Fond funciar. Decizia nr. 2662/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2662/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 3302/216/2006
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 2662/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE
Judecător V. T.
Judecător A. M.
Grefier G. G.
S-au luat în examinare pentru soluționare recursurile formulate de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni prin președintele Obștei P. I., împotriva sentinței civile nr.1337/14.11.2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș, de intimata C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș și de intervenienta în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș, împotriva încheierii de ședință din data de 31.10.2012 și a sentinței civile nr.1337/14.11.2012 a Judecătoriei Pitești intimată fiind C. Județeană de Fond Funciar Argeș, având ca obiect „fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat M. D. pentru recurenta–petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I., consilier juridic L. Anișoara pentru recurenta-intimata C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș și avocat C. Iunker pentru recurenta-intervenientă în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș, lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocatul recurentei–petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I., arată că nu depune la dosar înscrisuri noi. Depune la dosar note scrise însoțite de înscrisuri, pentru a combate excepția lipsei calității de reprezentant, ridicată de recurenta-intervenientă în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș prin avocat, la termenul anterior de judecată. Arată că la fila 304 a dosarului este depusă încheierea din data de 16.05.2011, prin care P. I. a fost numit Președinte al Obștei.
Tribunalul prezintă spre vizualizare încheierea din data de 16.05.2011 aflată la fila 246 în dosarul de fond și înscrisurile prezentate de avocatul recurentei-petentă.
Avocatul recurenta-intervenientă în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș, după vizualizarea înscrisurilor prezentate de tribunal, arată că la momentul introducerii acțiunii, 29.01.2013, față de mențiunile de pe site-ul instanței, prin care a arătat când instanța a lua act de faptul că noul președinte al Obștei este P. I., înțelege să invoce în continuare excepția, motiv pentru care solicită anularea recursului ca fiind formulat de o persoană fără calitate de reprezentant.
Tribunalul având în vedere invocarea excepției lipsei calității de reprezentant, la termenul anterior de judecată și menținută la acest termen de judecată, acordă cuvântul asupra excepției.
Avocatul recurentei–petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I. solicită respingerea excepției având în vedere înscrisurile depuse la dosar, respectiv încheierea din data de 16.05.2011 prin care s-a schimbat consiliul de administrație și s-a confirmat numirea lui P. I. a ca Președinte al Obștei. În plus a depus la dosar și alte acte ce derivă de la partea adversă, prin care recurenta-petentă este chemată în judecată pentru niste despăgubiri rezultând din servicii de paza oferite Obștei, prin care se recunoaște chemarea în judecata a Obștei reprezentată legal de Președinte I., deci se recunoaște calitatea.
Reprezentanta recurentei-intimată C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș solicită admiterea excepției lipsei calității de reprezentant.
Avocatul recurenta-intervenientă în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș arată că nu este de rea-credință. Arată că s-a raportat la ce a găsit pe site-ul instanței și nu avea acces să intre în dosarele Obștei întrucât nu este parte.
Tribunalul respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant la momentul formulării căii de atac a recursului, constatând că este dovedită calitatea de reprezentant a persoanei care a semnat recursul pentru petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni, având în vedere în principal încheierea din data de 16.05.2011a Judecătoriei Curtea de Argeș, pronunțată în dosarul_, prin care s-a luat act de modificarea componenței consiliului de administrație, încheiere care a rămas irevocabilă.
Părțile prezente prin reprezentați, având pe rând cuvântul, arată că nu au alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond asupra recursurilor.
Avocatul recurentei–petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține. Arată că este vorba despre o suprafața de 446,70 ha., teren pășune. Din această suprafața instanța a dedus că cererea înaintată de Obște, către C. de aplicare a dreptului de proprietate Curtea de Argeș trebuie într-un fel disjunsă și trimisă o parte din ea, reprezentând 134 ha teren fond forestier și două sute si ceva ha teren păsune, către C. L. de Fond Funciar Mușătești, pentru că acolo sunt situate terenurile. Dar pronunțând aceasta sentință s-a ignorat expertiza efectuată în cauză. Pe raza comunei Mușătești Obștea nu are decât 134 ha. teren fond forestier pentru că va trebui să-și dovedească dreptul de proprietate, altfel pierde și 12,50 ha. teren pășune. Restul terenului se găsește pe raza municipiului Curtea de Argeș. Deducând cele 12,50 ha din 446,70 ha mai rămâne o suprafața de patru sute si ceva de ha, din care instanța în mod corect trebuia să deducă suprafața transformată în fond forestier de 130,53 ha pe parcursul stăpânirii de către intervenientă pentru că terenul fiind degradabil, a fost plantat cu pomi si acum are caracterul veritabil al unui teren fond forestier. Restul terenurilor identificate de expert, fac parte din raza teritorială a municipiului Curtea de Argeș. Solicită confruntarea raportului de expertiză cu actul ce derivă de la intimatele-recurente, respectiv procesul verbal întocmit în anul 2000, în care toate aceste terenuri sunt inventariate sub semnătură că aparțin Obștei, de către Președintele Comisiei de aplicare a legii fondului funciar Micut I. împreună cu secretarul și ceilalți reprezentanți. În ceea ce privește terenul pășune, solicită atribuirea pe vechiul amplasament.
