Revendicare imobiliară. Decizia nr. 895/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 895/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 1165/238/2012
ROMANIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILA NR.895
Ședința publică din 20 iunie 2013
Președinte: S. C. Ș.
Judecător: S. N.
Judecător: A. Ș.
Grefier: G. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul reclamant C. U. Mermești în contradictoriu cu intimații pârâți S.C. G. .. și S. C. de Consum Consumcoop Vîrfurile împotriva sentinței civile nr.410 din 02.04.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gurahonț având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentului – avocat C. P. din Baroul A. și reprezentanta intimatei S.C. Consumcoop Vîrfurile – consilier juridic V. G., absent fiind reprezentanta intimatei S.C. G. . class="Default"> Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recursul a fost declarat și motivat în termen și este legal timbrat la termenul de azi cu 281,00 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar conform chitanței pe care reprezentantul recurentului o depune la dosar.
Se constată că prin serviciul registratură, la data de 13.06.2013, intimata S.C. Consumcoop Vîrfurile a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat constatând cauza în stare de soluționare, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, respectiv modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii; în subsidiar solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru și onorariu avocațial dovedit cu chitanța pe care o depune la dosar.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației în anulare înregistrată la Tribunalul A. la data de 30.04.2013, constată că prin sentința civilă nr.410 din 02.04.2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gurahonț a fost respinsă acțiunea precizată înaintată de către reclamanta asociația C. U. Mermești contra pârâților S. C. de Consum Consumcoop Vîrfurile și S.C. G. . obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate al reclamantei, prin accesiune imobiliară artificială, asupra construcției Magazinul Sătesc din localitatea Mermești și s-a dispus obligarea pârâtei S.C G. . încheia contract de locațiune cu reclamanta, iar în caz de refuz să se dispună evacuarea acesteia precum și obligarea pârâtei la restituirea chiriei pe ultimii 3 ani.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în motivare faptul că proprietari tabulari asupra imobilului înscris în C.F nr.44 Mermești, nr.top.167/a.1 P. după Gial în suprafață de 140.389 m.p din care suprafața de 500 m.p este teren de construcție cu magazin Mixt Mermești, figurează ca fiind Foștii Urbarialiști ai Comunei Mermești asupra cotei de 1/1 părți pe titlu de împărțire ( extras de cf, fila 25, înscrisuri privind punerea în posesie a reclamantei asupra imobilului în baza legilor fondului funciar, .
Dreptul de proprietate al pârâtei S. Cooperativă de Consum Consumcoop Vîrfurile, asupra construcției constând în Magazinul Mixt Mermești, construcție edificată pe suprafața de 500 m.p teren și faptul că edificiul a fost ridicat în perioada anilor 1970-1971, nu a fost contestat de către reclamantă .
Prin urmare, la data reconstituirii reclamantei a dreptului de proprietate asupra imobilului teren și momentul punerii în posesie (proces-verbal din data de 07.05.2003, fila ), construcția era deja edificată.
În baza dreptului de proprietate, pârâta C. de Consum Vîrfurile a încheiat cu pârâta S.C „G. . de închiriere al spațiului comercial nr. 4/01.05.2003,contract prelungit de părți până în prezent (contract).
Pentru constatarea situației faptice din teren s-a administrat în cauză proba cu expertiza topografică, concluziile raportului de expertiză fiind depuse la f.55-64.
Expertiza a avut ca obiective identificarea topografică a imobilului din C.F nr. 44 Mermești și evidențierea construcțiilor existente pe teren .
Expertul a identificat imobilul ca fiind înscris în C.F nr. 44 Mermești sub nr. top. 167/a.1 în suprafață reală de 140.417 m.p, din care suprafața de 500 m.p are categoria de folosință teren de construcție. Cum suprafața de 500 m.p ocupată de Magazinul Mixt nu a fost măsurată și delimitată cu ocazia înscrierii construcției în coala de carte funciară, expertul nu a putut preciza forma și dimensiunile acestei suprafețe de teren. Totodată, expertul a constatat existența construcției, Magazinul Mixt Mermești cu o suprafață construită de 87 m.p ( concluzii expertiză, fila 58).
Reclamanta și-a motivat acțiunea pe dispozițiile înscrise în art. 577 cod civil și a solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate, prin accesiune imobiliară artificială, asupra construcției .
Instanța de fond a reținut că accesiunea imobiliară artificială se realizează prin intervenția și activitatea omului. Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu alt lucru,fiecare având proprietari diferiți. Proprietarul bunului mai important considerat principal,devine și proprietar al bunului mai puțin important sau accesoriu. Fostul proprietar al bunului accesoriu,de regulă,are dreptul să primească o despăgubire, în virtutea principiului îmbogățirii fără just temei.
