Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 543/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 543/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 1504/205/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 543/2014
Ședința publică de la 05 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE
Judecător V. T.
Judecător A. M.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare, după casare cu rejudecare, actiunea civilă formulată de reclamantul N. F., în contradictoriu cu pârâta N. D. D., având ca obiect „partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părtilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 26 Februarie 2014, susținerile părtilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată și care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Constată că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la data de 28.03.2011 reclamantul N. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta N. D. D. ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună ieșirea din indiviziune asupra comunității de bunuri dobândite de părți în timpul căsătoriei.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin sentința civilă nr. 2569/14.11.2002 a Judecătoriei Câmpulung, rămasă definitivă și irevocabilă s-a dispus desfacerea căsătoriei, iar în timpul căsătoriei părțile au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6927/22.12.1994 suprafața de 1039 mp teren cămin de casă, situat în intravilanul municipiului Câmpulung, .. 1, județul Argeș, cu vecinătățile: E – prop. S. M., V – ., S – . N – prop. Ț..
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 36 c.fam., art. 673(1) și următoarele c.proc.civ. și art. 728 c.civ.
La data de 29.03.2011 reclamantul a depus la dosar precizare de acțiune în care a arătat că înțelege să evalueze provizoriu masa partajabilă la suma de 10.000 lei în vederea timbrării.
La data de 29.04.2011 pârâta N. D. D. a formulat și a depus întâmpinare și cerere reconvențională.
Sub aspectul întâmpinării arată că acțiunea reclamantului este admisibilă întrucât bunul ce se solicită a fi partajat, respectiv terenul ce face obiectul actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6927/1994 aparține comunității de bunuri.
Sub aspectul cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă solicită a se dispune partajarea în cote de 50% pentru fiecare parte și a imobilului construcție edificat pe terenul dobândit potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 6927/1994, în .. 1, imobil construcție care aparține comunității matrimoniale fiind edificat pe perioada 1995-2001, având parter, etaj și mansardă, compus la parter din atelier auto finisat interior cu tencuieli, ferestre și uși de metal, două camere de locuit, baie și bucătărie finisate la interior și dotate cu utilități; la etaj din nouă camere nefinisate interior-exterior (trei camere au ferestre termopan); la mansardă o singură încăpere asupra întregului imobil, nefinisată nepartajată, acoperită cu țiglă roșie.
În motivarea cererii, pârâta-reclamantă arată că a fost căsătorită cu reclamantul-pârât în perioada 16.12.1984 – 14.11.2002, când prin sentința civilă nr. 2569/2002, s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți. S-a mai arătat de către pârâta-reclamantă că bunurile aparținând comunității matrimoniale au fost dobândite astfel: în anul 1990 părțile au fost plecate în Germania, pentru a lucra și timp de doi ani au reușit să dobândească în proprietate un apartament cu două camere, situat în Câmpulung, ., iar după încă alți doi ani de muncă în străinătate, mai exact în anul 1994, au reușit să dobândească în proprietate terenul din .. 1, solicitat prin acțiunea principală. În anul 1995, au edificat, conform autorizației nr. 257/1995, emisă pe numele reclamantului, parterul imobilului compus din atelier auto, două camere, baie și bucătărie. De asemenea s-a mai arătat de către pârâta-reclamantă că în anul 1996 a vândut apartamentul cu două camere pentru a dobândi unul cu trei camere, amplasat în ., ..1, . pe acesta l-au înstrăinat iar banii obținuți au fost folosiți în scopul continuării edificării construcției în litigiu și astfel s-au executat aproape în întregime etajul și mansarda. Întrucât banii nu erau suficienți, după un an de zile, pârâta-reclamantă s-a reîntors la muncă Germania, de unde s-a întors cu suma de 21.000 euro, pe care i-a folosit pentru terminarea construcției, inclusiv a acoperișului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 – 119 c.proc.civ. și art. 36 C.fam.
La data de 17.06.2011 reclamantul a depus la dosar completare la acțiune și întâmpinare la cererea reconvențională.
