Pensie întreţinere. Decizia nr. 411/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 411/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 07-05-2014 în dosarul nr. 664/828/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 411/2014
Ședința publică de la 07 Mai 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător A. M.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de reclamanta M. T. împotriva sentinței civile nr. 839/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimat-pârât fiind M. A., având ca obiect „pensie întreținere”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: apelanta-reclamantă, asistată de avocat C. D. și intimatul-pârât, asistat de avocat P. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-au depus la dosar prin serviciul registratură, la data de 14.04.2014, relațiile solicitate de la Casa N. de Pensii Publice Argeș.
Avocatul apelantei-reclamantă arată că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Avocatul intimatului-pârât depune un înscris privind cheltuielile efectuate de catre intimatul-pârât în mod constant cu medicația și arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului, constată terminată cercetarea judecatorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond asupra apelului.
Avocatul apelantei-reclamantă solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și pe care le susține. Arată că în mod gresit prima instanță a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare în favoarea acesteia. Arată că veniturile apelantei-reclamante, de 234 lei sunt insuficiente pentru a se putea întreține, iar intimatul-pârât beneficiază de pensie de 1000 lei, din care se întreține singur. Prima instanță în mod nejustificat a avut în vedere o diminuare a veniturilor intimatului-pârât, reținându-se 2 sume, respectiv o poprire pe care executorul judecatoresc a efectuat-o în urmă cu 2 ani de zile și o plata lunara cu titlu de debit bancar. Față de plata cheltuielilor de executare s-a facut dovada că aceasta nu mai este de actualitate din august 2013, sumele fiind achitate integral. În august 2012 intimatul-pârât a contractat un împrumut de nevoi personale în suma de 7500 lei, pentru edificarea unei locuinte. Arată că vârsta intimatului-pârât, de 65 ani, nu este un atuu pentru edificarea unei locuinte. Aceste cheltuieli sunt forțate și nu au nici un fundament. Faptul că din cei 4 copii nici unul nu a vrut să-l primească pentru a locui constituie un argument față de relația acestuia cu familia și soția sa. Veniturile apelantei-reclamantă sunt insuficiente așa cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosar, aceasta nemaiputând presta o altă activitate în raport de afectiunile de care aceasta suferă. Potrivit motivelor expuse solicită admiterea apelului în sensul modificării sentinței de fond, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Avocatul intimatului-pârât solicită respingerea apelului ca nefondat. Arată că se face o analiza riguroasă a veniturilor intimatului-pârât, venituri apreciate ca fiind medii pe economie. Intimatul-pârât primește pensie cu titlu de handicap, iar raportat la condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei soției nu sunt îndeplinite cerințele legale, astfel că apelul este nefondat. Din aceasta pensie intimatul-pârât se află în situația de a-și edifica o locuință, întrucât până acum a locuit la rude si prieteni. Arată că i s-a făcut poprire pe pensie, obligație ce a fost executată. Și intimatul-pârât este în stare de nevoie pentru că și el este bolnav, potrivit înscrisurilor atașate la dosar. Suferinta de care se prevaleaza apelanta-reclamantă nu se datoreaza din cauza intimatului-pârât. Potrivit depoziției martorului Bogacioiu D., coroborată cu depoziția martorului S. I., apelanta-reclamantă muncește în gospodarie. Potrivit motivelor expuse și în raport de înscrisurile aflate la dosar, arată că apelul este nefondat și solicită să fie respins întrucât și veniturile intimatului-pârât sunt insuficiente și nu sunt motive pentru obligarea intimatului-pârât să acorde pensie de întreținere în favoarea apelantei-reclamantă, părtile fiind departite in fapt de 6 ani. Solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.03.2013, sub nr._ reclamanta M. T. a chemat în judecată pe pârâtul M. A., solicitând să se dispună obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere în favoarea sa, în funcție de veniturile realizate de către pârât.