Avocatul recurentei-interveniente în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș arată că în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat în sensul disjungerii cererii și trimiterea ei la Mușetești. Arată că se află în prezenta unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanta-recurentă doar la C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș. Recurenta-reclamantă așa a înțeles să își formuleze cererea, adică a avut teren dosar pe raza localității Curtea de Argeș. În nici un caz instanța nu putea extinde cererea lor și să dea teren și la Mușătești. Fiecare hotărâre a Comisiei Județene are la baza o propunere de validare sau de invalidarea Comisiei Locale. În speță, se află în prezenta unei hotărâri pronunțată de C. Județeană la propunerea Comisiei Locale Curtea de Argeș. Deci nu poate fi de acord că instanța poate să disjungă această cerere si să o trimită mai departe pentru că din expertiză rezultă că aceste terenuri țin de multe localități pentru că se judeca pe 2020 ha pădure. Expertul de la fond a constatat că există teren pe raza comunei Mușătesti, dar expertul este de specialitate agronom. A depus acte de la Oficiul de Cadastru, că limitele localităților în timp s-au modificat. Expertul cauzei nu a măsurat deloc. Recurenta-petentă Obște nu a formulat cerere la C. L. de Fond Funciar Mușătești și nu are o hotărâre a Comisiei Județene pe care să o conteste, acum se află dosar în contestarea Hotărârii Comisiei Județene care are la baza Hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar Curtea de Argeș. Instanța de fond și-a depășit atribuțiile când a disjuns aceea cerere. Recurenta-petentă Obște nu a cerut teren pe raza altei localități. Solicită respingerea recursului formulat întrucât recurenta-petentă nu are cerere formulată la C. L. de Fond Funciar Mușătești. Pe recursul propriu solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar. Arată că la momentul când R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș a devenit intervenientă, potrivit deciziei ICCJ în 2008, a precizat că are interes și că expertiza este întocmită de un expert fără specializarea necesară. Expertiza este nulă fiind întocmită de un nespecialist. Expertul, cu ruleta nu putea măsura terenul în suprafața de 2020 ha. P. și a întocmit lucrarea din biroul Primăriei întrucât nu deținea aparatura necesară. Arată că a depus la dosar planul întocmit de la Oficiul de Cadastru. Lucrarea de expertiză nu este vizata de OCPI. Prin admiterea recursului, hotărârea nu poate fi pusă în executare fără stabilirea amplasamentului. Fără a se avea la baza o expertiză întocmită de un expert specialist topo, lucrare care să fie vizata de OCPI Argeș, cu amplasament și categorie de folosință a terenului, nu se poate discuta. Se susține că în timp categoria terenului s-a schimbat, că era pășune și a devenit pădure. Dar poate la OCPI terenul figurează cu o altă categoria de folosință. La dosar s-a depus de la Arhivele Statului o adresă din care rezultă că Obștea Moșnenilor Argeșeni, nu a figurat cu teren categoria de folosință pădure pe raza localității Curtea de Argeș. O altă entitate a formulat apel, a avut pădure, Obștea Moșnenilor Argeș. Până la acest moment nu s-a făcut dovada identității între cele două Obști. Înainte de apariția art.29 din Lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate în numele Obștei, fiecare coindivizar din Obște și-a formulat propria lui cerere și fiecare a fost despăgubit și i s-a validat dreptul de proprietate conform cererii. Nu a rămas nimeni nedespăgubit. Acum vine Obștea și cerere din nou. Nu se poate face o dublă reconstituire. Aceasta Obște s-a contopit prin hotarâre judecatorească la Curtea de Argeș înregistrată în registrul de PJ. Din Obștea formată acum nu fac parte coindivizarii de la vremea respectivă. Astfel, se împroprietăresc niște persoane care nu au nici un fel de calitate. În primul rând trebuia verificat Statutul Obștei de la vremea respectivă, astfel că nicăieri nu scrie că își transmit drepturile unor altor persoane juridice sau fizice. Actualii membrii ai Obștei nu sunt nici măcar moștenitorii membrilor vechi. La fond a invocat că expertul a fost imparțial prin prisma faptului că, a avut pe soția lui moștenitoarea unui coindivizar, astfel că expertul nu-și putea spune părerea. Solicită casarea sentinței de fond cu rejudecarea pentru efectuarea unui nou raport de expertiză întocmit de o persoana autorizată lucrarea urmează să fie avizată de OCPI Argeș pentru a vedea clar care este întinderea dreptului de proprietate și categoria de folosință a terenului. Dacă se va aprecia că există identitate intre cele 2 dintre Obști, să se aibă în vedere ce categorie de folosință avea terenul la momentul formulării cererii de reconstituire si ce se spune în BAC. Expertul a avut în vedere doar niște planuri puse la dispoziție de Primărie, fără să tină cont de realitatea din teren și fără să măsoare terenul. Arată că la fond nu s-a pus în discuție raportul de expertiză. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta recurentei-intimată C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș solicită respingerea recursului formulat de recurenta-petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni. Arată că prima instanța nu putea dispune obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Curtea de Argeș, să înainteze Comisiei Locale de Fond Funciar Mușetești cererea de reconstituire a dreptului de proprietate atâta timp cu cât aceasta a fost învestită C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș. Acest fapt echivalează cu o repunere în termen a petentei care în termenul prevăzut de lege nu a solicitat să-i fie reconstituit dreptul de proprietate și pe raza altor Comisii Locale de Fond Funciar. Pe recursul propriu solicită admiterea recursului, asemănător cu cel al recurentei-intervenientă în nume propriu, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține. În principal solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unui nou raport de expertiză de către un expert care să nu aibă interes în soluționarea cauzei și care să aibă specialitatea topometrie. În subsidiar solicită admiterea recursului. modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond respingerea cererii petentei ca fiind formulată de către o persoana fără calitate procesuală activă. Arată că Obștea Moșnenilor Argeșeni nu face dovada că este continuatoarea în drepturi a Obștei Moșnenilor Argeș, potrivit extrasului din borderoul populației nr.1948, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Arată că pentru toate persoanele coindivizare ce făceau parte din Obște, a fost reconstituit dreptul de proprietate în nume propriu, astfel că s-a reconstituit dreptul tuturor moștenitorilor membrilor Obștei pentru întreaga suprafața de teren la care erau îndreptățiți potrivit cotei de codevălmășie pe care o dețineau în Obște autorii acestora. A enumerat în motivele de recurs și hotărârile Comisiei Județene prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate acestor moștenitori, iar reconstituirea dreptului de proprietate la acest moment și altor persoane și chiar a acestora, echivalează cu o dublă validare întrucât până la apariția Legii nr.1/2000 moștenitorilor foștilor moșneni, li se reconstituise la cerere dreptul de proprietate pentru suprafața de pădure pentru care erau îndreptățiți să o primească. Mai are un motiv de recurs în privința cheltuielilor de judecată, considerând că instanța de fond în mod nelegal a obligat C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș la cheltuieli de judecată atâta vreme cât expertul P. I. nu era abilitat să efectueze aceasta expertiză, dar si efectuând a procedat la o identificare gresită și defectuoasă făcând completări la raportul de expertiză, care nu i-au fost solicitate de nimeni. Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar.