Sub aspectul completării la acțiune, reclamantul solicită introducerea în masa de împărțit și a următoarelor bunuri mobile dobândite în timpul căsătoriei și aflate în prezent în posesia pârâtei: un frigider; un aragaz; o mașină de spălat; o mobilă de dormitor compusă din: un pat, o masă, un șifonier și 4 scaune; o plapumă, o saltea, 3 lenjerii de pat, 2 perdele și un covor, un robot de bucătărie, o mașină de tocat, un set de 6 oale, un set de tacâmuri pentru 6 persoane, un set de farfurii pentru 6 persoane, un set de pahare de 6 persoane, 2 fețe de masă, un TV color, o bibliotecă compusă din două corpuri, o mochetă de bucătărie și un set covor de baie. De asemenea reclamantul solicită să se rețină că are o contribuție la dobândirea bunurilor de 70%.Sub aspectul întâmpinării la cererea reconvențională, reclamantul arată că nu poate fi reținută în comunitatea de bunuri, construcția edificată în .. 1, deoarece acesta aparține S.C. Roettjer & F. SRL. În susținerea acestei afirmații reclamantul a arătat că în anul 1995 a contractat un împrumut de 15.000, care a fost folosit integral pentru edificarea construcției, că autorizațiile emise la 25 sept. 1997 și 21 sept. 2001 au fost emise pe numele societății, iar lucrările au fost realizate din banii firmei. S-a mai susținut de către reclamant că banii obținuți în anul 1996 din vânzarea apartamentului cu două camere, situat în . fost investiți în construcție, ci au fost dați de către pârâtă fratelui său, pentru achiziționarea unei autoutilitare.
La data de 05.09.2011 pârâta N. D. a depus la dosar întâmpinare.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că imobilul a fost edificat de soți pe terenul situat în Câmpulung, .. 1, ce aparține comunității de bunuri și că operează prezumția de proprietate prevăzută de art.492 c.civ.
potrivit art. 492 cod civil „orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra”. Totodată, pârâta a susținut că dovada în susținerea realității obiective și juridice în sensul că imobilul construcție este proprietatea acestora devălmașă și a faptului că S.C. Roettjer & F. SRL nu are nicio legătură cu dreptul de proprietate al construcției o constituie contractul de comodat din 29.09.1998, prin care părțile – proprietari ai imobilului construcție, împrumută folosința unui spațiu din această construcție către S.C. Roettjer & F. SRL, pentru a-și stabili sediul social. De asemenea s-a mai arătat că un alt aspect relevant în stabilirea bunului comun al construcției, susține pârâta, este faptul că această construcție a reprezentat locuința părților și domiciliul comun unde au conviețuit o bună parte din perioada mariajului acestora. Mai arată că această construcție a fost edificată cu intenția de a-și stabili locuința comună, iar la parter să fie amenajat un spațiu de service auto unde să-și desfășoare activitatea reclamantul.
La data de 23.09.2011 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare apreciindu-se că nu operează prezumția instituită de art. 489 c.civ. deoarece există autorizații de construcție emise pe numele S.C. Roettjer F. SRL, ce nu au fost anulate și care produs efecte juridice și documente contabile care atestă edificarea acestei construcții de către societate.
Prin încheierea din data de 20.12.2011 a Judecătoriei Câmpulung a fost admisă în principiu și în parte acțiunea așa cum a fost precizată și completată de reclamantul N. F., a fost respinsă cererea reconvențională precizată, și s-a constat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 1/2 fiecare următoarele bunuri: suprafața de teren de 1039 m.p., teren cămin de casă, situată în intravilanul municipiului Câmpulung, .. 1, județ Argeș, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6927 din 22 decembrie 1994 la notariatul de Stat Local Câmpulung ; un frigider; un aragaz; o mașină de spălat rufe ; o mobilă de dormitor compusă din: un pat, o masă, un șifonier, 4 scaune ; o plapumă; o saltea ; 3 lenjerii de pat ; 2 perdele ; un covor ; 1 robot de bucătărie ; o mașină de tocat carne, un set de 6 oale ; un set de tacâmuri de 6 persoane ; un set de farfurii de 6 persoane, un set de pahare de 6 persoane ; un televizor color ; o bibliotecă compusă din 2 corpuri ; o mochetă de bucătărie ; un set covoare baie.
