Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 736/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 736/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 1596/280/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 736/2014
Ședința publică de la 25 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de reclamantul M. A., împotriva sentinței civile nr.3408/2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind pârâta P. G., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 18.03.2014, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Pitești, la data de 24.01.2011, sub nr._, reclamantul M. A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta P. G., partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu aceasta.
Mai exact, reclamantul a solicitat instanței constatarea unui drept de creanță asupra îmbunătățirilor făcute la imobilul casă, proprietatea pârâtei, constând în: turnat șapă beton la parter in trei camere și holurile din față și din spate; turnat stâlpi din beton armat in jumătatea din spate a casei; construit plafon de beton armat în jumătatea din spate a casei; reconfigurat două camere prin demolare zid despărțitor și transformare în salon de 32 m; desființat baie si WC de serviciu ce nu era funcțíonal și construcție baie noua, utilată complet (chiuveta porțelan cu picior; vas WC porțelan cu rezervor, cadă semirotunda; oglindă de cristal semirotundă; suporți laterali cu polițe din sticlă, dulap rigips placat cu faianță si ușa de oglindă de 2 m înaltime); construit scara interior din beton armat; placat cu gresie holul din față, holul din spate, baia, bucătăria, camera de primire; tavane false din rigips în jumătatea din spate a casei și 4 arcade din rigips; vitrină din rigips în camera de primire; refăcut instalația electrică în bucătărie și jumătatea din spate a casei; montat centrală termică cu calorifere în toată casa: instalație de canalizare refăcută; instalație apă rece refăcută; montat 12 ferestre termopan ; montat 4 buc. uși simple termopan ; montat 2 buc. uși duble termopan, montat 3 buc, uși pliante PVC. Aceste îmbunătățiri au fost evaluate de reclamant la aproximativ 30.000 lei, apreciind contribuția sa la 75%.
Totodată, reclamantul a solicitat partajarea bunurilor comune realizate în timpul căsătoriei, astfel,
-bunuri imobile: construcție bucătărie vară, pe structură de lemn, în partea din spate a casei, în valoare de 4000 lei; construcție terasa din pavele in spatele casei, în valoare de 1000 lei; turnat alee asfalt în partea din fața casei, în valoare de 500 lei; construcție garaj din lemn, în valoare de 2000 lei; amenajare parc în curtea casei cu arbori ornamentali, gazon, arcade metalice; plantat flori ornamentale, în valoare de 500 lei
-bunuri mobile: vitrină sufragerie, în valoare de 150 lei, 5 buc.covoare plușate, în valoare de 200 lei; mobilă bucătărie M., în valoare de 700 lei; 4 corpuri suspendate mobilă bucătărie, în valoare de 100 lei; masă bucătărie de 12 persoane, în valoare de 200 lei; masă bucătărie de 2 persoane, în valoare de 200 lei; 12 scaune bucătărie, în valoare de 100 lei; combină frigorifică marca Candy, în valoare de 500 lei; hotă inox bucătărie, în valoare de 50 lei, mașină de spălat,, Indesit, în valoare de 235 lei; aragaz inox, în valoare de 200 lei, 2 seturi oale, în valoare de 130 lei, 2 servicii masă de 12 persoane, în valoare de 180 lei; 1 cuptor microunde, în valoare de 200 lei; 1 blender, în valoare de 75 lei; 1 robot bucătărie, în valoare de 75 lei, 1 cuptor electric de pâine, în valoare de 50 lei; 1 mixer bucătărie, în valoare de 20 lei; 1 prajitor pâine, în valoare de 20 lei; 1 încălzitor sandwich, în valoare de 15 lei; 1 esspresor cafea, în valoare de 150 lei; 2 televizoare color, în valoare de 200 lei; 1 pat cu saltea relaxa 1 pers., în valoare de 200 lei; aparat întreținere fizică, în valoare de 400 lei, aparat gimnastică, în valoare de 200 lei, 2 tablouri în ulei, în valoare de 100 lei, mașina electrică Trimmer, în valoare de 100 lei, mașina electrică de tuns gazon, în valoare de 150 lei, mașină electrică tuns, Bosch, în valoare de 150 lei; mașină electrică tuns gard viu, cu acumulator Gardena, în valoare de 500 lei; unelte pentru grădină, în valoare de 500 lei; 6 buc. undițe de pescuit, în valoare de 100 lei; accesorii pescuit, în valoare de 20 lei, instalație aer condiționat fix nemontat, în valoare de 100 lei; instalație aer condiționat mobil, în valoare de 300 lei.
