Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 1228/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1228/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 09-05-2013 în dosarul nr. 1500/828/2009*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1228/2013
Ședința publică de la 09 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Judecător A. M. P.
Judecător E. V.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul F. A. N. împotriva sentinței civile nr. 747/17.09.2012, pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimați fiind intervenientul D. O. și pârâții B. I. și B. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, au lipsit părțile. La a doua strigare a cauzei a răspuns av. P. F. pentru recurentul reclamant F. A. N., lipsă fiind celelalte părți .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Prima strigare a cauzei .
Tribunalul apreciază că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea prezentării părților .
A doua strigare a cauzei.
Apărătorul recurentului reclamant învederează instanței că nu mai are cereri de formulat .
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia .
Apărătorul recurentului reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii în tot a acțiunii, cu cheltuieli de judecată . Învederează că în mod greșit s-a făcut aplicarea art. 5 din legea 247/2005. Arată că sunt contradictorii considerentele hotărârii recurate și că greșit se face referire la art. 259 din HG nr. 44/2004. Învederează că a depus la dosar un înscris de la Primăria comunei Rătești, instituție care a refuzat plata impozitului. Solicită admiterea recursului, arătând că a dovedit buna credință, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs .
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată sub nr._, reclamantul F. A. N. a chemat în judecată pe pârâta B. M., solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 23.400 m.p. situat în extravilanul comunei Rătești, ., tarlaua 68, . nr. cadastral 104, înscris în cartea funciară cu nr._, cu vecinătățile: N-drum, E-Bumbuianu G., S-rest proprietate și Pisicanu S., V-drum.
În motivarea cererii, se invocă existența antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.972/13.04.2009, încheiat între pârâtă, în calitate de promitent-vânzător și reclamant, în calitate de promitent-cumpărător, prin care pârâta s-a obligat să înstrăineze reclamantului cu suma de 30.000 lei, imobilul descris mai sus, urmând ca până la data de 30.05.2009 să se prezinte la notariat în vederea autentificării convenției, după ce pârâta va obține extrasul de carte funciară și certificatul fiscal. Pârâta a refuzat să execute obligațiile asumate prin antecontract, deși a primit în integralitate prețul imobilului de 30.000 lei la data autentificării antecontractului.
La data de 25.01.2010, a intervenit în cauză în interes propriu D. O., prin cererea de la fila 16 solicitând ca și reclamantul, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul în suprafață de 23.400 m.p. situat în extravilanul comunei Rătești, ., cu vecinătățile: N-drum, E-Bumbuianu G., S-rest proprietate și Pisicanu S., V-drum, reclamantul și intervenientul devenind astfel coproprietari ai imobilului în litigiu.
În motivarea cererii de intervenție, se invocă existența antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.607/07.05.2009, încheiat între pârâta B. M., în calitate de promitent-vânzător și intervenientul D. O., în calitate de promitent-cumpărător, prin care pârâta s-a obligat să înstrăineze intervenientului imobilul descris mai sus, urmând să achite prețul integral convenit la data încheierii actului de vânzare-cumpărare în formă autentică, nu mai târziu de data de 10.06.2009. Intervenientul susține că ulterior înscrierii antecontractului în cartea funciară a localității, a aflat că pe rolul Judecătoriei Topoloveni este înregistrat dosarul în care reclamantul solicită recunoașterea calității de proprietar asupra aceluiași teren. La finalul cererii, a învederat că pârâta B. M. a decedat, solicitând introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia.
La termenul de judecată din data de 26.01.2010, s-a dispus emiterea unei adrese către Primăria comunei Rătești, în raza căreia este situat domiciliul pârâtei, pentru a comunica la dosar anexa 24 cu privire la moștenitorii acesteia (fila 20).
La termenul de judecată din data de 23.03.2010, urmare a relațiilor comunicate de Primăria comunei Rătești referitoare la persoanele care figurează în registrul agricol al comunei la titularul de rol B. M., reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului B. C., cerere admisă prin încheierea de ședință de la fila 37 - primul ciclu procesual.
