Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1103/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1103/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 10859/280/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1103/2014
Ședința publică de la 23 Aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE MARIA POSTELNICESCU, judecător
Judecător M. B.
Judecător I. P.
Grefier E. R.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul D. N., de pârâta D. F. și de intervenientul în interes propriu D. L. N., împotriva încheierii interlocutorii pronunțată la data de 25.05.2012 și a sentinței civile nr. 6219/28.06.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Dezbaterile asupra recursurilor și susținerile părtilor au avut loc în ședința publică de la 09 04 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 16 04 2014 și la data de azi, 23 04 2014, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Constată că la data de 02.01.2012 reclamantul D. N. a chemat în judecată pe pârâta D. F. solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajarea în cote egale a imobilului situat în Ștefănești, . de judecată.
În motivarea cererii se arată că părțile au dobândit prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2113/1979 de la mama reclamantului o casă de locuit compusă din două camere, bucătărie și pivniță, pe un teren ce aparține reclamantului, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Lg. 18/1991, conform titlului de proprietate nr._/12.02.2010, pentru suprafața de 1.000 lei.
Imobilul este stăpânit de către reclamant și de fiul acestuia, în prezent major.
La data de 08.06.2010, pârâta formulează întâmpinare arătând că a dobândit în timpul căsătoriei, bunul ce formează obiectul partajului.
La aceiași dată se formulează cerere de intervenție în interes propriu de către fiul acestora, D. L. N., solicitând a se constatat că are un drept de creanță format din contravaloarea îmbunătățirilor pe care le-a efectuat la imobilul ce formează obiectul partajului, cu obligarea acestora la plata îmbunătățirilor pe care le-a efectuat în imobilul a cărui partajare se solicită.
În motivare se arată de către intervenient că este fiul părților, iar în urma divorțului acestora și cu acordul lor, a rămas să locuiască împreună cu reclamantul D. N. în imobilul situat în Ștefănești, ..
Mai arată că, de-a lungul timpului, în vederea unor condiții decente de trai, intervenientul a efectuat o . îmbunătățiri din surse proprii, îmbunătățiri cu care atât reclamantul, cât și pârâta au fost de acord.
S-au depus la dosar înscrisuri.
În apărare părțile au solicitat proba cu acte, martori și interogatoriu.
Pârâta, a formulat întâmpinare, arătând că bunurile ce formează obiectul partajului este imobilul dobândit prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2113/1979, iar terenul este proprietatea exclusivă a fostului său soț și solicită partajarea acestuia în cote egale.
Prin sentința civilă nr. 6219/2013 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost admisă în principiu acțiunea precizată și cererea de intervenție în interes propriu.
S-a dispus partajarea și ieșirea din indiviziune conform încheierii interlocutorii pronunțată la data de 25.05.2012 și a raportului de expertiză efectuat în cauză fila 253 dosar.
Lotul nur.1. Reclamantul D. N. primește imobilul casa veche în totalitate situat în Ștefănești – Viișoara, jud. Argeș în sumă de_ lei .
Plătește sultă lotului 2 D. F. sumă de_ lei.
Lotul nur 2 Pârâta primește sultă în sumă de_ lei .
Lotul nur.3 D. L. N. primește contravaloarea îmbunătățirilor in sumă de_ lei (cote egale pentru cele două părți reclamant și pârât).
S-a respins prescripția dreptului material la acțiune.
S-au compensat cheltuielile de judecată. și a obligat pe pârâtă și intervenient la plata diferenței sumei de 1170 lei, sumă rămasă după compensare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Întinderea drepturilor soților se stabilește în raport de contribuția fiecăruia la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei, iar în conformitate cu prev. art. 329 din Noul Cod Civil, „alegerea unui alt regim matrimonial, decât cel al comunității legale se face prin încheierea unei convenții matrimoniale”, convenție care în speța supusă judecății nu există.
Probele administrate în cauză releva că părțile au cote egale la dobândirea imobilului situat în Stefănești, ., soții neavând un drept stabilit de la început asupra unei cote din bunurile comune fiind astfel necesară administrarea de probe prin care să se determine aportul fiecăruia la dobândirea lor.
Probele administrate în cauză demonstrează că intervenientul a mai edificat o anexă gospodărească care cuprinde hol, bucătărie și baie, a efectuat îmbunătățiri la imobil, constând în reparații exterior și interior, schimbat uși, a construit o scară etc.
Intervenientul a lucrat o lungă perioadă de timp în Italia, iar banii obținuți i-a investit în imobilul în litigiu.
Instanța constată că intervenientul are un drept de creanță în sumă de 6.6017 lei reprezentând îmbunătățiri aduse imobilului, sumă ce va fi plătită în cote egale de cei doi soți.
În baza art.36 Codul familiei raportat la art. 343, 339 din Noul cod civil instanța a admis în parte și în principiu acțiunea principală formulată și în principiu cererea de intervenție în interes propriu și a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote egale un imobil compus din 2 camere, bucătărie și pivniță situate în Or. Stefănești-Viișoara, jud. Argeș.
În cauza a fost administrata proba cu expertiza de specialitate și un consilier expert la solicitarea părților, fiind desemnat ca expert D. I..
La raportul de expertiza efectuat în cauza s-au formulat obiecțiuni de către părți fiind încuviințate obiecțiunile formulate de apărătorul pârâtei și intervenientului în sensul ca raportul de expertiză să fie completat cu încă o varianta de lotizare în care paratul și intervenientul să primească contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului, respectiv cota parte din imobil sub forma unei sulte.