În motivarea cererii, reclamanta arată că este soția pârâtului, conform certificatului de căsătorie nr.38/03.05.1972, iar în prezent locuiesc la domicilii diferite, întrucât pârâtul a fost evacuat din gospodăria comună în vara anului 2012. De asemenea, arată că părțile erau separate în fapt de mai mulți ani, dar locuiau în aceeași gospodărie, însă în camere separate.
Mai arată reclamanta și faptul că, din căsătoria părților au rezultat 4 copii, aceasta ocupându-se de creșterea și educarea copiilor, deoarece pârâtul i-a interzis să aibă un loc de muncă, acesta fiind și motivul principal pentru care în prezent obține o pensie mai mult decât redusă, respectiv 234 lei lunar.
În același sens, reclamanta arată că în perioada în care era aptă de muncă a lucrat la muncile câmpului și la vie, a crescut animale, tocmai pentru a spori veniturile familiei și de a oferi un sprijin copiilor. Susține că în prezent acest lucru nu mai este posibil, întrucât, datorită afecțiunilor medicale de care suferă, nu mai poate presta nici un fel de activitate pentru a obține un venit în plus. Se mai susține de către reclamantă și faptul că din pensia pe care o obține acoperă costurile medicamentelor, costurile hranei și parțial al utilităților.
Sub un alt aspect, reclamanta arată că pârâtul este o persoană activă, cu o stare a sănătății bună, obține o pensie lunară de aproximativ 1000 lei și poate presta activități agricole și incasa un venit suplimentar, având în vedere faptul că la adresa la care a solicitat citarea pârâtului, acesta și-a construit prin mijloace financiare proprii, un imobil de locuit pe terenul proprietatea mamei sale.
Având în vedere aspectele invocate, reclamanta solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea sa, începând cu data introducerii acțiunii și până la încetarea stării de nevoie.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.325 Cod Civil.
La data de 30.04.2013, pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul susține că, în timpul conviețuirii părților, reclamanta a refuzat să meargă la serviciu, motivând că se ocupă temeinic de creșterea și educarea copiilor, însă ulterior, din cauza atitudinii necorespunzătoare a acesteia față de pârât, și profitând de faptul că acesta a încheiat în favoarea fiicei lor M. F. un contract de vânzare-cumpărare pentru toate imobilele dobândite în timpul căsătoriei părților, a fost izgonit și evacuat în vara anului 2012.
De asemenea, arată că reclamanta nu suferă de vreo boală acută sau vreun handicap datorat conviețuirii lor, iar acesta nu are obligația de a-i acorda întreținere întrucât veniturile sale sunt infime, totalizând suma de 976 lei din care, fiica sa i-a înființat poprirea pentru suma de 290 lei, rezultată din executarea silită având ca obiect evacuare, suma de 330 lei reprezentând rata lunară pentru împrumutul dobândit pentru realizarea celor două camere, astfel încât îi rămâne doar suma de 359 lei, bani din care trebuie să-și asigure hrana de zi cu zi, precum și medicația permanentă recomandată pentru boala acută de care suferă, așa cum rezultă din actele medicale depuse la dosar.
Mai arată și faptul că, în realitate, comportamentul reclamantei este nedemn, întrucât de foarte mulți ani, a refuzat în mod constant să presteze activități aducătoare de venituri, chiar și după ce copiii au devenit majori. Cu toate acestea, pârâtul arată că întreaga gospodărie ce a edificat-o i-a dat-o fiicei sale în care locuiește și reclamanta și cuprinde suprafețe de teren pe care se află livezi, cultură de viță de vie, toate plantate de către acesta, care aduc venituri și de care se folosește și reclamanta.
Sub un ultim aspect, arată că în anul 2006 reclamanta a mai introdus o astfel de acțiune, așa cum rezultă din înscrisul atașat prezentei întâmpinări, însă la data de 29.08.2006 a renunțat la judecata cererii.