Cu privire la cota de 75 %, reprezentând contribuția reclamantului la dobândirea acestor bunuri, s-a menționat că venitul lunar al pârâtei era salariul minim pe economie, din care își întreținea mama și cei trei nepoți ai căror părinți sunt decedați, în timp ce reclamantul a realizat în perioada efectuării îmbunătățirilor la imobil și dobândirii bunurilor un venit net superior pârâtei, aproximativ 30 milioane lei vechi.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta de la data de 17.08.1996 până la 02.11.2009, când, prin sentința civilă nr. 6890, s-a desfăcut căsătoria prin acordul părților. În timpul căsătoriei, reclamantul a locuit cu pârâta în casa acesteia din .. 4 din Pitești, jud. Argeș, o casă veche cu etaj, care la parter, în cele trei camere și holul din spate avea pe jos pământ acoperit cu pal foarte vechi ori bucăți de scândură putrezite, iar tavanele din partea din spate a casei stăteau să cadă, fiind legate cu sârmă. Bucătăria și baia erau insalubre, pline de igrasie, fără să aibă o sursă de apă caldă, boilerul existent fiind foarte vechi și nefuncțional, instalația de apă rece, veche și colmatată, ferestrele având o tâmplărie cu lemnul putrezit, zugrăveala foarte veche, iar în toată casa, parter și etaj, existau doar două sobe la parter. Reclamantul a mai învederat instanței și faptul că, în primăvara anului 2003 a hotărât cu pârâta să facă împreună îmbunătățiri imobilului casă, lucrări finalizate în timpul căsătoriei, realizând totodată și alte construcții, precum un parc cu arbori ornamentali în curtea casei.
În drept, cererea de ieșire din indiviziune a fost întemeiată pe dispozițiile art. 30 din Codul familiei
Cu privire la probatoriu, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu acte, interogatoriul pârâtei, proba testimonială și expertiză.
La cererea de chemare în judecată s-au atașat în xerocopii sentința civilă nr. 6890 din 02.11.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești (fila 8), contractul de întreținere din data de 14.08.1995, autentificat sub nr._ din 14.08.1995 la notariatul de Stat al Judetului Argeș (fila 9).
La cererea instanței de a face dovada dreptului de proprietate cu privire la bunurile imobile solicitate la masa de partaj, la data de 16.06.2011, reclamantul și-a precizat acțiunea (fila 15), arătând că proprietara imobilului construcție din .. 4 și a terenului aferent, este pârâta, potrivit contractului de întreținere autentificat sub nr._ din 14.08.1995. Reclamantul a mai menționat că acesta este motivul pentru care nu a solicitat împărțirea imobilelor în natură, ci doar constatarea dreptului său de creanță asupra îmbunătățirilor. Anexele bucătărie și garaj au fost construite de soți în timpul căsătoriei, pe terenul proprietatea pârâtei, existența lor nefiind contestată de aceasta. La cererea precizatoare, reclamantul a anexat un set de documente, constând în facturi, chitanțe, contracte de împrumut bancar și bonuri privind achiziționarea de materiale pentru construcții și pentru instalații (filele 17-59).
În ședința publică din data de 27.06.2011, pârâta a depus la dosarul cauzei note de ședință prin care a arătat că, într-adevăr părțile au fost căsătorite în perioada 17.08.1996 – 02.11.2009, iar la părăsirea domiciliului de către reclamant, în iunie 2009, acesta a luat din cămin o . bunuri, un aparat TV color, truse de scule Bosch, scule și unelte de firmă, pilote și lenjerii de pat, îmbrăcăminte, laptop și biroul aferent cu scaun directorial. Pârâta a mai menționat că a dobândit de la părinți, anterior căsătoriei, o casă cu etaj situată în zona centrală a orașului, o construcție datând din anul 1950 și locuită permanent de familia sa, amenajată și întreținută corespunzător destinației sale de cămin al unor oameni cu un anumit nivel de civilizație, nicidecum așa cum o descrie reclamantul cu rea-credință.