Avocatul recurentei–petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I. arată că, în mod corect, potrivit legii, instanța de fond a disjuns cererea. Pe recursurile celorlalte părți arată că, în mod surprinzător, după 7 ani se susține numirea greșită în cauză a expertului P. I.. A făcut dovada că expertul desemnat în cauză a primit atestatul pentru efectuarea unor astfel de lucrări. De asemenea la momentul numirii expertului, a fost prezentă partea adversă reprezentată chiar de către consilier și a fost de acord cu numirea expertului. Nici pe parcursul procesului nu s-a formulat opoziție la numirea expertului. Nu s-a dovedit nici incompatibilitatea expertului așa cum se susține. Titlul de proprietate si reconstituirea trebuie să se facă pe numele Obștei chiar daca s-au făcut cereri separate. Este vorba despre o devălmasie și un composesorat care are anumite reguli speciale prevăzute de către legiuitor. În ceea ce privește calitatea de reprezentant, arată că absolut în toate întâlnirile care au avut loc între C. de aplicare Legii nr.18/1991, reprezentanții S. C., reprezentantul Direcției Silvice -Ocolul Silvic Curtea de Argeș și Obște, a fost consemnat oficial ca având calitatea de reprezentant al Obștei, V. V.. A depus și momentul în care aceasta a fost numit, pentru că el a fost cel care s-a adresat instanței la nivelul anului 2000, ca aceasta Obște să fie reînviată, să devină persoana juridică, și este consemnată legal într-o hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă calitatea acestuia de reprezentant al Obștei. Procesele verbale de punere în posesie în care s-a predat o suprafață de 462 mp. reconstituită pe numele Obștei, care făcea parte din totalul inventariat, acestui reprezentant al Obștei. Se susține de părtile adverse că toate terenurile Obștei sunt împrăștiate. OCPI-ul trebuie să-și spuna cuvântul atunci cand se face punerea în posesie. S-a făcut o expertiză de identificare, s-a depus la dosar acte avizate de OCPI, hărțile vechi și hărțile noi în care se arată că înlăuntrul teritoriului Curtea de Argeș se înscriu toate aceste terenuri. Solicită a se avea în vedere că nu se putea constitui ca Obște a Moșnenilor Argeșeni, a depus la dosar acte. A depus un certificat emis de partea adversă, care a stat la baza constituirii ca persoana juridică în anul 2000. Toate aceste suprafete se recunosc ca fiind situate pe raza municipiului Curtea de Argeș. Arată că textele de lege au fost încălcate. Arată că a formulat plângere și se suspendă executarea. Terenurile au fost exploatate astfel că, în prezent nu mai există fond forestier, există păsune. Arată că a formulat ordonantă președințială. De cand a formulat plângere și până în prezent s-au emit hotarârile Consiliului Local pe terenul păsune zona Curtea de Arges și să trecute în domeniul public . S-a încălcat legea ce prevede că se suspendă executarea până la momentul la care se soluționează definitiv și irevocabil plângerea. Ambele părti în aceasta perioada au prejudiciat recurent.-petentă din toate punctele de vedere. Potrivit dispozițiilor art.94, art.95 și art.96 din Codul Silvic, arată că terenul Obștilor fac parte din tezaurul juridic al țării noastre, proprietatea lor este inalienabilă, insesizabilă și garantată. Solicită respingerea recursurilor formulate de recurenta-intimată C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș și de recurenta-intervenientă în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar note scrise.
Avocatul recurentei-intervenientă în nume propriu R. Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Argeș arată că recurenta-petentă confirmă că terenul nu mai are aceeași categorie de folosință, deci numai o expertiză poate stabili ce categorie de folosință are terenul în litigiu în prezent. După data de 09.12.2010 toate limitele terenului s-au reașezat. Arată că 2020 ha. nu mai există fizic în Curtea de Argeș. Expertiza nefiind completă nu se poate pune în executare hotărârea.
Reprezentanta recurentei-intimată C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș arată că la fond nu i s-a acordat cuvântul pe expertiza efectuată și completările la raportul de expertiză, pentru a se constata că obiecțiunile sale sunt întemeiate, obiecțiuni ce nu au fost avute în vedere de instanța de fond. Arată că expertul nu a procedat la o identificare faptică a limitelor fostei Obști. Arată că expertul a identificat terenurile în intravilanul municipiului Curtea de Argeș, ce fac parte din domeniul public și sunt intabulate în Cartea funciară.
TRIBUNALUL
I. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 2245/18.12.2006 (dosar în format nou nr._ ), așa cum a fost precizată la data de 15.06.2011, V. V. - în calitate de președinte al Obștii Moșnenilor Argeșeni a solicitat în contradictoriu cu intimata C. Județeană Argeș, C. L. Curtea de Argeș și C. L. Mușătești de Fond Funciar ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea HCJFF Argeș nr. 123/26.X.2006 și reconstituirea în integralitate și pe fostul amplasament a dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren cu vegetație forestieră și pășune deținute pe raza celor două localități.
În motivarea plângerii s-a arătat că, după apariția Legii nr. 1/2000, a solicitat retrocedarea suprafețelor de teren ce reprezintă diferența de la 375,8 ha la 2.020,17 ha avute în proprietate înainte de 1945, însă C. L. Curtea de Argeș i-a respins cererea, soluția fiind menținută de către C. Județeană Argeș prin hotărârea atacată. A mai susținut că Legea nr. 247/2005 a modificat ar. 26 din Legea nr. 1/2000, în sensul reconstituirii către foștii membrii ai formelor asociative a dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren deținută înainte de anul 1945.
II. La data de 24.01.2007 intimata C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că în baza Legii nr. 1/2000, persoanelor care au fost membrii ai obștii, precum și moștenitorilor acestora care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, le-a fost reconstituit acest drept în mod individual pentru suprafața totală de 319,03 ha teren cu vegetație forestieră prin H.C.J. nr. 599/05.09.2002, H.C.J. nr. 957/15.05.2003, H.C.J. nr. 1204/20.11.2003 și H.C.J. nr. 1586/23.09.2004, iar în temeiul Legii nr. 247/2005 pentru diferența de 43, 85 ha teren prin H.C.J. nr. 123/2006 anexa 37.