Astfel, pârâtul solicită respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 17.05.2013, reclamanta M. T. a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care arată că, capacitatea de muncă este grav și iremediabil afectată potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap, iar faptul că locuiește împreună cu fiica sa, în aceeași gospodărie, nu prezumă faptul că este ajutată de aceasta cu alte venituri întrucât fiica sa realizează venituri salariale la nivelul venitului minim pe economie și are în întreținere un copil minor. A mai arătat reclamanta și faptul că pârâtul a fost evacuat din gospodărie datorită comportamentului agresiv al acestuia, iar măsura popririi a fost instituită asupra veniturilor pârâtului pentru a acoperi costurile executării silite.
În vederea soluționării cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și proba testimonială.
Prin sentința civilă nr. 839/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria Topoloveni a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta M. T., în contradictoriu cu pârâtul M. A..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit certificatului de căsătorie existent la fila 6 a dosarului, rezultă faptul că reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul la data de 03.05.1972, căsătorie ce a fost înregistrată în Registrul de stare civilă al comunei Ștefănești, județul Argeș sub nr.38/03.05.1972.
Din cuprinsul certificatului de încadrare în grad de handicap nr.7233/29.05.2008 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Consiliului Județean Argeș, rezultă faptul că reclamanta are un grad de handicap accentuat și permanent (fila 10 a dosarului).
Și pârâtul, potrivit înscrisului existent la fila 28 a dosarului, figurează în evidențele Spitalului Județean Argeș – Secția neurologie cu encefalopatie, epilepsie temporară, crize frecvente confirmate clinic și hepatopatie cronică persistentă.
De evidențiat este și faptul că, reclamanta realizează venituri lunare în cuantum de 234 lei, potrivit cuponului de pensie existent la fila 7 a dosarului, iar pârâtul realizează venituri lunare în cuantum de 713 lei, potrivit cuponului de pensie existent la fila 32 a dosarului.
Din veniturile realizate, atât reclamanta cât și pârâtul, efectuează cheltuieli ce decurg din starea de sănătate a acestora, respectiv cheltuieli privind achiziționarea de medicamente și efectuarea de analize medicale (filele 7, 71, 72, 74, 75 ale dosarului).
De asemenea, pârâtul achită lunar o rată în cuantum de 328,78 lei ce decurge din contractul de credit nr.RBR_ încheiat cu Raiffeisen Bank (filele 37-40 ale dosarului) și are de achitat reclamantei, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.485/16.06.2011 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._ definitivă prin decizia nr.844/20.03.2012 a Tribunalului Argeș suma de 3869,15 lei reprezentând despăgubiri stabilite prin titlul executoriu și cheltuieli de executare silită (fila 42 a dosarului).
De evidențiat este și faptul că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.864/20.11.2003 la B.N.P G. G., reclamanta și pârâtul au transmis fiicei acestora, M. F. G., dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile situate în intravilanul comunei Călinești, județul Argeș, asupra terenurilor în suprafață de 1250 mp și 690 mp și asupra construcțiilor, respectiv casă de locuit având 5 camere și cămară, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă și o anexă cu garaj și bucătărie, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă (fila 30 a dosarului).
În raport de această împrejurare, așa cum rezultă și din referatul de anchetă socială întocmit de autoritatea tutelară din cadrul Primăriei orașului Ștefănești, la domiciliul pârâtului, pârâtul a edificat două camere în orașul Ștefănești, în prezent nelocuibile și fără utilități (filele 61, 62 ale dosarului).
De asemenea, potrivit referatului de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantei de autoritatea tutelară din cadrul Primăriei Comunei Călinești rezultă faptul că reclamanta locuiește împreună cu fiica sa și nepoata sa M. V. G., născută la data de 03.08.2006 (fila 63 a dosarului).
Potrivit interogatoriului administrat de instanță pârâtului, la propunerea reclamantei, rezultă faptul că în prezent pârâtul locuiește în orașul Ștefănești, la familia S. D. S. (fila 66 a dosarului).