Revendicările fostului soț au fost considerate de pârâtă ca numai parțial conforme cu realitatea. În acest sens, s-a arătat că dreptul de creanță pretins pentru îmbunătățirile aduse în timpul căsătoriei imobilului bun propriu al pârâtei nu cumulează valoarea de 30.000 lei deoarece stâlpii de beton armat destinați susținerii tavanului nu sunt încastrați în fundație, efectul lor de consolidare fiind limitat, plafonul de beton armat este subdimensionat, având o rezistență redusă, au fost montate 6 ferestre termopan, iar nu 12, au fost realizate numai 4 arcade de rigips, din care 3 cu structură de plastic și una singură cu structură metalică, s-a montat o singură ușă dublă de termopan la terasă, nu două, s-au montat numai 2 uși pliante, nu trei, s-au montat numai trei uși simple tip termopan, iar nu patru, iar scara interioară nu are fundație. Totodată, s-a mai învederat instanței faptul că o parte din mobilierul din baie, care a fost demontat în stare bună pentru a fi înlocuit cu obiectele sanitare enumerate de reclamant în acțiune, a fost predat prietenului acestuia, dl. I. M., persoana care l-a și ajutat pe fostul soț la efectuarea lucrărilor. De asemenea, tâmplăria din lemn- ferestrele-care a fost înlocuită cu tâmplărie tip termopan, a fost preluată de un coleg al reclamantului. Un alt aspect relevat de pârâtă este acela că la realizarea tuturor îmbunătățirilor aduse imobilului în timpul căsătoriei, aceasta a avut suport financiar propriu, provenind din sume în valută donate de rude și prieteni de familie stabiliți în străinătate, dar și un aport fizic efectiv și conceptual la înfăptuirea lor, având în vedere faptul că pârâta este de profesie inginer proiectant.
Referitor la bunurile comune enumerate de reclamant, pârâta a recunoscut în întregime bunurile imobile pretinse, cu mențiunea că bucătăria nouă este realizată pe structură din lemn din pereți OSB tip sandwich și a înlocuit o construcție solidă din zid având fundație din beton, cu destinația de magazie. Pe de altă parte, pârâta a precizat că reclamantul a revendicat cu rea-credință o . bunuri mobile care fie nu există, fie nu sunt comune. Astfel, cele 2 tablouri în ulei nu reprezintă bunuri comune, fiind moștenire de familie, aparținând familiei P., robotul de bucătărie a fost primit cadou de către reclamantă înainte de încheierea căsătoriei, aspect demonstrat de faptul că este un aparat de producție rusească, având o vechime anterioară anului 1990. În timpul căsătoriei soții au dobândit un singur aparat TV color, nu 3, așa cum pretinde reclamantul. Totodată, pârâta a menționat faptul că reclamantul a inclus de două ori în lista bunurilor mobile aceeași mobilă de bucătărie M., iar în legătură cu aparatul de întreținere fizică, soții au deținut în comun un singur aparat de gimnastică primit ca donație de către reclamant.
În susținerea celor arătate în cuprinsul notelor de ședință, pârâta a atașat un set de înscrisuri, cuprinzând bonuri fiscale de schimb valutar, raportul de expertiză tehnică extrajudiciară, planșe foto ale locuinței și mobilierului (filele 64-85).
În ceea ce privește probatoriul, având în vedere faptul că părțile nu au putut ajunge la o înțelegere, la termenul din data de 26.09.2011, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu 2 martori. Pentru pârâta, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și proba testimonială cu 2 martori.
În ședința publică din data de 31.10.2011, instanța a administrat interogatoriul părților, a decăzut pârâta din proba cu martori și a luat act de renunțarea reclamantului la administrarea probei testimoniale.