În ședința publică din data de 27.04.2010, apărătorul reclamantului a afirmat că pârâtul B. C. este nepotul defunctei B. M. precizând că a aflat numele unui descendent de gradul I al defunctei B. M., B. I., domiciliat în orașul Găești, ..44, ., județul Dâmbovița, susținere consemnată în practicaua încheierii de ședință de la fila 46. La același termen, instanța a admis cererea reclamantului privind introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului B. I. și citarea în cauză alături de pârâtul B. C..
Ulterior, la data de 29.06.2010, apărătorul reclamantului a depus la dosar sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr.3824 emisă de Primăria orașului Găești cuprinzând elementele de identificare a moștenitorilor (succesibililor) prezumtivi ai defunctei B. M. (fila 55), probă în considerarea căreia instanța în primul ciclu procesual, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. C., invocată din oficiu.
Prin urmare, judecata cauzei a continuat în contradictoriu cu pârâtul B. I., conform dispozițiilor din încheierea de ședință din 29.06.2010, (fila 59).
În probațiune, în primul ciclu procesual, instanța a administrat proba cu înscrisuri din examinarea cărora a reținut că, deși sunt îndeplinite primele două condiții referitoare la existența unei convenții valabile – antecontract de vânzare cumpărare încheiat între părți având ca obiect o suprafață de teren reconstituită în patrimoniul promitentei vânzătoare conform Legii nr.18/1991, nu s-a făcut dovada refuzului încheierii contractului, iar probele nu au evidențiat calitatea de moștenitor acceptant a pârâtului B. I. față de promitenta vânzătoare B. M..
Astfel prin sentința civilă nr.891/19.10.2010 pronunțată de judecătoria Topoloveni s-a respins cererea principală formulată de reclamantul F. A. N. în contradictoriu cu pârâtul B. I., fiind anulată ca netimbrată cererea de intervenție în interes propriu promovată de D. O..
Urmare a promovării căii de atac de către reclamant, prin decizia civilă nr.2290/29.06.2011 a Tribunalului Argeș s-a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr.891/19.10.2010 dispunându-se casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
S-a reținut că în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale emisă de Primăria orașului Găești – Anexa 24, apare înscris un singur moștenitor al defunctei B. M. respectiv B. I., în calitate de fiu. Potrivit art.685-688 cod civil succesiunea poate fi acceptată put și simplu sau sub beneficiu de inventar, iar efectul acceptării se suie până la ziua deschiderii succesiunii.
Astfel, s-a apreciat că instanța de fond nu a dat eficiență contractului de vânzare cumpărare existent la fila 69 în sensul că se justifica a fi citat în cauză în calitate de pârât B. C., mandatarul promitentei vânzătoare B. M., conform procurii speciale pe care o dobândise de la aceasta. De asemenea, s-a apreciat că reclamantul și-a îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract, astfel că se impunea administrarea altor probe la solicitarea părților pentru dovedirea acțiunilor formulate și a apărărilor acestora.
În al doilea ciclu procesual, în contextul disp.art.315 Cod proc.civilă, instanța de trimitere a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a numitului B. C. în calitate de mandatar al promitentei vânzătoare B. M. și s-a administrat proba testimonială, interogatoriu și proba cu expertiză tehnică de specialitate.
Prin sentința civilă nr. 747/17.09.2012, pronunțată de Judecătoria Topoloveni a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. C..
A fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamantul F. A. N., domiciliat în orașul Topoloveni, ., județul Argeș în contradictoriu cu pârâtul B. C., domiciliat în ., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul F. A. N. în contradictoriu cu pârâtul B. I., domiciliat în orașul Găești, ..44, ., județul Dâmbovița.
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenientul D. O., domiciliat în comuna Leordeni, ., județul Argeș.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 21.12.2005 între B. M., în calitate de mandant și B. C., în calitate de mandatar s-a încheiat procura specială autentificată sub nr.4052/21.12.2005 având ca obiect încheierea de către mandatar a antecontractului de vânzare cumpărare cu privire la terenurile menționate în suprafață de_ m.p. reconstituite în patrimoniul acesteia prin titlul de proprietate nr._/1996 eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, întocmirea planului de amplasament, obținerea certificatului de sarcini, a certificatului de atestare fiscală, primirea prețului și semnarea contractului de vânzare cumpărare.