Din depoziția martorei N. M., audiată de instanță la propunerea reclamantei la termenul de judecată din data de 19.09.2013, rezultă faptul că reclamanta are o pensie de handicap și în prezent nu poate să muncească (fila 69 a dosarului). Aceleași aspecte au fost evidențiate și de martorul Bogăcioiu A. (fila 70 a dosarului).
Din cuprinsul depoziției martorului Bogăcioiu D., audiat de instanță la propunerea pârâtului, la termenul de judecată din data de 21.10.2013, rezultă faptul că reclamanta este o persoană bolnavă, dar aceasta muncește în gospodărie cultivând răsaduri de legume (fila 87 a dosarului). A mai relatat martorul și faptul că părțile sunt despărțite în fapt de 4 ani, iar pârâtul are probleme de sănătate și în timpul căsătoriei părțile au muncit împreună, iar reclamanta nu a dobândit boala datorită pârâtului.
Sub acest aspect, instanța a reținut faptul că potrivit disp.art.516 alin.1 din Noul Cod Civil, obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit disp.art.527 alin.1 din noul Cod civil, poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, iar potrivit disp.art.527 alin.2 din același act normativ, la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținere se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Dreptul la întreținere presupune întrunirea cumulativă a două cerințe importante: starea de nevoie a celui care pretinde întreținere determinată de incapacitatea de a munci și existența mijloacelor necesare a celui obligat la întreținere.
Este cert faptul că reclamanta în prezent se află în incapacitate de a munci potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr.7233/29.05.2008, iar incapacitatea de a munci se datorează afecțiunii medicale de care aceasta suferă, dar pentru a putea fi obligat la plata pensiei de întreținere, debitorul trebuie să aibă mijloace de existență sau posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
La stabilirea mijloacelor de existență se ține seama de veniturile celui obligat la plată, de bunurile sale și de sarcinile familiale pe care le are.
Sub acest aspect, instanța a reținut faptul că din veniturile lunare pe care le realizează din pensie, în cuantum de 732 lei lunar, pârâtul plătește lunar rata aferentă contractului de credit nr.RBRO2056785 în cuantum de 328,78 lei, achiziționează medicamente și plătește analize medicale precum și cheltuieli ce decurg din dosarul de executare silită nr.171/2012 al B. Gigoi E..
Prin urmare, veniturile realizate de pârât sunt necesare propriei întrețineri a acestuia, iar pârâtul nu are în prezent suficiente mijloace pentru a asigura plata unei pensii de întreținere reclamantei.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamanta M. T., prin care a arătat că soluția dată de instanța de fond este netemeinică și nelegală.
Menționează că din probatoriul administrat rezultă că reclamanta se află în stare de nevoie, întrucât afecțiunile de care suferă nu îi conferă posibilitatea de a presta muncă, ci, dimpotrivă, este necesar a apela la ajutorul remunerat al unor vecini pentru efectuarea anumitor activități, aspect confirmat de martorii audiați. Precizează că are de achitat medicamente, energie electrică, lemne pentru foc, iar din partea copiilor nu beneficiază de vreun ajutor.
Apreciază că declarația martorului Bogăcioiu D. (fila 87 din dosar), potrivit căreia reclamanta s-ar ocupa de grădinărit și ar avea în grijă pe nepoata sa este evident nesinceră.
În ceea ce privește mijloacele pe care le deține pârâtul pentru a asigura întreținerea reclamantei, menționează că venitul lunar al pârâtului este de 976 lei, iar nu 732 lei, cum în mod eronat a reținut instanța de fond, și că în prezent nu i se mai reține acestuia suma de 290 lei, cu titlu de cheltuieli de executare către fiica sa, M. F. G..
Susține că pârâtul nu a prezentat înscrisuri medicale recente care să-i confirme afecțiunile de care suferă și să-i justifice achiziționarea unor medicamente, cele depuse de pârât datând din anii 1997, 2006 și 2008.