Prin sentința civilă nr. 874/15.05.2012 a Judecătoriei Câmpulung s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a respins cererea reconvențională și s-s-a dispus atribuirea bunurilor conform variantei realizată de instanță.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței a fost declarat recurs de către pârâta-reclamantă N. D. D. care a apreciat că încheierea și sentința sunt nelegale întrucât:
- în mod greșit nu s-a reținut ca făcând parte din masa partajabilă și imobilul construcție;
- în mod greșit au fost respinse obiecțiunile la raportul de expertiză.
Prin decizia civilă nr. 146/23.01.2013 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr.874/15.05.2012 a Judecătoriei Câmpulung și a încheierii de ședință din data de 20.12.2011 a Judecătoriei Câmpulung, formulat de recurenta-pârâtă N. D. D., în contradictoriu cu intimatul-reclamant N. F..
S-a casat încheierea din data de 20.12.2011 a Judecătoriei Câmpulung și sentința civilă nr.874/15.05.2012 a Judecătoriei Câmpulung, reținând la masa partajabilă și imobilul construcție situat în Câmpulung, ..1, județul Argeș.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut de tribunal că potrivit art. 492 C. civ., proprietarul terenului este prezumat a fi și proprietarul construcțiilor sau plantațiilor executate pe teren, reglementarea decurgând din dreptul de accesiune ca mijloc originar de dobândire a proprietății. Articolul 494 din același cod reglementează drepturile ce se nasc din ridicarea unor construcții sau executarea unor plantații de către un terț. În asemenea situații, chiar dacă calificarea construcției sau executarea plantațiilor s-a făcut cu bună-credință, nu se poate naște un drept real, ci un drept de creanță. Există însă posibilitatea, la care se referă art. 492 C. civ. în partea finală, de a fi înlăturată prezumția dreptului proprietarului terenului asupra construcțiilor de pe teren, dacă se dovedește că acestea au fost efectuate de altă persoană pe baza unei convenții care să justifice dobândirea dreptului de proprietate al constructorului asupra construcției respective, precum și dreptul său de folosință asupra terenului, aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie [în același sens:C.S.J., secția civilă, decizia nr. 892/1994, în Dreptul nr. 12/1994, p. 62].În același sens, în jurisprudența drepturilor omului [Hotărârea CEDO în cauza Bock și P. contra României, hotărârea din data de 15 februarie 2007]s-a statuat că „în lipsa unei dispoziții legale, a unui legat sau dacă condițiile prescripției achizitive nu sunt îndeplinite, existența unei convenții între proprietarul terenului și persoana care a înălțat construcțiile este indispensabilă pentru a obține dreptul de superficie”, reținându-se că „simplul fapt de a ridica construcții, chiar de bună-credință, în lipsa unui acord nu conduce la obținerea unui drept real de superficie, titularul construcțiilor neputând dobândi decât o simplă creanță împotriva proprietarului terenului”, întrucât în caz contrar s-ar realiza o privare de proprietate, incompatibilă cu art.1 din Protocolul nr.1.
În concluzie, acordul proprietarului terenului la edificarea construcției de către terț pe terenul proprietatea sa constituie diferența semnificativă între dreptul pe care îl dobândește constructorul pe terenul altuia; dacă acest acord există, constructorul dobândește un drept de proprietate asupra construcției și un drept personal de folosință asupra terenului de sub aceasta, pe toată durata existenței construcției; dacă acest acord nu există, în patrimoniul constructorului se naște doar un drept personal de creanță, al cărui conținut diferă după cum constructorul a fost de bună sau de rea-credință la momentul încorporării în sol a materialelor de construcție, drept afectat de o condiție suspensivă, respectiv de invocarea accesiunii imobiliare artificiale de către proprietarul terenului.