III. La data de 16.02.2011 numita R. Națională a Pădurilor ROMSILVA – prin Direcția Silvică Argeș a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea cererii intervenienta a arătat că terenul ce formează obiectul plângerii nu se află la dispoziția comisiei locale, fiind administrat de Ocolul Silvic Mușătești și Ocolul Silvic Curtea de Argeș. A mai susținut că numitul V. V. nu a făcut dovada calității de reprezentant legal al Obștii Moșnenilor Argeșeni și nu avea mandat din partea obștii să formuleze plângerea de față. De asemenea, a mai arătat că membrii obștii, în calitate de coindivizari, au beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate pentru cota parte ce le revenea din terenul obștii și a cerut să se analizeze dacă membrii actualei obști sunt descendenții membrilor fondatori ai Obștii Moșnenilor Argeș din anul 1935.
IV. Prin încheierea de ședință din data de 25.04.2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș s-a admis, în principiu, cererea de intervenție în interes propriu formulată de Direcția Silvică Argeș.
V. Cu ocazia dezbaterilor, intervenienta și intimata C. L. Curtea de Argeș de Fond Funciar au reiterat excepția lipsei calității procesuale active a petentei Obștea Moșnenilor Argeșeni susținând că nu există identitate între denumirea acesteia și cea a Obștii Moșnenilor Argeș, ai căror coindivizari au deținut terenul solicitat, precum și excepția lipsei interesului acesteia în promovarea plângerii susținând că numitul V. V. nu a făcut dovada împuternicirii sale de către adunarea generală a obștii pentru introducerea plângerii și reprezentarea obștii în instanță, excepții pe care instanța le-a unit cu fondul cauzei.
VI. Prin sentința civilă nr.1337/14.11.2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș s-a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a petentei, a lipsei calității de reprezentant a numitului V. V. și a lipsei interesului petentei în promovarea plângerii, excepții invocate de C. L. Curtea de Argeș de Fond Funciar și de intervenienta R. Națională a Pădurilor ROMSILVA - prin Direcția Silvică Argeș; s-a admis, în parte, plângerea formulată de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni; s-a desființat, în ceea ce o privește pe petentă, HCJFF Argeș nr. 123/26.X.2006 și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.055,73 ha teren cu vegetație forestieră și 206,11 ha pășune aflate în administrarea Ocolului Silvic Curtea de Argeș, în U.P. I Tutana, U.P. II Cicănești și U.P. IV Zigoneni. De asemenea prin aceeași sentință a fost obligată C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș să înainteze Comisiei Locale de Fond Funciar Mușătești cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată de petentă pentru diferența de 134 ha pădure și 239,89 ha pășune aflate în administrarea Ocolului Silvic Mușătești și a fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenienta R. Națională a Pădurilor ROMSILVA - prin Direcția Silvică Argeș.
În motivarea sentinței s-a reținut că prin sentința civilă nr. 16/PJ/09.05.2000 a Judecătoriei Curtea de Argeș, pronunțată în dosarul nr. 14/PJ/2000, s-a dispus înregistrarea în registrul de asociații și fundații al instanței a Asociației ,,Obștea Moșnenilor Argeșeni”. De asemenea s-a mai constatat de instanța de fond că după apariția Legii nr. 247/2005, pentru diferența de teren deținută de obște înainte de 1945 și neretrocedată la legile anterioare ale fondului funciar, respectiv pentru 1.744,01 ha pădure și 246,16 ha pășune, s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de către numitul V. V., în calitate de vicepreședinte al Obștii Moșnenilor Argeșeni, iar suprafața de teren și categoria de folosință pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate rezultă din certificatul nr. 5774/27.04.2000, eliberat de Primăria Curtea de Argeș pe baza Tabloului din amenajamentul aprobat prin decizia Ministerului Agriculturii și Domeniilor nr. 2244/1945. S-a mai constatat de instanța de fond că prin Hotărârea nr. 3/04.07.2006, C. L. Curtea de Argeș de Fond Funciar a propus validarea în indiviziune a foștilor proprietari și a moștenitorilor acestora doar cu suprafața de 43,83 ha teren (anexa 39), soluție ce a fost menținută prin HCJFF Argeș nr. 123/26.10.2006. S-a mai apreciat de instanța de fond că faptul că, înainte de 1945, obștea a purtat denumirea de „Obștea Moșnenilor Argeș”, iar după apariția Legii nr. 1/2000, aceasta a fost înregistrată în registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătoria Curtea de Argeș sub denumirea de ,,Obștea Moșnenilor Argeșeni”, nu duce la concluzia că nu ar fi vorba de una și aceeași formă asociativă, atât timp cât cererea de înregistrare și cea de reconstituire a dreptului de proprietate au fost formulate de reprezentantul foștilor proprietari și ai moștenitorilor acestora, care au deținut terenurile cu vegetație forestieră și pășunile menționate în amenajamentul pădurilor din 31.03.1944. S-a mai considerat de asemenea de instanța de fond că nici faptul că cererea de reconstituire este formulată de vicepreședintele asociației, iar contestația și plângerea de față sunt introduse de președintele asociației, nu are nici un fel de relevanță asupra calității de reprezentant al obștii, atât timp cât este vorba de una și aceeași persoană, numitul V. V., ale cărui demersuri privind retrocedarea terenurilor fostă proprietate a obștii au fost însușite de către actualul președinte al acesteia, numitul P. I., desemnat în această calitate de Adunarea generală a membrilor obștii din 04.05.2011.Referitor la suprafața de teren deținută de Obștea Moșnenilor Argeșeni pe raza municipiului Curtea de Argeș înainte de anul 1945 s-a apreciat de instanța de fond că din mențiunile amenajamentului pădurilor din 31.03.1944, coroborate cu cele din Tabloul moșnenilor argeșeni întocmit după hotărârile judecătorești de stabilire a drepturilor (sentința civilă nr. 215/1914 a Tribunalului Județului Argeș) rezultă că aceasta era de 2.020,17 ha, din care 1.774,01 ha teren cu vegetație forestieră și 246,16 ha pășuni, suprafețe certificate ca atare și de Consiliul local al municipiului Curtea de Argeș prin adresa nr. 5774/27.04.2000. S-a mai constatat de instanța de fond că în baza Legii nr. 1/2000, prin H.C.J. nr. 599/05.09.2002, H.C.J. nr. 957/15.05.2003, H.C.J. nr. 1204/20.11.2003 și H.C.J. nr. 1586/23.09.2004, persoanele care fost membrii ai obștii, precum și moștenitorii acestora care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de teren ce le-ar fi revenit conform punctelor indicate în Tabloul de moșneni (87 de cereri), au fost validate de către C. Județeană Argeș de Fond Funciar cu suprafața totală de 319,03 ha, iar în baza Legii nr. 247/2005, prin H.C.J. nr. 123/26.10.2006, anexa 37, cu suprafața de 43,85 ha, deci în total cu suprafața de 362,88 ha teren pe raza municipiului Curtea de Argeș. S-a concluzionat de instanța de fond că se impune admiterea plângerii raportat la art.26 alin (2) din Legea nr.1/2000, constatându-se că diferența de teren cu vegetație forestieră neretrocedată obștii la legea specială pe raza municipiului Curtea de Argeș este de 1.055,73 ha (1.418,61 ha – 362,88 ha).