropriere și de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

Cele susținute de către reclamanți, nu pot constitui temei sau fundament pentru acordarea unor despăgubiri mai mari decât cele cuvenite în mod rezonabil potrivit legii, respectiv la nivelul valorii reale de circulație a terenului care este dată de prețul pieței imobiliare din zonă.

Pe aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea reclamanților, respectiv va anula în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.115/175 din 10.10.2011, va obliga pârâtul să plătească reclamanților suma de 3004 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat.

În baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pârâtul la plata sumei de 1.900 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea civilă exercitată de reclamanții P. L., P. V. D., C. I., C. C., C. C., C. D., C. L. M. și C. M. D., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București, având ca obiect expropriere.

Anulează în parte hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr.115/175 din 10.10.2011 privitor la cuantumul despăgubirilor.

Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 3004 euro sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat.

Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei totale de 1.900 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013.

Președinte, Grefier,

N. C. C. S.

Red.NC

Zhred..

Ex.12/10 .

Se comunică cu:

1. reclamanții P. L., P. V. D., C. I., C. C., C. C., C. D., C. L. M. și C. M. D., – A., dom.ales cab. Av. Stanoiov L. – A. ., .> 2. pârâtul S. R. prin CNADN prin DRDP Timișoara – .. 18

3. P. de pe lângă Tribunalul A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Expropriere. Sentința nr. 249/2013. Tribunalul ARAD