La data de 28.11.2011, prin Serviciul Registratură al instanței, reclamantul a depus la dosarul cauzei un borderou cu înscrisuri(filele 98-105) din care rezultă veniturile lunare obținute de către acesta, în perioada când a realizat îmbunătățirile la casa proprietatea pârâtei, cât și bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta P. G..
Tot prin Serviciul Registratură al Judecătoriei Pitești, la data de 02.12.2011, s-au depus la dosar de către pârâtă concluzii scrise prin care solicită pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu, prin care să se rețină că fiecare soț a avut o contribuție egală la dobândirea comunității de bunuri și în consecință, fiecăruia, îi revine o cotă-parte de 50 % din bunurile devălmașe. Anexat concluziilor scrise, pârâta a depus la dosar un borderou cu acte, cuprinzând facturi fiscale, buletine de schimb valutar, chitanțe, cupoane de pensie, în dovedirea contribuției comune și egale a ambilor soți la achiziționarea bunurilor în timpul căsătoriei (filele 112-139).
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 12.12.2011, instanța a reținut următoarele:
Părțile din prezenta cauză s-au căsătorit la data de 17.08.1996, iar prin sentința civilă nr.6890 din 02.11.2009 a Judecătoriei Pitești a fost pronunțată desfacerea căsătoriei acestora, prin acordul soților, după cum rezultă din hotărârea aflată la fila 8 din dosar.
Prin contractul de întreținere (fila 9) autentificat sub numărul_ din 14 .08.1995 de Notariatul de Stat al Județului Argeș, pârâta a dobândit de la mama și sora sa, în deplină proprietate și posesie, înainte de încheierea căsătoriei, imobilul casă și teren, situat în Pitești, .. 4, Jud. Argeș
Având în vedere desfacerea căsătoriei prin sentința mai sus amintită, reclamantul M. A. s-a adresat instanței de judecată solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta, precum și recunoașterea unui drept de creanță asupra lucrărilor efectuate la imobilul proprietatea acesteia, reținându-se o participare a acestuia de 75 de procente.
Potrivit dispozițíilor art.30 alin.1 Codul familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Textul de lege mai sus invocat instituie o prezumție a comunității de bunuri dobândite de soți în timpul căsătoriei, prezumție care, potrivit alin.3, nu trebuie să fie dovedită.
Astfel, în temeiul acestei prezumții, oricare bun dobândit în căsătorie de oricare dintre soți se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada, de către una dintre părți, că este bun propriu al acesteia, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art.31 din Codul familiei. Conform dispozițíilor art. 5 alin. 1 din Decretul nr. 32/1954, dovada că un bun este propriu se va putea face între soți prin orice mijloc de probă.
Din probele administrate în cauză, mai precis din înscrisurile depuse de reclamant de la filele 17-59, precum și din răspunsul la interogatoriul luat de reclamant pârâtei P. G. (filele 92-94), instanța a reținut că părțile au efectuat în timpul căsătoriei următoarele îmbunătățiri la imobilul din Gh. L. nr. 4: turnat șapă beton la parter în 3 camere și holurile din față și din spate; turnat stâlpi din beton armat în jumătatea din spate a casei; construit plafon de beton armat în jumătatea din spate a casei; reconfigurat 2 camere prin demolare zid despărțitor și transformare în salon; desființat baie și WC de serviciu și construcție baie noua, utilată complet (chiuvetă porțelan cu picior; vas WC porțelan cu rezervor, cadă semirotundă; oglindă de cristal; suporți laterali cu polițe din sticlă, dulap rigips placat cu faianță si ușa de oglinda de 2 m. înaltime); construit scara interior din beton armat; placat cu gresie holul din față, holul din spate, baia, bucătăria, camera de primire; tavane false din rigips în jumătatea din spate a casei și 4 arcade din rigips; vitrină din rigips în camera de primire; refăcut instalația electrică în bucătărie și jumătatea din spate a casei; montat centrală termică cu calorifere în toată casă: instalație de canalizare refăcută; instalație apă rece refăcută; montat 11 ferestre termopan ; montat 4 buc. uși simple termopan ; montat 2 buc. uși duble termopan, montat 3 buc. uși pliante PVC.