În speță, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6927/22.12.1994 (f.5-dosar fond), recurenta-intimată N. D. și intimatul-reclamant N. F. au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 1039 mp, situată în ..1, teren care constituie bun comun conform art.30 alin (1) c.fam. O asemenea concluzie este justificată de faptul că astfel cum rezultă din analiza sentinței civile nr.2569/14.11.2002 a Judecătoriei Câmpulung, pronunțată în dosarul nr.3033/2002 (f.6-dosar fond), părțile au fost căsătorite în perioada 16.12.1984 și au divorțat la data de 14.11.2002, astfel că dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului s-a realizat în timpul căsătoriei. De asemenea conform autorizației de construcție nr.257/15.09.1995 (f.18-dosar fond) s-a solicitat de către intimatul-reclamant N. F., edificarea unei construcții atelier reparații și a unei locuințe pe terenul mai sus menționat. Conform declarației martorului B. A. (f.393-dosar fond), edificarea imobilului construcției din litigiu s-a realizat în perioada 1996-1999, deci în timpul căsătoriei. Același aspect este confirmat și de martorul S. C. (f.401-dosar fond), care a mai arătat, în plus, că la edificarea construcției s-a lucrat până în anul 2001, deci tot în timpul căsătoriei. Totodată din analiza contractului de credit din 13.XI.1995 (f.38-dosar fond), rezultă că în vederea obținerii unei credit în vederea începerii activității de service, s-a instituit de către părțile din proces o ipotecă în favoarea băncii asupra atelierului de reparații și a anexelor situate în ..1, ceea ce reprezintă conform art.1204 teza a I-a c.civ. o recunoaștere extrajudiciară din partea intimatului a faptului că și imobilul construcție face parte din comunitatea de bunuri a foștilor soți, având în vedere că potrivit art.1769 c.civ. se putea institui un drept de ipotecă doar asupra bunurilor proprietate personală. Împrejurarea că astfel cum rezultă din raportul de expertiză contabilă realizat de expertul V. I. (f.414 –dosar fond), terțul . prin declarația nr.1350/24.01.1997 a declarat valoarea de inventar a construcției „Atelier de reparații auto”, este de asemenea lipsită de relevanță juridică, câtă vreme nu s-a făcut dovada conform art.1169 c.civ. a existenței unui aport a dreptului de proprietate asupra acestui imobil din partea foștilor soți, către ., în condițiile art.32 din Legea nr.31/1991, în forma în vigoare la data declarației mai sus menționată, respectiv nu s-a făcut dovada transmiterii dreptului de proprietate din patrimoniul comunitar al foștilor soți în patrimoniul societății comerciale. De asemenea împrejurarea că prin autorizațiile de construcție nr.163/1997 (f.41-dosar fond) și nr.170/2001, emise la solicitarea terțului ., s-a încuviințat continuarea lucrărilor începute în baza autorizației de construcție nr. 257/15.09.1995, este lipsit de relevanță juridică câtă vreme terenul era proprietatea foștilor soți, iar aceștia în temeiul accesiunii sunt considerați proprietari și a construcțiilor, iar terțul . nu a invocat dobândirea unui drept de superficie prin convenția foștilor soți. În plus, depunerea de înscrisuri prin efectuarea de cheltuieli cu materiale de construcții (f.67-154 și f.301-377, dosar fond) este lipsită de relevanță juridică, câtă vreme instanța nu a fost investită cu o cerere de despăgubiri de către pretinsul constructor . întemeiată pe dispozițiile art.494 c.civ.
Analizind actele si lucrarile dosarului in rejudecarea cauzei se constata urmatoarele:
Tribunalul constată că prin decizia civilă nr.146/23.01.2013 s-a admis recursul declarat de recurenta – pârâtă Neclulescu D. D. s-a casat sentința de fond și încheierea din 2.11.2011 și s-a reținut cu putere de lucru judecat că din masa partajabilă face parte și construcția situată în Câmpulung, ..1, județul Argeș.