În ceea ce privește diferența de 134 ha pădure situată pe raza comunei Mușătești, județul Argeș, solicitată de petentă prin cererea depusă la C. L. Curtea de Argeș de Fond Funciar, precum și pentru diferența de 239,89 ha pășune, pentru care pe parcursul acestui proces s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, instanța de fond, constatând că cererea nu a fost depusă la comisia locală competentă să o soluționeze, a dispus obligarea Comisiei Locale Curtea de Argeș de Fond Funciar să o înainteze Comisiei Locale Mușătești de Fond Funciar în vederea soluționării.
VII. Împotriva sentinței mai sus menționate au fost declarate recursuri de către intervenienta R. Națională a Pădurilor, intimata C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș și de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni.
A) În dezvoltarea recursului formulat de intervenienta R. Națională a Pădurilor s-a apreciat că sentința și încheierea din data de 31.10.2012 sunt nelegale pentru următoarele considerente:
1.în mod greșit a fost respinsă cererea de recuzare a expertului P. I., care are interes în soluționarea cauzei în condițiile în care soția acestuia este moștenitoarea unuia dintre moșneni, care nu a formulat cerere de reconstituire și care urmează să profite de reconstituirea dispusă de instanța de judecată;
2. instanța a acordat mai mult decât s-a cerut prin dispunerea înaintării cererii către C. L. de Fond Funciar Mușătești în condițiile în care instanța nu a fost investită cu un astfel de petit prin cererea de chemare în judecată sau prin vreo precizare la cererea de chemare în judecată;
3.în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale active în condițiile în care petenta nu a făcut dovada că este succesorul Obștei Moșnenilor Argeș, astfel cum apare în Recensământul agricol al populației din 1948 și că membrii actuali ai Obștei sunt moștenitorii moșnenilor din Obștea Inițială;
4. în mod greșit s-a apreciat de instanța de fond că numitul V. V. a făcut dovada că avea calitatea de reprezentant legal sau mandatar conform art.11 din Regulament la data formulării cererii de reconstituire;
5. s-a realizat o aplicarea greșită a legii întrucât prin admiterea plângerii s-a realizat o dublă validare în condițiile în care anterior Legii nr.247/2005 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor moșnenilor care au formulat cerere de reconstituire pentru suprafața de 310, 03 ha, iar în favoarea Obștei se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate doar în limita suprafeței de teren rezultată din cererile depuse de moștenitorii moșnenilor;
6. instanța de fond trebuia să stabilească cu exactitate cât teren se află la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Curtea de Argeș, având în vedere că s-a formulat cerere de reconstituire doar la această comisie, iar Ocolul Silvic Mușătești nu poate fi obligat să predea teren către această comisie;
7. în mod greșit s-a dat eficiență juridică raportului realizat de expertul P. I. în condițiile în care acesta era agronom, iar nu topometrist;
8. s-a încălcat principiul contradictorialității întrucât instanța de fond nu a pus în discuția părților raportul de expertiză.
B) În dezvoltarea recursului formulat de intimata C. L. de Fond Funciar Argeș s-a arătat că sentința este nelegală întrucât:
1.în mod greșit a fost respinsă cererea de recuzare a expertului P. I., care are interes în soluționarea cauzei în condițiile în care soția acestuia este moștenitoarea unuia dintre moșneni, care nu a formulat cerere de reconstituire și care urmează să profite de reconstituirea dispusă de instanța de judecată;
2. în mod greșit s-a dat eficiență juridică raportului realizat de expertul P. I. în condițiile în care acesta era agronom, iar nu topometrist;
3. s-a încălcat principiul contradictorialității întrucât instanța de fond nu a pus în discuția părților raportul de expertiză;
4. expertul nu a luat în considerare că o parte din terenurile revendicate nu sunt libere, astfel cum rezultă din actele depuse la filele 335-354, astfe: suprafețele S1(10.248 mp) și S2 (10.417 mp) fac parte din domeniu public aprobat prin HCL nr.71/1998, iar pe aceste terenuri Compania Națională de Investiții a aprobat înființarea unui bazin olimpic; suprafața S3 (3264mp) reprezintă domeniu public conform HCL nr.447/2001;
5.în mod greșit s-a apreciat de instanța de fond că numitul V. V. a făcut dovada că avea calitatea de reprezentant legal sau mandatar conform art.11 din Regulament la data formulării cererii de reconstituire;
6. în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale active în condițiile în care petenta nu a făcut dovada că este succesorul Obștei Moșnenilor Argeș, astfel cum apare în Recensământul agricol al populației din 1948 și că membrii actuali ai Obștei sunt moștenitorii moșnenilor din Obștea Inițială;
7. s-a realizat o aplicarea greșită a legii întrucât prin admiterea plângerii s-a realizat o dublă validare în condițiile în care anterior Legii nr.247/2005 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor moșnenilor care au formulat cerere de reconstituire pentru suprafața de 310, 03 ha, iar în favoarea Obștei se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate doar în limita suprafeței de teren rezultată din cererile depuse de moștenitorii moșnenilor;
judecată;
8. instanța a acordat mai mult decât s-a cerut prin dispunerea înaintării cererii către C. L. de Fond Funciar Mușătești în condițiile în care instanța nu a fost investită cu un astfel de petit prin cererea de chemare în judecată sau prin vreo precizare la cererea de chemare în judecată;
9.în mod greșit a fost respinsă cererea de intervenție întrucât terenurile revendicate sunt în administrarea intervenientei iar hotărârea judecătorească treebuie să fie opozabilă și acesteia;
10.în mod greșit s-a dispus obligarea la plata cheltuielilor de judecată în condițiile în care expertul P. nu era abilitat să facă lucrarea.