La fila 253 din dosar se găsește completarea la raportul de expertiza și propunerile de lotizare formulate de expert.
Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat sa rămână în indiviziune si oricare dintre coindivizari poate cere oricând sistarea acestei stări.
Conform art. 673 ind.6 alin.2 Raportul de expertiză tehnică va arăta evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natură și în ce mod anume, propunând loturile ce urmează a fi atribuite. Iar art.673 ind.9 c.pr.civ. la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, investițiile făcute cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Instanța, opinează că bunurile mobile trebuie atribuite în proprietate exclusiva uneia sau alteia dintre părți, ținând cont atât de cota lor de contribuție la dobândirea bunurilor comune, de solicitările părților, sens în care trebuie observat ca părțile au cerut sa li se atribuie anumite bunuri mobile, cerere care în lipsa unei opoziții pârâții, trebuie luata în considerare.
În baza art. 16 din Decretul nr. 167/1958 prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărei acțiune se prescrie făcuta de cel în favoarea căruia curge prescripția-reclamant . Recunoașterea făcuta de reclamant a intervenit la momentul efectuării îmbunătățirilor și prin faptul că acesta a continuat să locuiască în imobil și să se folosească de îmbunătățirile efectuate.
Prin răspunsurile la interogatoriu reclamantul a recunoscut toate îmbunătățirile pe care intervenientul le-a solicitat prin cererea formulată motiv pentru care instanța va respinge prescripția dreptului material la acțiune.
În baza textelor legale menționate instanța va admite în principiu acțiunea principala și în principiu cererea de intervenție în interes propriu și va dispune partajarea bunurilor, ieșirea din indiviziune conform încheierii interlocutorii pronunțată la data de 25.05.2012, a raportului de expertiză efectuat în cauză fila 253 dosar astfel:
Lotul nr.1. Reclamantul D. N. primește imobilul casa veche în totalitate situat în Ștefănești – Viișoara, jud. Argeș în sumă de_ lei .
Plătește sultă lotului 2 D. F. sumă de_ lei.
Lotul nr 2 Pârâta primește sultă în sumă de_ lei .
Lotul nr.3 D. L. N. primește contravaloarea îmbunătățirilor in sumă de_ lei (cote egale pentru cele două părți reclamant și pârât).
În baza art. 276 C.pr.civ. va compensa cheltuielile de judecată. și obligă pe pârâtă și intervenient la plata diferenței sumei de 1170 lei, sumă rămasă după compensare.
Împotriva sentinței civile nr. 6219/2013 a Judecătoriei Pitești a formulat recurs D. F., pentru următoarele motive:
- casa a fost evaluată greșit cu 23.746 lei, valoare nereală întrucât a fost construită în anul 1979.
- în mod greșit instanța nu a ținut cont de lipsa de folosință a pârâtei întrucât la data divorțului s-a decis de comun acord ca fiul părților să locuiască în casă.
Solicită reevaluarea imobilului și efectuarea unui nou raport de expertiză.
Împotriva sentinței civile nr. 6219/2013 a formulat recurs și intervenientul D. N. L. care arată că edificarea în totalitate a construcției a fost făcută de dânsul, iar reclamantul nu are nicio contribuție.
Solicită stabilirea unei valori corecte a imobilului și casarea sentinței cu rejudecare.
Împotriva sentinței civile nr. 6219/2013 a formulat apel reclamantul pe care instanța l-a calificat în temeiul art. 282 C.pr.civilă ca fiind recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Intervenientul nu are calitate de codevălmaș și nu putea primi lot .Dreptul material la acțiune s-a prescris.
În ceea ce privește dreptul la creanțe de 66.018 lei nu a fost dovedit.
Construcțiile efectuate de intervenient nu au autorizație și solicită să fie demolate.
Expertiza tehnică efectuată nu are la bază înscrisuri și este greșit întocmită.
Solicită admiterea recursului.
Analizând recursurile tribunalul constată următoarele:
Prin cererea formulată reclamanta a solicitat partajarea în cote egale a imobilului casă ce a făcut obiectul vânzării conform contractului de vânzare – cumpărare nr. 2113/7 iulie 1979.
Instanța de fond în mod greșit a introdus în masa de partaj îmbunătățirile făcute de către intervenient și a format 3 loturi la partaj, deși intervenientul a solicitat un drept de creanță la investițiile efectuate.
Luând în considerare investițiile făcute expertul cauzei a ajuns la o evaluare ridicată a imobilului supus partajului.
Instanța de fond fiind învestită cu un imobil construit în 1987 trebuia să analizeze doar aceste aspecte.
Instanța de fond nu s-a pronunțat pe cererea reclamantei privind lipsa de folosință, respectiv asupra admisibilității acesteia.
Întrucât prima instanță a încălcat dispozițiile legale în materia partajului de bunuri comune acordând altceva decât s-a cerut și nu a intrat în cercetarea fondului, tribunalul în temeiul art.312 pct.5 C.pr.civilă a admis recursurile, casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond ce urmează a avea în vedere și celelalte critici formulate în recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursurile declarate de reclamantul D. N., de pârâta D. F. și de intervenientul în interes propriu D. L. N., împotriva încheierii interlocutorii pronunțată la data de 25.05.2012 și a sentinței civile nr. 6219/28.06.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 Aprilie 2014, la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, M. P. | Judecător, M. B. | Judecător, I. P. |
Grefier, E. R. |
Red. M.B
Dact. NE/ 4 ex
19.05.2014
Jud.fond.F.V.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 1292/2014. Tribunalul ARGEŞ | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1341/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
