Pretenţii. Decizia nr. 838/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 838/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 1777/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.838/ R
Ședința publică din data de 18 iunie 2013
Președinte Ș. V.
Judecător R. M.
Judecător A. C.
Grefier F. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A. în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului O., împotriva Sentinței civile nr.2566 din 28 martie 2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, și scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Văzând că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri, potrivit dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
NOTĂ: După strigarea cauzei dar înainte de terminarea dezbaterilor la ora 1030 intimata Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului O. a depus la dosar întâmpinare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului înregistrat pe rolul Tribunalului A. la data de 17 mai 2013, constată că prin sentința civilă nr. 2566 din 28 martie 2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului O. în contradictoriu cu pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A., fiind obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 20.485,30 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de asistare a numitului M. Ș., în perioada noiembrie 2011-octombrie 2012; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin adresa nr._/08.10.2007 DGASPC A. a solicitat DGASPC O. menținerea numitului M. Ș. într-un centru specializat din jud. O., obligându-se totodată la suportarea cheltuielilor aferente pe baza unei convenții de colaborare. Această adresă a fost semnată de către directorul general din acel moment a DGASPC A., act înregistrat la reclamantă sub nr._/10.10.2007. De asemenea, în cuprinsul adresei, pârâta se exprimă în sensul ca persoana „să rămână în continuare”, fapt ce determină concluzia că acesta se afla deja în județul respectiv.
Pentru acestea, în vederea decontării sumelor necesare îngrijirii persoanei bolnave (certificat de încadrare în grad de handicap nr. 2058/18.04.2004-M. Ș., reclamanta a facturat serviciile aferente lunilor noiembrie 2011-octombrie 2012, pe baza hotărârilor Consiliului Județean O. de stabilire a costului mediu lunar de întreținere pentru o persoană cu handicap, facturi comunicate lunar prin adrese înregistrate la pârâtă, conform ștampilei de intrare aplicată pe aceste adrese.
Conform actului de identitate al persoanei beneficiare, domiciliul acestuia se află în oraș Ineu, .. 2, jud. A..
D. la data de 01.10.2012, pârâta emite adresa nr._, prin care restituie unele facturi aferente lunilor iunie-septembrie 2012, afirmând că domiciliul persoanei în cauză este în . adresa centrului de îngrijire. Înscrisurile au fost retransmise de către reclamantă, conform adresei nr._/23.10.2012, pentru ca pârâta să refuze plata sumelor prin adresa nr._/27.11.2012. Prin adresa nr._/27.11.2012, pârâta restituie din nou facturile către reclamantă. Refuzul pârâtei de a achita sumele este reiterat la data de 16.01.2013, conform adresei nr. 1352.
Instanța a reținut existența unui acord expres al pârâtei de suportare a cheltuielilor de asistență ale numitului M. Ș., acord exprimat prin adresa comunicată încă din anul 2007, chiar la inițiativa pârâtei. Prin urmare, acest act prin care s-a obligat la plata sumelor necesare întreținerii (emis la data de 08.10.2007, deci după apariția nomelor metodologice publicate în M.O nr. 233/04.04.2007 și în aplicarea acestora) poate fundamenta pretențiile reclamantei, conform art. 34 alin. 1 din HG nr. 268/2007. Mai mult, instanța a motivat că nu poate reține din conținutul prevederilor legale necesitatea reînnoirii periodice a acestui acord. Facturile emise pentru perioada noiembrie 2011-octombrie 2012 au fost comunicate pârâtei, care le-a primit și acceptat prin aplicarea ștampilei pe adresa de comunicare, refuzul de plată fiind manifestat pentru prima dată doar la data de 01.10.2012, în urma adresei nr._ prin care restituie unele facturi. Prin urmare, instanța a apreciat că această creanță are un caracter cert, rezultând atât din înscrisurile de la dosar (înțelegerea între părți existând din momentul comunicării solicitării de către pârâtă și executarea acestuia de către reclamantă pe parcursul mai multor ani de zile), cât și din condițiile legale prezentate. A apreciat că, refuzul pârâtei apare ca nejustificat din moment ce însăși aceasta a solicitat reclamantei acest fapt. De altfel, obligația decontării este una care rezultă direct din lege (care reglementează expres condițiile necesare nașterii obligației), convenția/protocolul de care face vorbire textul de lege fiind necesar pentru justificarea plății și păstrarea unei evidențe între cele două instituții.
În ce privește întinderea, suma solicitată este stabilită în mod legal, conform art. 33 alin. 1 din HG nr. 268/2007, prin hotărârile Consiliului Județean O. de stabilire a costului mediu lunar al cheltuielilor de întreținere pentru o persoană cu handicap, comunicate, de asemenea, pârâtei.
În ce privește domiciliul persoanei îngrijite, conform art. 13 alin. 1 din OUG nr. 97/2005, adresa înscrisă în actul de identitate face dovada până la înscrierea în fals. Motivele care au stat la baza înscrierii acestei adrese nu pot determina instanța ca, într-o acțiune în pretenții, să stabilească un alt domiciliu al persoanei respective. Într-adevăr, art. 34 alin. 1 din OUG nr. 97/2005 prevede că „persoanelor fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în unități de ocrotire și de protecție socială, în școli de reeducare sau în alte instituții li se pot elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reședința la adresa instituției respective”, însă instanța nu este chemată a verifica dacă organul administrativ a înscris, ulterior, cu ocazia preschimbării buletinului, domiciliul corect și să schimbe acest domiciliu. Prin urmare, din moment ce legea face referire expresă la „bugetul consiliului județean în care persoana cu handicap asistată are domiciliul”, instanța trebuie să ia în considerare acest domiciliu stabilit în jud. A., care de altfel a existat și anterior, fără ca pârâta să invoce acest fapt.