Arată că instanța de fond nu a efectuat probatorii cu privire la situația locativă concretă a intimatului pârât, prin efectuarea unei anchete sociale corecte și efective la locuința acestuia.
Analizând ansamblul probelor administrate, raportat la motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate, tribunalul considera ca apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din dispozițiile art.527 alin.1 din Noul Cod civil, pentru a se stabili obligația de întreținere a unui soț în favoarea celuilalt se impune întrunirea a două condiții cumulative: starea de nevoie a celui care pretinde întreținere determinată de incapacitatea de a munci și existența mijloacelor necesare a celui obligat la întreținere.
Din verificarea considerentelor sentinței civile apelate, tribunalul reține că instanța de fond a apreciat că reclamanta se află în stare de nevoie („este cert faptul că reclamanta în prezent se află în incapacitate de a munci potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr.7233/29.05.2008, iar incapacitatea de a munci se datorează afecțiunii medicale de care aceasta suferă”), astfel încât critica apelantei sub acest aspect apare ca fiind lipsită de interes.
Împrejurarea că în cuprinsul hotărârii pronunțate se face referire la declarația martorului Bogăcioiu D., care ar fi arătat că reclamanta este o persoană bolnavă, dar aceasta muncește în gospodărie cultivând răsaduri de legume (fila 87 a dosarului) nu este de natură a produce vreo vătămare apelantei, în condițiile în care concluzia instanței de fond, ce reiese din ansamblul materialului probator, este aceea că aceasta se află în incapacitate de a munci.
Totodată, chiar apelanta recunoaște, în cuprinsul motivelor de apel formulate, că o îngrijește pe nepoata sa timp de 2-3 ore, zilnic, astfel încât, chiar dacă ar fi reale susținerile martorului Bogăcioiu D., în sensul că este capabilă să efectueze munci ușoare în gospodărie, acest aspect nu este suficient pentru a se reține inexistența stării de nevoie în care s-ar afla reclamanta.
Cum în mod corect instanța de fond a reținut că este întrunită prima condiție impusă prin dispozițiile art.527 alin.1 din Noul Cod civil, tribunalul va analiza motivele de apel formulate de reclamantă prin prisma celei de-a doua cerințe, respectiv existența mijloacelor necesare a celui obligat la întreținere.
Prin adresa nr._/PP/10.04.2014 emisă de CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE-CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ARGEȘ (fila 38 din dosarul de apel), s-a făcut dovada că venitul lunar realizat de intimatul pârât este în cuantum de 998 lei.
Totodată, BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC GIGOI E. a comunicat apelantei că începând cu luna august 2013, terțul poprit CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ARGEȘ nu a mai virat nici o sumă de bani cu titlu de poprire pensie în dosarul de executare nr.171/2012 (fila 33 dosarul de apel), apărătorul intimatului pârât confirmând în concluziile orale formulate cu privire la apelul declarat de partea adversă, că această obligație de plată a fost executată de partea ce o reprezintă.
Chiar dacă sunt fondate criticile apelantei reclamante în sensul că venitul realizat de pârât din pensie este superior celui reținut de instanța de fond și că acestuia nu i se mai poprește nici o sumă de bani în dosarul de executare nr.171/2012 al B. GIGOI E., față de înscrisurile depuse în fața instanței de apel, tribunalul apreciază că pârâtul nu deține mijloace materiale suficiente pentru a fi obligat la plata întreținerii către reclamantă, soluția instanței de fond fiind temeinică.
Astfel, din veniturile lunare pe care pârâtul le obține din pensie, în cuantum de 998 lei, pârâtul are de achitat rata lunară de 328,78 lei, aferentă contractului de credit nr.RBRO2056785/02.08.2012 (filele 37-38 din dosarul de fond), aflat în curs de derulare, rata lunară de 200 lei, aferentă unui contract de împrumut încheiat cu AS CAR PENSIONARI PITEȘTI, la care se adaugă și contravaloarea cotizației, contribuției și dobânzii (filele 91 dosar fond, 22 dosar apel) și beneficiază, potrivit contractului de facilitate de descoperit de cont încheiat în data de 05.03.2014, de un împrumut, al cărui cost total este de 1.651 lei, sumă ce trebuie restituită până la data de 17.06.2019.