Din coroborarea răspunsului la interogatoriul luat de reclamant pârâtei P. G. de la filele 92-94 cu susținerile reclamantului din cererea de ieșire din indiviziune a rezultat că în timpul căsătoriei, cei doi soți au construit următoarele bunuri: contrucție bucătărie vara, pe structura de lemn, în partea din spate a casei; construit terasă din pavele în spatele casei; turnat alee asfalt în partea din fața casei; construcție garaj din lemn; amenajare parc în curtea casei cu arbori ornamentali, gazon, arcade metalice; plantat flori ornamentale.
Cu privire la bunurile mobile ce intră în masa partajabilă, instanța a reținut comoda TV supragerie, 5 buc.covoare plușate; mobila bucatarie, M.; 4 corpuri suspendate mobila bucatarie; masa bucatarie de 12 persoane; masa bucătărie de 2 persoane; 6 scaune bucătărie; combina frigorifica marca Arctic; hota inox bucătărie, mașina de spălat Indesit; aragaz inox,1 serviciu masă de 12 persoane; 1 cuptor microunde; 1 blender; 1 cuptor electric de pâine; 1 mixer bucătărie; 1 prăjitor pâine; 1 încalzitor sandwich; 1 expresor cafea; 1 televizor color; 1 pat cu saltea relaxa 1 pers.; aparat întreținere fizică, mașina electrică Trimmer, mașina electrică de tuns gazon, mașina electrică tuns, Bosch; mașina electrică tuns gard viu, cu acumulator; 1 hârleț și 1 greblă; 6 buc. undițe de pescuit; instalație aer condiționat fix nemontat; instalație aer condiționat mobil; accesorii pescuit, astfel cum recunoaște chiar pârâta în răspunsul la interogatoriul luat de reclamant de la filele 92-94.
Având în vedere că reclamantul nu a putut face dovada dobândirii în comun și a celorlalte bunuri enumerate în cererea de chemare în judecată, cum sunt cele 6 scaune de bucătărie, 2 seturi de oale, 1 serviciu de masă de 12 persoane, 1 robot bucătărie, 1 tv color, 1 aparat gimnastică, 2 tablouri ulei, iar din înscrisurile depuse la dosar, reprezentând chitanțe, facturi și bonuri nu a rezultat achiziționarea acestora, instanța nu le-a inclus în masa partajabilă.
Cu privire la cotele ce se cuvin coproprietarilor, legea prezumă contribuția egală și comună a fiecăruia dintre aceștia. Pe de altă parte, oricare dintre părți poate să dovedească, prin orice mijloc de probă, faptul că a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune.
În cauză, reclamantul a solicitat ca instanța să-i recunoască o contribuție de 75% la dobândirea bunurilor comune.
În stabilirea cotelor ce se cuvin fiecărui coproprietar, instanța a avut în vedere atât răspunsurile lor la interogatoriile administrate, cât și înscrisurile depuse de aceștia în probațiune.
În raport de mențiunile înscrise în carnetul de muncă al pârâtei de la filele 117-134, începând cu anul 2003, când au fost realizate lucrările de îmbunătățiri la imobil, s-a reținut că aceasta a avut un venit de la 3.000.000 lei vechi, la 800 lei RON. Pe de altă parte, potrivit fișelor fiscale de la filele 99-109, s-a constatat că reclamantul a obținut un venit mai mare decât al pârâtei, ajungându-se la venituri anuale de 55,431 lei în 2008 și 82,566 lei în anul 2009. Analizând înscrisurile depuse s-a constatat totodată că reclamantul a început să obțină venituri mai mari spre finalul căsătoriei, desfăcută în anul 2009.
La stabilirea cotelor de contribuție, instanța a avut în vedere faptul că pârâta a primit regulat sume de bani din străinătate, după cum rezultă din ordinele de plată și buletinele de schimb valutar de la filele 69, 70, 138, 139.