În rejudecarea cauzei s-a încuviințat proba cu expertiză specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, fiind efectuat raportul de expertiză de către expert D. I. și expertiză tehnică pentru evaluarea proprietăți bunurilor mobile, fiind efectuat raportul de expertiză de către expert P. N..
Astfel, în rejudecarea cauzei pe fond în raport de cele constatate cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 146/23.01.2013 se impune a se admite în parte acțiunea principală și cererea reconvențională și a se dispune ieșirea din indiviziune conform variantei C de lotizare propusă de expert D. I., cu obligarea pârâtei la plata sumei de 34.499 lei sultă către reclamant, urmind a fi mentinute cele hotarite de judecatorie prin încheierea din data de 20.12.2011 a Judecătoriei Câmpulung și sentința civilă nr.874/15.05.2012 cu privire la compunerea masei partajabile cu privire la celelalte bunuri comune si cu privire la cota de contributie ale sotilor.
Potrivit art. 673 ind 9 C.pr.civ. la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama după caz și de acordul părților ,mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor ,domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Tribunalul constată că se impune a se dispune ieșirea din indiviziune în varianta C de lotizare din raportul de expertiză întocmit de expert D. I..
Suprafața terenului intravilan situat în Curtea de Argeș, .. 1, jud. Argeș este de 1239 mp din care teren sub casă în indiviziune de 335,62 mp și teren liber de construcții în suprafață de 903,38 mp, iar construcția casă de locuit în valoare de 516.880 lei este compusă din parter + etaj + mansardă, astfel suprafața parterului este de 335,62 mp, a etajului este de 331,98 mp, suprafața mansardei este de 258,84 mp .
Tribunalul consideră că se impune omologarea variantei C de lotizare, având în vedere că în această variantă de lotizare se asigură o mai corectă și echitabilă partajare a terenului și casei de locuit, având în vedere că raportat la suprafața construcției atribuită se atribuie totodată și o cotă parte din terenul de sub casă în indiviziune cu atribuirea totodată și a unei suprafețe de teren liber de construcții, pentru a se exploata în bune condiții partea de construcție atribuită ,iar pe de altă parte atribuirea pe nivele a construcției către fiecare parte determină o mai bună exploatare a construcției, cu atribuirea de bunuri în natură a părților, iar sulta în această variantă de lotizare nu este una împovărătoare pentru pârâtă și se respectă și stăpânirea de fapt a construcției.
Totodată, societatea comercială pe care o deține reclamantul are sediul în acest imobil, fiind folosit pentru desfășurarea activității societatii parterul imobilului.
Conform variantei B de lotizare solicitat de către pârâtă, expertul formulează propuneri de lotizare prin atribuirea unei cotei părți a imobilului din construcție pe verticală ,respectiv se propune a se atribuit către pârâtă suprafața construită de 145,38 mp din parter ,156,90 mp din etaj ,suprafața de 78,37 mp din mansardă, cu obligarea la plata sultei de 40.262 lei .
Ori, așa cum tribunalul a menționat anterior prin partajarea construcției pe nivele se asigură o mai bună exploatare a construcției, la parterul imobilului se află sediul societății comerciale a reclamantului la care pârâta nu s-a opus a fi folosit în acest sens, fiind amenajat un atelier auto, iar pârâta a învederat că are posibilități materiale să achite sulta ,ceea ce determină tribunalul să consideră că are posibilități financiare să amenajeze și scara exterioară de acces, mai ales că în varianta C omologată de tribunal, valoarea sultei este de 34.495 lei față de 40.262 lei ce rezultă din varianta B de lotizare.