Mai mult, pârâtul nu beneficiază de o locuință corespunzătoare, în condițiile în care din nota de constatare nr._/24.04.2013 emisă de Primăria Orașului Ștefănești (fila 29 din dosarul de fond), ancheta socială nr._/27.08.2013 întocmită de Autoritatea Tutelară a Orașului Ștefănești (filele nr.61-62 din dosar) și planșele fotografice de la fila nr.92 din dosar, rezultă că imobil de 2 camere construit de către acesta în Orașul Ștefănești, . B, jud. Argeș, nu are utilități, nu are executate tencuielile interioare și exterioare, nu este zugrăvit, și nu are efectuată tâmplăria interioară și exterioară.
În ceea ce privește critica apelantei potrivit căreia pârâtul nu ar fi prezentat înscrisuri medicale recente care să-i confirme afecțiunile de care suferă și să-i justifice achiziționarea unor medicamente, tribunalul constată că aceasta este neîntemeiată, față de împrejurarea că prin certificatul medical nr.2270/23.04.2013 și rețeta eliberată la data de 23.04.2013 (filele 27, 44 din dosarul de fond), pârâtul a făcut dovada afecțiunilor de care suferă și a medicamentației de care are nevoie pentru tratarea acestora, iar prin bonurile fiscale emise în perioada 29.04._13 (fila nr.71 din dosar fond) și la data de 02.04.2014 (fila nr.41 din dosar) a făcut dovada achitării contravalorii acestor medicamente.
Totodată, astfel cum reiese din încheierea de ședință din data de 13.06.2013, apărătorul reclamantei a solicitat efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părților, probă încuviințată de instanță, iar în momentul în care s-a depus la dosarul cauzei ancheta socială înregistrată cu numărul nr._/27.08.2013 de Autoritatea Tutelară a Orașului Ștefănești (filele nr.61-62 din dosar), aceasta nu a solicitat refacerea acesteia sau efectuarea unei alte anchete, astfel încât această critică nu poate fi primită.
Pentru considerentele expuse, având în vedere că intimatul pârât are de achitat rate lunare ce depășesc jumătate din venitul realizat din pensie, în temeiul contractelor de împrumut încheiate, față de împrejurarea că acesta nu dispune de condiții locative adecvate în imobilul situat în Orașul Ștefănești, . B, jud. Argeș, în curs de construire, acesta stând în fapt, ca simplu tolerat, în imobilul proprietatea numitei S. D. S., cum pârâtul nu mai deține alte bunuri în proprietate (f..33 din dosarul de fond), luând în considerare vârsta acestuia și starea sa de sănătate, ce impun efectuarea de cheltuieli suplimentare, necesare asigurării alimentelor și medicamentelor, tribunalul apreciază că veniturile realizate de pârât sunt necesare propriei întrețineri a acestuia, acesta neavând în prezent suficiente mijloace pentru a asigura plata unei pensii de întreținere reclamantei, motiv pentru care, față de dispozițiile art.480 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge apelul declarat de reclamantă ca nefondat.
Având în vedere că intimatul nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată pricinuite de judecarea apelului, în conformitate cu dispozițiile art.452 C.pr.civ., va respinge această cerere ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanta M. T., domiciliată în comuna Călinești, ..88, județul Argeș, CNP-_ împotriva, sentinței civile nr. 839/31.10.2013 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimat-pârât fiind M. A., domiciliat în orașul Ștefănești, sat Ștefănești-Sat, ., județul Argeș, CNP-_.
Respinge cererea intimatului de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.05.2014.
Președinte, R. V. | Judecător, A. M. | |
Grefier, G. G. |
red.R.V.
dact.C.E.C./ R.V.-4 exp.-01.07.2014
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