C)În dezvoltarea recursului formulat de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni care a apreciat că sentința este nelegală întrucât ;
1.în mod greșit s-a respins cererea de reconstituire pentru suprafața de teren de 130, 53 ha, aflată pe raza localității Cicănești, făcând parte din UA 16-28 și 228 și aflându-se la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar Curtea de Argeș;
2.în mod greșit s-a dispus înaintarea cererii de reconstituire către C. L. de Fond Funciar Mușătești pentru suprafața de 134 ha pădure și 239,89 ha pășune, în loc de 134, 5 ha pădure și 12, 5 ha pășune;
3.instanța de fond trebuia să dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 303, 73 ha pășune, pe raza localității Curtea de Argeș, astfel cum au fost identificate pe planurile S1-S35, anexă ale raportului de expertiză realizat de P. I..
VIII. Tribunalul analizând recursurile reține următoarele:
1.În ce privește critica de recurs formulată de recurenta-intervenienta R. Națională a Pădurilor și intimata C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș privind greșita respingere a cererii de recuzare a expertului P. I., Tribunalul reține că este nefondată. Este real că potrivit art.204 alin (1) c.proc.civ. raportat la art.27 pct.1 c.proc.civ. expertul poate fi recuzat atunci când soțul are vreun interes în soluționarea cauzei, însă un asemenea interes trebuie dovedit de către partea interesată conform art.1169 c.civ. Este real că expertul P. I. a recunoscut în ședința publică din data de 31.10.2012 că este afin de gradul I cu numitul Bazacliu M., însă recurentele nu au făcut dovada legături de rudenie dintre Bazacliu M. și Bazacliu N., ce figurează în tabela așezământului Obștei, la poziția 127 (f.561-dosar de fond), prin prezentarea de extrase de pe acte de stare civilă potrivit art.13 din Legea nr.119/1996. În consecință, în mod corect prin încheierea de ședință din data de 31.10.2012 a Judecătoriei Curtea de Argeș (f.597-dosar fond) s-a respins cererea de recuzare.
2.În ce privește critica de recurs privind greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale active Tribunalul reține că este nefondată.
În speță, prin sentința civilă nr.16/9.05.2000 a Judecătoriei Curtea de Argeș, pronunțată în dosarul nr.14/PJ/2000 (f.19-dosar fond) s-a autorizat înființarea Obștei Moșnenilor Argeșeni, scopul fiind acela al organizării și exploatării terenurilor conform art.26 din Legea nr.1/2000. Împotriva acestei sentințe nu a fost exercitată calea de atac prevăzută de art.336 c.proc.civ. de către terțele persoane, inclusiv de recurenta-intervenientă și de recurenta-intimată, astfel că neuzând de această cale de atac specială, nu poate invoca neregularitățiile privind autorizarea Obștei Moșnenilor Argeșeni prin alte mijloace procedurale decât cele prevăzute de lege, având în vedere regula de drept conform căreia ”specialul derogă de la general”(specialia generalibus derogant),
3.În ce privește critica de recurs formulate de recurenta-intervenienta R. Națională a Pădurilor și intimata C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș sub aspectul greșite aplicări a legii cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, Tribunalul reține următoarele:
C. legislativ al obștilor de moșneni și de răzeși, întâlnite în Oltenia, Muntenia și M., era oferit, în perioada 1921 - 1940, de Codul silvic român adoptat în anul 1910. În expunerea de motive la adoptarea acestei legi*4), "cetele de moșneni sau de răzeși" erau definite ca fiind "o grupă comună, în majoritate, de țărani proprietari ai unui bun rural", rezultând astfel intenția legiuitorului de a recunoaște calitatea de proprietari membrilor formei asociative. Dintr-o interpretare concordantă a dispozițiilor acestei legi, dar și dintr-o interpretare literală, se impune concluzia că titularii dreptului de proprietate erau moșnenii și răzeșii, iar nu obștile în care erau constituiți. Deși Legea nr. 18/1991 republicată, prin art. 46 alin. 1 și 2, a prevăzut posibilitatea pentru "foștii composesori, foștii moșneni sau răzeși din cadrul obștilor nedivizate" de a dobândi, la cerere, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier, legea amintită nu s-a preocupat de stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate privată indiviză și nici de titularul acestui drept. Prin OG nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, aprobată prin Legea nr. 141/1999, a fost consacrat pe plan legislativ conceptul de "proprietate privată indiviză a persoanelor fizice (foști composesori, moșneni și răzeși sau moștenitori ai acestora)", fiind prevăzută ca o formă de proprietate distinctă, proprietatea privată indiviză asupra fondului forestier, ce face parte din fondul forestier național (art. 3 lit. d). Proprietatea privată indiviză a fost reglementată, astfel, distinct atât de "proprietatea privată a persoanelor fizice" (art. 3 lit. e din Ordonanță), cât și de "proprietatea privată aparținând unor persoane juridice" (art. 3 lit. c din Ordonanță). De asemenea, "proprietatea privată indiviză" a fost delimitată de "proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii)" - art. 3 lit. b din aceeași Ordonanță deși, prin art. 12 din același act normativ, legiuitorul a înțeles să stabilească norme comune de administrare a fondului forestier aparținând acestor două forme de proprietate, preconizând anumite similitudini între ele.