În consecință, tribunalul va reține că valoarea masei partajabile este 636.494 lei ,din care corespunde cotei de 1/2 rezultă ca și contribuție la dobândirea bunurilor comune, cota valoare a fiecărei părți este de 318.247 lei
Urmează ca tribunalul să corecteze calculele matematice menționate de expert în varianta C, fiind vorba de greșeli materiale de calcul și astfel, valoarea terenului aferent atribuit lotului 2 este 83.717 lei iar valoarea lotului este 198.892 lei valoare casă + 1139 lei valoare bun mobil +83.717 lei valoare teren = 283.748 valoare lot A și se primește sulta 34.999 lei ( 318.247 lei – 283.748 lei ).
In temeiul prevederilor art. 274 si art. 276 C pr civ se vor compensa cheltuielile de judecată suportate de părți la fond și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Rejudecând cauza:
Admite, în parte, acțiunea principala și admite cererea reconvențională formulată de reclamantul N. F. domiciliat în Câmpulung ..1, jud. Argeș în contradictoriu cu pârâta N. D. D. domiciliată în Câmpulung ,..1, jud. Argeș cu domiciliul ales la Cabinet Avocat A. A. – Câmpulung ,..5, ., ..
Dispune ieșirea din indiviziune a părților, conform variantei C de lotizare, propusă de expert tehnic D. I., în raportul de expertiză-filele 215-229 aflat la dosarul de recurs, după cum urmează:
„Partajare pe nivele și terenul aferent
Masa partajabilă
Teren total - 1239 mp
Valoare teren – 117.339 lei
Teren sub casă în indiviziune – 335,62 mp
Teren rămas liber – 1239 - 335,62 = 903,38 mp
Valoare casă – 516.880 lei
Bunuri mobile – 2.275 lei
Total masă partajabilă =636,494 lei
C. parte din terenul de sub casă:
- teren total S - 1239 mp
- teren sub casă – 335,62 mp
- S parter – 335,62 mp
- S etaj - 331,98 mp
- S mansardă – 258,84 mp
Total St – 926,44 mp
- parter =335,62 x 100 :926,44 =36,23 % x 335,62 mp =121,60 mp - (parte din terenul de sub casă);
- etaj + mansardă =(331,98 + 258,84) X 100 :926,44 =63,77 %X 335,62 mp =214,02 mp parte din terenul de sub casă )
L. 1 NECSULESCU D. D. primește: pct.1,2,12,13
Intrare ZONA NORD
Etaj S – 331,98 mp
Mansardă S 258,84
Total - 590,82 mp
Valoare etaj + mansardă =590,82 mp x 538,215 lei/mp = 317.988 lei
Valoare teren aferent:
141,00(liber )+214,02(sub casă)=355,02 mp x 94,7046 lei/mp =33.622lei
Lista de bunuri cu valoarea = 1.136 lei
Total lot – 317.988 +33.622+1.136 =352.746 lei
Plătește sultă - 35.2746 – 318.247 = 34.499 lei
L. 2 NECSULESCU F. primește
Intrare ZONA SUD
Parter Su – 335,61 mp
Subsol Su - 33,82 mp
Total - 369,43 mp
369,43 mp x 538,215 lei/mp =198.892 lei
Teren aferent 1239 – 141-335,62 =762,38 mp liber
C. parte din teren de sub casă - 121,60 mp
Total teren sud - 883,98 mp
Valoare teren aferent _ 883,98 x 94,7046 = 83.717 lei
Lista de bunuri cu valoarea – 1.139 lei
Total lot – 198.892 +1139 + 83.717 = 283.748 lei
Primește sultă - 318.247 – 283.748 = 34.494 .”
Obligă pârâta la plata către reclamant a sultei în sumă de_ lei.
Compensează cheltuielile de judecată suportate de părți la fond și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 05 Martie 2014.
Președinte, G. D. N. | Judecător, V. T. | Judecător, A. M. |
Grefier, G. G. |
Red .G.D.N
Tehn D.T. /GDN/ 5 ex.
25.03.2014
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 112/2014. Tribunalul ARGEŞ | Pensie întreţinere. Decizia nr. 411/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