În baza acestei procuri speciale, prin antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 07.05.2009, numitul B. C., în calitate de mandatar al promitentei vânzătoare B. M., se obliga să vândă până la data de 10.06.2009 cumpărătorului D. O. suprafața de_ m.p., teren situat în extravilanul comunei Rătești, ., tarlaua 68, .: N-drum, E-Bumbuianu Gh., S-rest proprietate și Piscanu S., V-drum cu prețul de 5000 Euro din care 2000 Euro achitați la data realizării convenției.
Întrucât mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai între părți, dar și în privința terțului cu care se încheie actul juridic ce formează obiectul mandatului, pentru alți terți, mandatul este res inter alios acta.
Prin urmare, între reclamantul F. A. care încheiase anterior antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.972/13.04.2009 cu promitenta vânzătoare B. M. - prin care aceasta și-a asumat obligația de a înstrăina până la data de 30.05.2009 terenul în suprafață de_ m.p. situat în . pentru suma de 30.000 lei ce a fost plătită integral la data autentificării actului - și pârâtul B. C., nu s-au creat raporturi juridice întrucât acesta nu a fost parte în actul juridic încheiat și invocat ca temei al promovării prezentei acțiuni. Întrucât mandatarul contractează în numele și pe seama mandantului, nu se creează raporturi juridice între el și persoana cu care se contractează, cu atât mai mult între acesta și terții care încheie alte acte juridice cu mandantul personal.
Calitatea de reclamant într-un anumit proces aparține numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, iar calitatea de pârât numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut acel drept. Calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în proces presupunând existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitatea procesuală pasivă).
Ori, în cauză inexistența unor raporturi juridice între reclamant și pârâtul B. C. nu justifică legitimarea procesuală pasivă a acestuia în prezentul litigiu dedus judecății, urmând a dispune în consecință.
În ceea ce privește cererea de intervenție, prin sentința civilă pronunțată în primul ciclu procesual s-a anulat ca netimbrată acțiunea promovată de intervenientul D. O., fără a se formula recurs asupra celor statuate în acest sens prin hotărârea pronunțată, astfel încât în lumina și limitele deciziei de casare pronunțată de tribunal se reține că, dezlegarea dată cererii formulată de terț, a intrat în puterea de lucru judecat, urmând a fi respinsă.
Referitor la cererea formulată de reclamantul F. A. în contradictoriu cu pârâtul B. I., din examinarea probatoriului administrat în al doilea ciclu procesual, respectiv depozițiile martorilor S. S. și S. R., proba cu expertiză tehnică judiciară și înscrisuri, instanța reține următoarele:
La data de 13.04.2009, B. M., în calitate de promitent-vânzător a încheiat cu reclamantul F. A. N., în calitate de promitent cumpărător, antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.972/ 13.04.2009, având ca obiect terenul în suprafață de 23.400 m.p. situat în extravilanul comunei Rătești, ., tarlaua 68, . nr. cadastral 104, înscris în cartea funciară cu nr._, cu vecinătățile: N-drum, E-Bumbuianu G., S-rest proprietate și Pisicanu S., V-drum (fila 8).
Potrivit clauzelor contractuale inserate în conținutul antecontractului, prețul imobilului a fost stabilit la suma de 30.000 lei, sumă pe care reclamantul a achitat-o la data autentificării convenției, părțile obligându-se să perfecteze actul autentic după obținerea extrasului de carte funciară și a certificatului fiscal de către promitentul-vânzător respectiv data de 30.05.2009.
În acest context s-a reținut că între părți s-a încheiat o convenție bilaterală, sinalagmatică, având putere de lege între părțile contractante conform art.969 din Codul civil, valabilă din punct de vedere al cerințelor generale instituite de art.948 din Codul civil norme aplicabile în raport de data încheierii antecontractului.
Analizând convenția părților din perspectiva cerințelor speciale prevăzute în materia contractului de vânzare-cumpărare, vizând calitatea înstrăinătorului de proprietar exclusiv al imobilului, din cuprinsul antecontractului încheiat între părți, instanța a observat că la baza încheierii antecontractului a stat titlul de proprietate nr._/1996 emis de Comisia Județeană de Fond Funciar Dâmbovița pe numele titularei B. M., titlul de proprietate fiind înscris în cartea funciară, potrivit extrasului de la fila 27.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expert M. L. a fost identificat și transpus în schiță de plan terenul în suprafață de_ m.p. ce a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare nr.972/13.04.2009, stabilindu-se că acesta este situat în extravilanul comunei Rătești, zona satului Mavrodolu, . număr cadastral 104, înscris în cartea funciară nr._, cu vecinătățile: N-drum, E-Bumbuianu G., S-rest proprietate și Piscanu S., V-drum, menționându-se că această suprafață se află în posesia reclamantului de la data încheierii antecontractului (filele 94-99, 109-118).