În vederea administrării proprietății private indivize în regim silvic, art. 12 din Ordonanță a stabilit obligația prealabilă ca "persoanele fizice, foști composesori, moșneni și răzeși sau moștenitorii acestora" să se constituie în "asociații cu personalitate juridică". Legiuitorul a preconizat astfel că scopul înființării obștilor, composesoratelor și comunităților grănicerești de avere, ca persoane juridice, nu este de a li se reconstitui acestora, în nume propriu, dreptul de proprietate asupra fostelor proprietăți forestiere, ci, scopul acestora este de a administra fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice (foști moșneni, răzeși, composesori, grăniceri sau moștenitori ai acestora), cu respectarea normelor regimului silvic. Referindu-se la reconstituirea dreptului de proprietate privată indiviză în favoarea foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 a prevăzut că acestora li se va elibera un singur titlu de proprietate, cu mențiunea la titular: "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși", "păduri grănicerești", cu denumirea localității respective. De asemenea conform art.26 alin (2)2 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I pct.12 din Legea nr.400/2012 „suprafața restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri”. Prin sintagma „ cereri” din cuprinsul art. 26 alin (2)2 din Legea nr.1/2000 nu se are în vedere cererea formulată de reprezentantul legal al formei asociative prevăzută de art.63 alin (2) din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, ci cererile de reconstituire formulate de către fiecare membru al formei asociative sau moștenitor al acesteia, în conformitate cu art.46 din Legea nr.18/1991, republicată. O asemenea concluzie este justificată de faptul că dintr-o analiză de ansamblu a dispozițiilor legale citate, se desprinde ideea că nu persoana juridică (obște, composesorat, comunitate grănicerească de avere) este persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, ci legiuitorul a înțeles ca persoanele fizice (foști moșneni, răzeși, composesori, grăniceri ori moștenitorii acestora), care au formulat cereri în baza art. 46 din Legea nr. 18/1991 să beneficieze de reconstituirea drepturilor pe care le-au deținut în obști, composesorate și comunități grănicerești de avere. Deși se eliberează un singur titlu care, la titular, poartă mențiunea: "obște, composesorat, pădure grănicerească", el este însoțit de o anexă care concretizează titularii dreptului de proprietate, prin nume, prenume și, după caz, cota-parte ce i se cuvine din averea comună (adică pe membri formei asociative).
Nu în ultimul rând, trebuie să amintim că, atât în forma inițială, cât și după modificarea survenită prin OUG nr. 102/2001, art. 28 alin. 5 din Legea nr. 1/2000 a consacrat caracterul de "proprietate comună" și caracterul indivizibil al acestei forme de proprietate privată. Or, este de precizat că proprietatea comună - ca modalitate a dreptului de proprietate - se caracterizează prin aceea că un bun sau mai multe bunuri aparțin în proprietatea a două sau mai multe persoane care își pot exercita împreună, simultan și concurent, toate prerogativele recunoscute de lege oricărui proprietar. Or, dacă prin definiție, proprietatea comună aparține la două sau mai multe persoane, iar legiuitorul a caracterizat proprietatea obștilor, composesoratelor și comunităților grănicerești de avere ca fiind o proprietate comună, în mod logic, se trage concluzia că titularii dreptului de proprietate privată indiviză sunt persoanele fizice (foști moșneni, răzeși, composesori, grăniceri ori moștenitorii acestora). Dacă obștile, composesoratele și comunitățile grănicerești de avere - ca persoane juridice - ar fi privite ca titulari ai acestei forme de proprietate, nu s-ar mai putea discuta despre un "drept de proprietate comună", în sensul legii (art. 28 alin. 5 din Legea nr. 1/2000), ci despre un drept de proprietate pur și simplu, neafectat de modalități. Această formă de proprietate privată indiviză, privită ca formă a proprietății comune și modalitate a dreptului de proprietate, nu poate constitui proprietatea exclusivă, pur și simplă, a persoanei juridice constituite ca atare, ci este o proprietate comună a persoanelor fizice care compun forma asociativă. Considerăm că este cel mai puternic argument în sprijinul ideii că îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate privată indiviză sunt persoanele fizice (moșneni, răzeși etc.), iar nu persoana juridică concretă (obște, composesorat), chiar dacă aceasta figurează ca beneficiar în titlul de proprietate ce se va elibera în baza art. 26 alin. 1 din Legea nr. 1/2000. Nefiind titularul dreptului de proprietate privată indiviză, persoana juridică constituită este numai subiectul care administrează această formă de proprietate, administrarea nefiind permisă pentru fiecare persoană fizică - membru asociat - luată individual (art. 28 alin. 1 din Legea nr. 1/2000). Obștea, composesoratul sau comunitatea grănicerească de avere, în procesul administrării și exploatării fondului forestier, nu va exercita atributele dreptului de proprietate în putere proprie și în interes propriu, ci va exercita aceste atribute în interesul membrilor formei asociative.
Pe aceeași linie de gândire, în practica constituțională (Decizia nr.173/2002 a Curții Constituționale publicată în M. Of. nr.492 din 9 iulie 2002) s-a statuat că „dreptul de proprietate renaște în favoarea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, în condițiile imperativ stabilite de legiuitor, fără ca regimul astfel reglementat să reprezinte o abatere de la principiile constituționale privind ocrotirea proprietății private. Aceste particularități cuprind anumite limitări ale unor prerogative ale dreptului de proprietate, decurgând din faptul că acest drept poartă asupra unei proprietăți aflate într-o perpetuă indiviziune forțată; bunurile respective sunt administrate și exploatate exclusiv în formele asociative prevăzute de lege, corespunzător situației existente în momentul trecerii terenurilor forestiere în proprietatea statului”.
