Ordin de protecţie. Decizia nr. 101/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 101/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 22-07-2015 în dosarul nr. 101/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA I-a CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 101/R
Ședința publică din data de 22 iulie 2015
Președinte: O. Ș. S.
Judecător: L. L.
Judecător: A. C.
Grefier: I. I.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul - pârât M. F., în contradictoriu cu reclamanta intimată M. M. A. împotriva sentinței civile nr. 360 din 23 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._, având ca obiect cerere de emitere ordin de protecție.
La apelul nominal se prezintă recurentul și intimata M. M. A. - asistată de avocat A. C. din Baroul A..
Ministerul Public este reprezentat prin procuror S. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că intimata a depus la data de 09.07.2015 întâmpinare, comunicată recurentului, iar la data de_ intimata a depus un CD ce conține înregistrarea audio – video a camerei de supraveghere a magazinului unde lucrează din data de 09.06.2015.
Reprezentantul intimatei depune adeverință medicală.
Recurentul declară că nu are niciun fel de cereri și solicită soluționarea recursului la acest termen de judecată.
Nemaifiind formulate alte cereri ori necesare alte probe instanța apreciind recursul în stare de soluționare declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea lui.
Recurentul solicită admiterea recursului și casarea în tot a sentinței în sensul respingerii cererii privind emiterea ordinului de protecție. Arată că minora se află în întreținerea sa unde este bine întreținută și îngrijită.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate; fără cheltuieli de judecată.
Procurorul pune concluzii de menținere a sentinței și dispozițiilor ordinului de protecție.
TRIBUNALUL
În deliberare asupra recursului înregistrat la data de 25 iunie 2015, constată că prin sentința civilă nr. 360 din 23.06.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Ineu a admis în parte cererea formulată de reclamanta M. M. A., în contradictoriu cu pârâtul M. F., pentru emitere ordin de protecție conform Legii nr.217/2003 republicată, și în consecință:
În temeiul art.23 alin.1 lit.d, f și g, din Legea nr.217/2003 republicată a dispus emiterea unui ordin de protecție privind pe reclamanta M. M. A., prin care se interzice pârâtului M. F., pentru o perioadă de 2 (două) luni, următoarele:
- să se aproprie de reclamantă la o distanță mai mică de 100 metri,
- să se aproprie de locuința reclamantei situată în Ineu, ..8, jud. A., la o distanță mai mică de 200 metri,
- să se aproprie de locul de muncă al reclamantei situat în Ineu, ., jud.A., la o distanță mai mică de 100 metri,
- de a avea orice contact cu reclamanta inclusiv telefonic, corespondență sau orice alt mod.
A fost obligat pârâtul de a preda organelor de poliție de la domiciliul său, armele pe cere le deține sau pe care la va dobândi în perioada de validitate a ordinului de protecție, reținându-se că nerespectarea de către pârât a oricăreia dintre obligațiile impuse prin ordinul de protecție, constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești, în condițiile prevăzute de art.32 din Legea nr.217/2003 republicată, instanța respingând în rest cererea
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că în fapt, astfel cum rezultă din răspunsurile prezentate de pârât în cadrul probei cu interogatoriul pârâtul M. F. este supărat pentru că soția lui, reclamanta M. M. A., a plecat de la domiciliul comun în urmă cu aproximativ o lună și a luat bunuri și banii din casă, iar copilul acestora în vârstă de 4 ani a rămas în grija tatălui. Plecarea reclamantei l-a enervat foarte tare pe pârât, astfel încât de la plecarea acesteia pârâtul a generat mai multe incidente, pârâtul recunoscând că a lovit-o pe reclamantă în fața locului de muncă a acesteia, că ar fi amenințat-o în mod repetat prin intermediul telefonului și că, întâlnind-o pe aceasta în oraș sau la locul de muncă, i-a cerut explicații, generând scandal în prezența altor persoane. Totodată, pârâtul a arătat că este posibil să-i fi trimis reclamantei mesaj prin intermediul telefonului, când a fost foarte nervos, în care i-ar fi transmis că de mâinile lui va muri sau că va plăti pe cineva.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei prima filă a cererii înregistrată la Judecătoria Ineu, prin care reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei.
Astfel cum rezultă din răspunsurile prezentate de reclamantă în cadrul probei cu interogatoriul, când a părăsit reclamanta domiciliul comun aceasta a luat bunuri și banii din casă.
Instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art.23 din Legea nr.217/2003, art.3 din Legea nr.217/2003; art.4 lit.a-c din Legea nr.217/2003 și a reținut că astfel cum rezultă din materialul probator analizat, acțiunile pârâtului au pus în pericol integritatea fizică și psihică a reclamantei. Instanța a reținut că, chiar dacă pârâtul a susținut că revolta sa este determinată de atitudinea reclamantei care l-a părăsit și a luat bunuri și banii din casă, lăsându-l cu un copil, aceste aspecte ar putea constitui doar o explicație pentru acțiunile sale și nu o justificare, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se emite ordin de protecție cu privire la persoana reclamantei, raportat la actul de violență fizică și stările de tensiune și de suferință psihică pe care aceasta le-a dovedit, în cauză însă nefiind prezentate probe din care să rezulte temeinicia cererii reclamantei cu privire la ceilalți membri ai familiei.
S-a respins cererea reclamantei privind interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități, zone determinate pe care reclamanta le frecventează sau le vizitează periodic, respectiv localitatea, B., Sebiș. A.; suportarea de către pârât a chiriei și/sau întreținerea pentru locuința temporară unde victima, copii minori sau alți membri ai familiei locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familiala, respectiv suma de 500 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. F. solicitând admiterea recursului și casarea în tot a sentinței în sensul respingerii cererii privind emiterea ordinului de protecție solicitat de reclamantă.
Recurentul apreciază că sentința este nelegală, deoarece raportat la starea de fapt existentă în cauză, părăsirea domiciliului conjugal de către reclamantă, care a luat o parte din bunuri și banii familiei, dar a abandonat minora, care a rămas în grija tatălui, cererea reclamantei apare ca nelegală, neexistând probe în sensul susținerilor reclamantei.
În opinia recurentului, afirmațiile făcute de reclamantă în cadrul cererii de emitere a unui ordin de protecție sunt nefondate și nu au nici un suport probator, deoarece discuțiile dintre ei nu au fost violente și se refereau la conduita reclamantei și la creștere ape viitor a copilului părților. Recurentul reiterează apărări privind fondul cauzei și starea de fapt, apreciind, în concluzie că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de textele de lege privind violenta în familie și primejdia în care s-ar fi aflat reclamanta.
Recurentul și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C.pr.civ..
Prin întâmpinare, reclamanta – intimată a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
În opinia intimatei motivele de recurs nu sunt întemeiate, fiind identice cu cele invocate de pârâtul – recurent la judecata de fond a cauzei, mai mult nici temeiul de drept invocat nu este incident în prezentul recurs.
Apreciază că instanța de fond a interpretat și aplicat corect, just, normele legale incidente în cauză, iar starea de fapt invocată de recurent privind durata căsătoriei și faptele prezentate, în opinia intimatei, nu au nicio relevanță juridică în motivarea recursului, respectiv acestea nu pot fi considerate motive de recurs care să conducă la admiterea acestuia.
Se susține de către intimată că este nereală și afirmația că s-a solicitat desfacerea căsătoriei părților prin acord, în realitate, reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei prin divorț din vina exclusivă a pârâtului – recurent în prezenta cauză, ia recurentul prin afirmațiile sale dorește să inducă instanța în eroare.
În ceea ce privește comportamentul recurentului, intimata arată că urmare agresiunilor fizice la care a fost supusă a fost nevoită să formuleze și să depună plângere penală, ce face obiectul dosarului nr. 442/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu.
Analizând recursul tribunalul constată că nu este fondat.
Verificând sentința atacată tribunalul constată că prima instanță a reținut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Astfel în mod întemeiat prima instanță analizând probele administrate în cauză a reținut că abuzurile pârâtului au pus în pericol integritatea fizică și psihică a reclamantei.
În acest sens tribunalul reține că sunt întrunite în cauză prevederile art. 23, art. 3 și art. 4 lit. a ) – c) din Legea nr. 217/2003.
Pentru aceste considerente tribunalul, în baza art. 496 N.C.pr.civ., va respinge recursul declarat de pârâtul M. F., în contradictoriu cu reclamanta intimată M. M. A. împotriva sentinței civile nr. 360 din 23 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._, având ca obiect cerere de emitere ordin de protecție.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul M. F., în contradictoriu cu reclamanta intimată M. M. A. împotriva sentinței civile nr. 360 din 23 iunie 2015 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._, având ca obiect cerere de emitere ordin de protecție.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 iulie 2015.
Președinte Judecător Judecător
O. Ș. S. L. L. A. C. Grefier
I. I.
Red. L.L. /Thred. I.I./24.07.2015
Ex.4/.> Se comunică:
- recurent M. F., Ineu, Calea Republicii nr. 43, ., .
- intimată M. M. A., dom.proc.ales în A., .. 19, .>
Judecător instanța de fond: - P. I. - A.
| ← Stabilire program vizitare minor. Hotărâre din 11-06-2015,... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6197/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