Potrivit art.5 alin.2 Titlul X din Legea nr.247/2005, norma de drept aplicabilă speței în vigoare la data convenției, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Pentru a se dispune în acest sens este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții, esențiale pentru validarea unui antecontract de vânzare-cumpărare: să existe un antecontract valabil încheiat, dovedit potrivit dreptului comun; promitentul-vânzător sa fie proprietarul bunului vândut; să existe un refuz al uneia din părți de a autentifica actul de înstrăinare și să fie realizate condițiile impuse de normele speciale reglementate de art. 3 ind. 2 din Legea 146/1997 referitoare la existența extrasului de carte funciară și a certificatului fiscal, care trebuie să ateste achitarea obligațiilor fiscale de către contribuabilul înstrăinător.
În speță, instanța a constatat îndeplinite primele două condiții, vizând antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat de B. M. pentru o suprafață de teren reconstituită în patrimoniul acesteia în baza Legii nr.18/1991, în deplină concordanță cu principiul libertății contractuale ce decurge din dreptul de proprietate al oricărei persoane.
Ulterior semnării antecontractului, B. M. a decedat la data de 05.11.2009 conform înscrisurilor (fila 55, primul ciclu procesual), astfel încât, de la acest moment drepturile și obligațiile existente în patrimoniul defunctei transmițându-se în virtutea legii pe cale succesorală la moștenitorii care au acceptat succesiunea în condițiile art.700 din Codul civil.
În sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale emisă de Primăria orașului Găești - Anexa nr.24, apare înscris un singur moștenitor al defunctei B. M. la rubrica „Elemente de identificare a moștenitorilor (succesibililor) prezumtivi ai defunctului” (fila 55) respectiv B. I..
Pentru a dobândi atât drepturile autorului cât și obligațiile asumate de acesta în timpul vieții, descendentul trebuie să accepte moștenirea defunctului într-un termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, indiferent de natura legală sau testamentară a moștenirii. Este dreptul de opțiune succesorală consfințit de disp.art.700 din Codul civil, născut în clipa morții celui care încetează din viată, putând fi exercitat în mod expres, prin declarația moștenitorului sau tacit, prin săvârșirea de acte care presupun dorința neîndoielnică de a primi succesiunea.
Din declarațiile martorilor audiați în cauza rezultă că între moștenitorul B. I. și reclamant s-au stabilit aspecte referitoare la încheierea actului în forma autentică cu privire la terenul din Rătești care nu s-au finalizat datorită acestuia, deși reclamantul a stăruit în acest sens, iar acest succesor a lucrat celelalte terenuri ale autoarei B. M., după decesul ei, ceea ce poate fi asimilat cu acte de acceptare tacită a moștenirii, cum se invocă.
În ceea ce privește condiția refuzului pârâtului B. I. de a se prezenta la notariat pentru încheierea actului în formă autentică ca și succesor al promitentei vânzătoare s-a reținut că deși acesta a fost notificat în acest scop și pe parcursul derulării prezentei proceduri judiciare - înscrisuri filele 100-104 - a nesocotit obligațiile ce-i reveneau, iar pe durata soluționării cauzei, deși a fost citat expres cu această mențiune, nu s-a prezentat la interogatoriu, urmând a se da cuvenita eficiență juridică și dispozițiilor art. 225 Cod proc. civilă, cu atât mai mult cu cât nu și-a formulat nicio apărare în cauză.
Analizând convenția părților din perspectiva cerințelor speciale prevăzute de Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și a normelor legale aplicabile în materie fiscală, instanța a constatat însă că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art.3 ind.2 alin.1 din Legea nr.146/1997. Potrivit acestei norme, în cazul cererilor având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanța de judecată va solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă precum și certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, formalități obligatorii și în cazul încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare.