În consecință, accesiunea poate opera numai atunci când două bunuri, având proprietari diferiți, s-au unit în așa fel încât despărțirea lor nu este posibilă decât cu deteriorarea ambelor bunuri sau distrugerea totală ori parțială a unuia dintre ele.
Raportat la problematica cauzei, s-a reținut că în perioada edificării construcției, anii 1970-1971, dreptul de proprietate al reclamantei nu era recunoscut în baza legilor proprietății existente anterior anului 1989, iar edificiul a fost ridicat pe terenul preluat de către Statul Român. Constructorul a fost de bună-credință, iar reclamanta nu poate pune la îndoială această intenție.
Buna-credință presupune că persoana care a ridicat construcția, a făcut plantația sau altă lucrare pe un teren, are convingerea fermă, dar eronată, că acel teren se află în proprietatea sa, iar în cauză, la momentul construirii nu s-a putut pune în discuție dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului .
Faptul că reclamanta a redobândit dreptul de proprietate asupra imobilului-teren în baza Legii nr.1/2000 modificată, nu înlătură de la discuție varianta reglementării dreptului în baza legilor proprietății existente la momentul judecății.
Potrivit art. 555 din Noul Cod Civil, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv,absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege, iar în art. 563 N.C.C se prevede că nimeni nu poate fi deposedat de drept decât în baza unei juste despăgubiri, excepțiile fiind limitativ prevăzute de lege.
Reclamanta nu și-a manifestat intenția de a o despăgubi pe pârâtă, iar aceasta nu a formulat cerere reconvențională, motiv pentru care s-a apreciat că instanța nu a fost investită cu analiza unei atare cereri.
Raportat la probatoriul administrat, prima instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite prevederile înscrise în art. 577 și urm. din Noul Cod Civil, motiv pentru care a respins capătul de cerere privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate al reclamantei, prin accesiune imobiliară artificială, asupra construcției, Magazinul mixt din localitatea Mermești,proprietatea pârâtei S. Cooperativă de Consum Concumcoop Vârfurile .
Ca urmare a respingerii capătului principal din acțiune, instanța de fond a respins și capetele accesorii din cerere privind obligarea pârâtei S.C „G. . încheia contract de locațiune, iar în caz de refuz să se dispună evacuarea, precum și obligarea pârâtei la restituirea către reclamantă a chiriei pe ultimii 3 ani.
Ca urmare a respingerii acțiunii, cum reclamanta a căzut în pretenții, în baza prevederilor art.274 Cod procedură civilă, instanța a respins pretenția reclamantei pentru acordarea cheltuielilor de judecată.
Văzând că pârâtele nu au solicitat cheltuielile de judecată, în baza principiului dreptului de dispoziție al părții în procesul civil, instanța de fond nu le-a acordat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. U. Mermești solicitând ca în urma admiterii căii de atac să fie modificată hotărârea primei instanțe în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată iar în subsidiar, casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare în scopul administrării probei cu expertiza evaluatorie și pentru a se stabili proprietarul de drept al construcției, precum și buna sau reaua-credință a acestuia.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că în opinia sa, instanța de fond a constatat în mod greșit că nu a contestat dreptul de proprietate al intimatei din moment ce chiar în motivarea cererii introductive reclamantul a arătat că această „construcție este ridicată, prin aportul de muncă voluntară a locuitorilor satului Mermesti, iar intimata S.C. G. . fost niciodată proprietar al lucrării acest fapt determinând existența dreptului de proprietate în favoarea composesoratului.
Instanța de fond lipsește de substanță dispozițiile legilor de reparație, deși retine faptul ca dreptul de proprietate al reclamantei a fost reconstituit în baza legii nr. 1/2000 modificata prin Legea nr.247/2005, atunci când nu dă eficiență dispoziției conținute de art.31 alin.3 din Titlul VI al Legii nr.247/2005 potrivit căreia construcțiile aflate pe terenurile retrocedate trec in proprietatea persoanei fizice sau juridice căreia i se reconstituie dreptul de proprietate.
Referitor la problema despăgubirii la care este îndreptățit proprietarul construcției nu poate constitui un impediment in admiterea cererii deoarece în temeiul dispozițiilor legilor de reparație, construcția revine de plin drept reclamantei prin efectul legii, fără obligația de despăgubire;
Prin întâmpinare S. C. de Consum Consumcoop Vîrfurile a solicitat respingerea recursului ca total neîntemeiat si menținerea sentinței civile nr.410 pronunțata in ședința publica din data de 2 aprilie 2013 de către Judecătoria Gurahonț ca temeinică și legală.