În concluzie Tribunalul reține că în cazul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea membrilor obștilor, limita în care se dispune reconstituirea dreptului de proprietate este accea cuvenită membrilor obștii sau moștenitorilor acestora și care au formulat cereri de reconstituire în termenul prevăzut de lege. Nu se poate admite că de cota-parte cuvenită membrilor care nu au formulat cereri de reconstituire ar beneficia ceilalți membrii în virtutea unui drept de acrescământ întrucât legea nu consacră un astfel de drept. De asemenea mențiunea cuprinsă în art.26 alin (2) din Legea nr.1/2000, respectiv art.63 alin (1) din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005, conform cărora formelor asociative li va restituit suprafețele de teren avute în proprietate, trebuie înțelese ca referindu-se la terenurile avute în proprietate de membrii formelor asociative, întrucât astfel cum s-ar arătat aceste forme asociative nu erau și nu sunt titulare al dreptului de proprietate asupra terenurilor, ci aveau doar rolul de exploatare și administrare a acestor terenuri.
În speță, conform Tabloului moșnenilor argeșeni din data de 11.05.1935 (f.34-51, dosar fond), rezultă că în Oștea inițială erau 243 de membrii, iar conform art.3 din Regulamentul de exploatare fiecare membru aveau un punct, din totalul de 100 de puncte ce marca întreaga avere a Obștei. Potrivit BAP 1948 (f.423-dosar fond) Obștea Moșnenilor Argeș avea în proprietate suprafața de 2020 ha și 700 mp în 7 parcele [astfel cum sunt menționate în amenajamentul silvic de la f.104 și urm. dosar fond], fiind formată din 1773 ha păduri, 36 ha și 2800 mp pășuni, iar 209 ha și 8800 mp terenuri neproductive.
Prin HCJFF Argeș nr.599/5.09.2002, anexa 54 (f.59 și urm.dosar fond) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Obștei Argeșeni pentru suprafața de 275, 8 ha, teren cu destinație forestieră. De asemenea prin HCJFF Argeș nr.957/15.05.2003, anexa 54 (f.66 și urm.dosar fond) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 25, 41 ha. Prin HCJFF Argeș nr.1204/20.11.2003 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 25, 41 ha pentru moștenitori ai foștilor membri ai Obștei, iar prin HCJFF Argeș nr.1586/23.09.2004 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0, 7 ha. Prin HCJFF Argeș nr.123/2006 (f.72-dosar fond) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 43, 85 ha în favoarea Obștei Moșnenilor Argeșeni. De asemenea conform adresei nr._/6.06.2012 a Comisiei Locale de Fond Funciar Argeș (f.450-dosar fond) recurenta-petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni nu a depus la dispoziția intimatei C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș o situație nominală a membrilor săi, care au solicitat drepturi cuvenite în calitate de urmași ai Obștei înființate în anul 1914. O asemenea susținere nu a fost combătută de recurenta-petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni prin dovada conform art.1169 c.civ. că și-ar fi îndeplinit o asemenea obligație. De asemenea este de subliniat că în prezenta cauză recurenta-petentă Obștea Moșnenilor Argeșeni nu a făcut dovada că s-ar fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și de către alți moștenitori ai moșnenilor, în baza Legii nr.247/2005, față de cei validați prin HCJFF Argeș nr.123/2006, astfel că nefiind făcută o astfel de dovadă, în mod corect prin HCJFF Argeș nr.123/2006, tabelul contestații, poziția 14 (f.9-dosar fond) s-a respins cererea de reconstituire formulată de reprezentantul Obștei Moșnenilor Argeșeni, întrucât cererea reprezentantului legal, formulată conform art.63 alin (2) din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005 trebuia să fie însoțită de cererile de reconstituire formulate de moștenitorii moșnenilor conform art.46 din Legea nr.18/1991, republicată, întrucât astfel cum s-a arătat numai în aceste limite se putea dispune reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile în care calitatea de proprietari deposedați în accepțiunea art.2 din Legea nr.1/2000 o au doar foștii membrii ai formei asociative. În consecință, Tribunalul urmează a modifica sentința și a respinge plângerea de fond funciar formulată de Obștea Moșnenilor Argeșeni. Având în vedere această soluție urmează a nu mai fi analizate celelalte critici de recurs formulate de intervenienta R. Națională a Pădurilor și de Obștea Moșnenilor Argeșeni.
4. În ce privește recursul formulat de recurenta-petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni, urmează a fi respins având în vedere că astfel cum s-a arătat la pct.3 aceasta nu mai este îndreptățită a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate pentru alte suprafețe de teren decât cele pentru care s-a realizat deja validarea dreptului de proprietate, câtă vreme nu a făcut dovada că sunt și alți motenitori ai moșnenilor care au depus cereri de valorificare a drepturilor decurgând din Tabela mai sus menționată, cereri care să fi fost depuse în termenul prevăzut de art.33 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.proc.civ. va respinge recursul formulat de Obștea Moșnenilor Argeșeni, va admite recursul formulat de recurenta-intimată C. L. de Fond Funciar Curtea de Argeș și de recurenta-intervenientă R. Națională a Pădurilor, va modifica sentința și va respinge plângerea.
În baza art.274 c.proc.civ. va fi obligată recurenta-petentă la plata către recurenta-intervenientă a cheltuielilor de judecată efectuate în fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat împotriva sentinței civile nr.1337 /14.11.2012 a Judecătoriei Costești declarat de petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I. în contradictoriu cu intervenienta R. Națională a Pădurilor Romsilva și de intimata C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș și intimata C. Județeană de Fond Funciar.
Admite recursurile formulate împotriva sentinței civile nr.1337 /14.11.2012 a Judecătoriei Costești declarate de intervenienta R. Națională a Pădurilor Romsilva și de intimata C. L. de Fond Funciar a Municipiului Curtea de Argeș în contradictoriu cu petenta Obștea Moșnenilor Argeșeni prin Președintele Obștei P. I. și intimata C. Județeană de Fond Funciar Argeș.
Modifică sentința, în sensul că respinge plângerea, ca neîntemeiată.
Admite cererea de intervenție principală.
Obligă petenta la plata către intervenientă a cheltuielilor de judecată, în sumă de 9.920 lei, pentru fond și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2013.
Președinte, G. D. N. | Judecător, V. T. | Judecător, A. M. |
Grefier, G. G. |
Red.VT/Tehnored.VT
2 ex/18.12.2013
Jud. fond: E. T.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 526/2013. Tribunalul ARGEŞ | Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 867/2013.... → |
|---|