În speță, Primăria Rătești a comunicat la dosar certificatul fiscal pentru terenul în litigiu – fila 77 - evidențiindu-se că nu au fost achitate obligațiile fiscale pentru terenul în litigiu, parte integrantă al suprafeței menționate în titlul de proprietate, astfel încât nu se poate pronunța o hotărâre care să ateste înstrăinarea terenului de promitenta vânzătoare către reclamant, întrucât în acest mod s-ar eluda normele speciale aplicabile în materie, atât cele precitate cât și art. 259 alin.6 ind.1 din H.G. nr. 44/2004 privind normele de aplicare ale Codului Fiscal.
Dispozițiile art. 259 alin.6 ind.1 prevăd că „înstrăinarea unui teren, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creanțe fiscale locale (…), cuvenite bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de 01 a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează terenul cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept”.
În același sens, dispozițiile art.113 alin.4 și alin.5 din O.G.nr.92/2003, prevăd că actele prin care se înstrăinează terenuri cu încălcarea dispozițiilor legale ce impun achitarea tuturor obligațiilor fiscale de plată datorate autorității administrației publice locale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul, sunt nule de drept.
În contextul normelor legale anterior menționate, este cert că neachitarea de către contribuabil a tuturor obligațiilor fiscale scadente pentru imobilul în litigiu reprezintă un impediment în pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare întrucât nesocotirea acestor norme speciale atrage nulitatea actului, potrivit celor expuse.
Împotriva acestei sentințe reclamantul F. A. N., care susține:
Sentința este netemeinică și nelegală (motive ce se circumscriu prev.art.3041 și art.304 pct.9 Cod pr.civilă), deoarece instanța l-a sancționat pe reclamant pentru neîndeplinirea cu rea credință a obligațiilor de către moștenitorul defunctei, intimatul B. I..
Instanța trebuia să analizeze înscrisul doveditor, potrivit căruia recurentul a dorit să achite contravaloarea impozitului aferent terenului în litigiu, chiar la Primăria . primăriei au refuzat să accepte plata, pe motiv că numai proprietarul terenului poate face o plată valabilă.
În atare situație, numai înstrăinătorul poate achita contravaloarea impozitului pentru terenul în suprafață de 23.400 mp, iar în opinia instanței de fond, dacă acesta manifestă rea credință în mod constant, recurentul nu va putea definitiva niciodată prerogativele dreptului său de proprietate, deși a achitat prețul vânzării.
Asupra recurentului nu planează nicio culpă în sensul că nu și-a îndeplinit vreo obligație care să atragă sancțiunea respingerii acțiunii.
Examinând actele dosarului și sentința recurată, tribunalul va reține:
Hotărârea recurată a intrat în puterea lucrului judecat în privința soluției de respingere a cererii de intervenție formulată de D. O., întrucât în primul ciclu procesual, cererea acestui intervenient a fost anulată ca netimbrată, iar această soluție nu a fost atacată.
Și soluția dată de prima instanță în acțiunea față de pârâtul B. C. a intrat în puterea lucrului judecat prin nerecurare.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că prin antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.972/13.04.2009, B. M. s-a obligat să vândă recurentului F. A. I., un teren de 23.400 mp, situat în extravilanul com.Rătești ., identificat sub nr.cadastral 104, înscris în CF nr._, cu vecinii: N – drum, E – Bumbuianu G., S – rest proprietate și Piscanu S., V – drum.
Prin încheierea BNP G. D. (f.35), s-a îndreptat eroarea materială din antecontractul de vânzare cumpărare cu privire la numele recurentului, în sensul că acesta nu se numește F. A. I., ci F. A. N..
În cuprinsul antecontractului s-a menționat că promitenta vânzătoare B. M., a dobândit terenul prin reconstituire, conform titlului de proprietate nr._/11.09.1996 aflat la f.65-66.
Pentru suprafața în litigiu, s-a întocmit pe numele promitentei vânzătoare documentația cadastrală (f.67-69).
La data de 05.11.2009, promitenta vânzătoare B. M. a decedat, iar în sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, se menționează ca moștenitori intimatul B. I. - în calitate de fiu (f.55).
Martorii audiați (f.37, 38) au relatat că recurentul l-a căutat pe B. I. pentru a conveni cu privire la perfectarea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, însă acesta nu s-a prezentat la ora și locul stabilite.