Cu privire la susținerea pârâtei privind riscul unei duble finanțări, instanța a arătat că textul de lege prevede clar și expres că aceste sume sunt suportate din bugetul consiliului județean, iar nu din bugetul de stat, iar pe de altă parte, pârâta nu a dovedit că din sumele primite de reclamantă de la bugetul de stat au fost suportate efectiv și cheltuielile cu această persoană, centrul de îngrijire având și alte persoane internate a căror îngrijire presupune diferite costuri, precum și alte cheltuieli publice.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A., solicitând admiterea lui, modificarea în tot a sentinței recurate, iar pe fondul cauzei respingerea cererii reclamantei ca nefondată, netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului recurenta arată că a solicitat instanței de fond să constate că se solicită obligarea DGASPC A. la plata unor sume ce reprezintă cheltuieli de asistare pentru o persoană ce nu are domiciliul în județul A.. Domiciliul la care se face referire în sentința instanței de fond, cel din Ineu, județ A. a fost eliberat pe numele persoanei asistate la data de 04.04.1959, care la acea vreme se afla la Casa Copilului, cu sediul în Ineu, Calea T. nr. 2, județ A.. Ulterior numitul M. Ș., aflându-se într-o unitate de protecție socială din județul O., cu ocazia expirării buletinului de identitate al acestuia la data de 03.12.2969, serviciul de evidență a persoanelor din municipiul Slatina a eliberat un nou buletin de identitate cu . nr._, la 22.11.1979 serviciul de evidență al persoanelor din B. județ O., eliberează B.I. . nr._, ca la data de 17.12.1990 același serviciu să elibereze B.I. . nr._, cu termen de valabilitate nelimitat, întrucât persoana în cauză avea vârsta de 44 de ani, iar potrivit legislației de la acea vreme după împlinirea acestei vârste buletinele de identitate se emiteau fără termen de valabilitate.
Prin obligarea la plata sumei de 20.485,30 lei reprezentând cheltuielile de asistare a numitului M. Ș. în Centrul de Îngrijire și Asistență socială Șopârlița din subordinea reclamantei – intimate, aferente perioadei noiembrie 2011 - octombrie 2012 recurenta consideră că este nedreptățită fiind obligată să plătească pentru o persoană care nu a aparținut județului A. și nu aparține nici acum județului A..
Prin întâmpinare intimata Direcția G. de Asistență Socială și Protecția copilului O. a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Intimata a arătat că domiciliul legal al numitului M. Ș. este în Ineu, Calea T. nr. 2, județ A., ceea ce atrage obligația legală a DGASPC A. de a suporta cheltuielile de întreținere a acestuia, obligație, pe care, de altfel recurenta și-a îndeplinit-o până în luna octombrie 2011.
Analizând recursul prin prisma dispozițiilor art. 304 și art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a pronunțat sentința recurată în considerarea unei situații de fapt corect stabilită în urma evaluării juste a înscrisurilor depuse la dosar și cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale cuprinse în art. 54 din Legea nr. 448/2006 și art. 33, 34 din HG nr. 268/2007.
De asemenea, just a reținut judecătorul fondului că motivele care au condus la înscrierea domiciliului unei persoane în actul de identitate al acesteia nu pot conduce la modificarea acestei înscrieri de către o instanță judecătorească. Nu există vreun temei legal pentru a lua în considerare „situația de fapt a domiciliului” în scopul preconizat de recurentă.
Criticile care vizează în concret neexercitarea rolului activ de către judecătorul fondului în privința întinderii pretenției și a cheltuirii efective a sumelor primite de la bugetul de stat cu numitul M. Ș. nu pot fi primite. Revenea pârâtei care a făcut astfel de susțineri obligația legală de a le dovedi în concret.
Cât privește inexistența convenției de colaborare între cele două părți, aceasta de altfel nici nu e necesară în condițiile în care, cum bine a reținut judecătorul fondului, obligația decontării este una care rezultă direct din lege.
Față de cele arătate, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A. împotriva sentinței civile nr. 2566 din 28.03.2013 pronunțată de judecătoria A. în dosarul nr._
Văzând că nu s-au cerut cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A. împotriva sentinței civile nr. 2566 din 28.03.2013 pronunțată de judecătoria A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului O..
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 18 06 2013.
Președinte JudecătorJudecător
Ș. V. R. M. A. C.
Grefier
F. M.
Red.A.C. Tred. II
2 ex./ 10.07.2013
Nu se comunică părților:
recurent Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului A. - cu sediul în A., ., nr. 14, județul A.
intimat Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului O. – cu sediul înm Slatina, ., județul O.
Judecător H. Ș. - Judecătoria A.
| ← Acţiune în constatare. Hotărâre din 18-06-2013, Tribunalul ARAD | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 287/2013.... → |
|---|