Recurenta nu a contestat dreptul de proprietate al Societății Cooperative de Consum Consumcoop Virfurile asupra construcției constând în M. Mixt Mermești, iar cererea reclamantei recurente de dobândire a dreptului de proprietate asupra construcției prin accesiune imobiliara artificială este total neîntemeiată dacă se are în vedere faptul că în temeiul art.563 NCC nimeni nu poate fi deposedat de drept decât în baza unei juste despăgubiri, ori reclamanta recurenta nu a manifestat intenția de a despăgubi cooperativa, astfel că în opinia intimatei, în acest stadiu procesual este deja tardiv chiar dacă s-ar formula o asemenea cerere.
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și ținând seama de disp.art.299 – 316 Cod proc.civ., tribunalul va constata că recursul promovat în cauză este nefondat, iar hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, atât sub aspectul stării de fapt reținute cât și al dispozițiilor legale aplicabile.
Astfel, în mod corect prima instanță a constatat că în cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile legale privind accesiunea imobiliară artificială, cu consecința dobândirii de către reclamant a dreptului de proprietate asupra imobilului denumit Magazinul Mixt Mermești.
Așadar, tribunalul va împărtăși opinia instanței de fond în sensul că imobilul a fost ridicat în perioada anilor 1970 – 1971, dată la care dreptul de proprietate al reclamantei nu era recunoscut legal, în conformitate cu legislația României anterioară anului 1989; la momentul edificării imobilului, terenul pe care a fost ridicată construcția aparținea statului român, motiv pentru care, în mod rezonabil se poate concluziona în sensul bunei credințe a constructorului, anume C. de Consum Vîrfurile, numită actualmente S. C. de Consum Consumcoop Vîrfurile.
Instanța nu poate reține susținerea reclamantei în sensul că imobilul a fost ridicat prin „aportul de muncă voluntară al locuitorilor din Mermești” fapt care, în opinia sa determină existența dreptului de proprietate în favoarea Composesoratului U. Mermești; cu privire la această problemă, tribunalul va reține în primul rând faptul că aportul în muncă al locuitorilor unei localități pentru edificarea magazinului sătesc nu înseamnă că aceștia devin proprietarii construcției edificate; pe de altă parte, pe lângă eventuala muncă a sătenilor, construcția a presupus cheltuieli cu materialele necesare edificării acesteia, materiale asigurate din fondurile cooperatiste, de către statul român; în plus, mai trebuie arătat că reclamanta nu se confundă cu „locuitorii satului Mermești”, nu este reprezentanta acestora, nici măcar a celor care și-au adus aportul în muncă la ridicarea magazinului sătesc; de altfel, pârâta C. de Consum Consumcoop Vîrfurile, prin reprezentantul său dl.B. N. a contestat faptul că locuitorii din Mermești au contribuit prin muncă la edificarea clădirii magazinului, susținând că au contribuit la ridicarea unui șopron, care în prezent este demolat ; față de această susținere a d-lui B., reclamanta nu a propus vreo dovadă contrară.
D. urmare, statuând în sensul că dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu aparține Societății C. de Consum Vîrfurile, care a fost de bună credință la momentul edificării construcției pe terenul ce ulterior a fost restituit reclamantei, tribunalul va constata drept justă observația primei instanțe în sensul că reclamanta nu și-a manifestat intenția de a o despăgubi pe pârâtă, motiv pentru care acțiunea promovată de aceasta din urmă vizând accesiunea imobiliară artificială – nu poate fi admisă. De asemenea, este corectă și soluția primei instanțe cu privire la capetele accesorii promovate în contradictoriu cu pârâta de ordinul 1 S.C. G. . locatarul imobilului în litigiu în baza unui contract de închiriere încheiat cu pârâta de ordinul 2 (f.21).
Față de cele expuse anterior, considerând legală și temeinică hotărârea primei instanțe, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant C. U. Mermești împotriva sentinței civile nr. 410 din 02.04.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț.
Văzând că partea îndreptățită nu a solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant C. U. Mermești în contradictoriu cu intimatele S.C. G. .. și S. C. de Consum Consumcoop Vîrfurile împotriva sentinței civile nr. 410 din 02.04.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosar nr._ având ca obiect revendicare imobiliară.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.06.2013.
Președinte Judecător Judecător
S. C. Ș. S. N. A. Ș.
pentru judecător aflat în C.O.semnează
președintele secției civile
N. C.
Grefier,
G. S.
Red. SN /G.S/ 01.07.2013
Ex.2-nu se comunică
Prima instanță – Judecătoria Gurahonț – judec.C. C.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Actiune in regres. Decizia nr. 577/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