Intimatul a fost legal citat la judecata în primă instanță cu mențiunea chemării la interogatoriu (f.27, 32-34), dar nu s-a prezentat la instanță, aspect pe care, tribunalul îl apreciază ca un început de dovadă în folosul recurentului, conform art.225 Cod pr.civilă.
Expertul cauzei – M. L., a identificat suprafața de 23.400 mp în litigiu și a constatat că aceasta respectă configurația din documentația cadastrală, făcând parte din tarlaua 68 . de proprietate nr.91.709/1996 (f.109-117).
La raportul de expertiză s-a anexat și schița de identificare a terenului (f.117).
Primăria . certificatul de atestare fiscală (f.77), din care rezultă că promitenta vânzătoare nu a achitat impozitul pe teren.
Prin adresa nr.791/12.03.2013 (f.21 dosar recurs), Primăria . recurentul a achitat suma de 750 lei în contul comunei pentru a acoperi neachitarea impozitului de către promitenta vânzătoare și ulterior decesului acesteia, de către intimatul B. I..
Primăria nu a acceptat suma plătită de recurent, înțelegând să facă demersuri pentru restituirea către recurent a acestei sume, pe motiv că nu este proprietarul terenului.
Conform art.5 alin.2 din Titlul X al Legii 247/2005,, norma de drept aplicabilă speței în vigoare la data convenției, în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.
Distinct, prin art.32 din legea 146/1997, prin art.259 alin.61 din HG 44/2004 și prin art.113 alin.4 și 5 din OG 92/2003, s-a impus o condiție suplimentară pentru validarea unei antecontract de vânzare cumpărare, respectiv existența certificatului fiscal care să ateste plata impozitului.
Din probele mai sus analizate, rezultă că antecontractul perfectat între recurent și autoarea intimatului este perfect valabil, fiind încheiat cu respectarea art.969 și art.948 Cod civil, iar intimatul B. I. este proprietarul terenului în litigiu și refuză încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică, terenul având întocmită documentația cadastrală.
Faptul că impozitul pe terenul în litigiu nu este plătit din culpa promitentei vânzătoare și ulterior decesului acesteia, din culpa intimatului B. I., nu poate impieta constatarea intervenirii vânzării cumpărării, deoarece s-ar ajunge în situația în care s-ar proteja atitudinea abuzivă constând în refuzul nejustificat de achitare a impozitului, tocmai în scopul neperfectării contractului de vânzare cumpărare în formă autentică.
Recurentul nu are nicio culpă sub acest aspect, are posesia terenul din momentul încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, însă nu poate obține legal proprietatea, tocmai pentru că moștenitorul promitentei vânzătoare nu vrea să plătească impozitul .
Mai mult chiar, recurentul a înțeles să acopere aceste cheltuieli, însă primăria nu a vrut să accepte plata făcută de acesta.
Pentru considerentele expuse, în baza art.312 rap.la art. 3041 și art.304 pct.9 Cod pr.civilă, tribunalul va admite recursul, va modifica sentința în sensul că va admite acțiunea și va constata intervenită vânzarea terenului către recurent, conform mențiunilor din dispozitivul prezentei decizii.
În baza art.274 Cod pr.civilă, intimatul B. I., ca parte căzută în pretenții, va fi obligat să plătească recurentului F. A. N., cheltuieli de judecată în cuantum de 4471 lei, constând în taxă timbru, onorariu expert și de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul F. A. N. împotriva sentinței civile nr. 747/17.09.2012, pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimați fiind intervenientul D. O. și pârâții B. I. și B. C..
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.
Constată intervenită vânzarea pentru terenul în suprafață de 23.400 mp situat în extravilanul comunei Rătești, către cumpărătorul reclamant F. A. N. potrivit antecontractului de vânzare cumpărare nr. 972/2009.
Prezenta constituie act autentic de vânzare cumpărare.
Obligă pe intimatul B. I. la 4471 lei cheltuieli de judecată către recurent .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 09.05.2013.
Președinte, C. D. | Judecător, A. M. P. | pt.Judecător, E. V. aflat în C.O.semnează Președinte instanță, |
Grefier, M. L. |
red.C.D.
dact.C.E.C,/4 exp.
22.05.2013.
jud.fond D.N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 905/2013. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Decizia nr. 919/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