În ceea ce privește susținerile reclamantului potrivit cărora pârâta avea în întreținere atât pe mama sa, cât și pe cei trei nepoți ai surorii sale decedate, instanța a reținut faptul că aceste persoane aveau venituri proprii. După cum rezultă din cupoanele de pensie ale mamei pârâtei (fila 121), aceasta avea o pensie de 581 de lei. În ceea ce privește nepoții pârâtei, potrivit deciziei nr._ din 2009 de la de la fila 122, aceștia au beneficiat de pensie de urmași, iar potrivit adeverințelor de la filele 117, 118, ei au obținut și burse sociale de la facultate.
Având în vedere toate aceste aspecte instanța a stabilit cota de contribuție a fiecărui coproprietar la dobândirea bunurilor comune de 50%.
Conform disp. art. 673 ind 6 Cod procedură civilă, apreciindu-se necesară efectuarea unor expertize de evaluare a bunurilor ce compun masa partajabilă, instanța a numit în cauză experți specialitatea construcții și evaluări bunuri mobile în vederea identificării, evaluării bunurilor si efectuării propunerilor de lotizare.
Prin sentința civilă nr. 3408/08.04.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamant și s-a dispus sistarea comunității de bunuri a părților, omologând raportul de expertiză de lotizare efectuat în cauză de către exp. N. B., în varianta a III-a (f.237), atribuind părților loturile potrivit dispozitivului sentinței .
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că varianta a III a din raportul de expertiză este judicios întocmit și respectă criteriile prev. de art.673 ind.9 C.pr.civ.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamantul M. A. criticând-o pentru nelegalitate, motiv prev. de art. 304 pct.9 C.pr.civ.
În dezvoltarea motivului de recurs se susține de către recurent că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond nu a reținut că acesta are o contribuție de 75 % la dobândirea bunurilor comune și la realizarea îmbunătățirilor făcute pentru că acesta a dovedit că în perioada în care s-au efectuat îmbunătățirile solicitate care au adus un mare spor de valoare casei, realiza venituri foarte mari în comparație cu intimata – pârâtă care este inginer de profesie, iar în perioada mai sus descrisă era angajată ca agent de vânzări cu un salariu derizoriu conform cărții de muncă depusă la fila 134.
Mai mult decât atât, recurentul arată că împreună cu părțile locuia și mama intimatei pârâte care avea o pensie derizorie și față de care pârâta își asumase obligația să o întrețină.
De asemenea, recurentul mai susține că în mod eronat instanța de fond a reținut că veniturile sale erau superioare celor realitate de intimată doar la sfârșitul căsătoriei pentru că acestea au fost superioare pe tot parcursul căsătoriei,
Tot în mod eronat instanța a reținut că pârâta primea în mod regulat sume de la rude și prieteni aflați în străinătate pentru că în speță chiar dacă s-ar fi făcut o astfel de dovadă nu s-a făcut dovada în ce scop au fost primiți acești bani și nici care sunt persoanele care i-au trimis acești bani.
În mod greșit instanța de fond își însușește raportul de expertiză al domnului expert Iascob A. Lorel, pentru că în mod normal, conform celor dispuse de instanță ar fi trebuit refăcut, dar de fapt este copiat în cea mai mare parte după primul raport care a fost efectuat în lipsa reclamantului, în acest raport îmbunătățirile enumerate la filele 213-216 sunt apreciate în mod eronat că nu aduc un spor de valoare casei de locuit față de punctul de vedere exprimat de expertul Graepel care a efectuat la cererea pârâtei, o expertiză cu scop de asigurare dovezi .
Mai susține recurentul că în lucrarea sa expertul I. A. Lorel precizează valoarea îmbunătățirilor cu TVA și nu explică care este valoarea acestui TVA și reține în mod greșit faptul că lucrările efectuate au un grad mare de uzură deși sunt efectuate în anul 2003-2006.
Mai susține recurentul că expertul reține în mod greșit că infiltrația de apă provine din cauza realizării defectuoase a acoperișului ,deși din probatoriul administrat nu rezultă că s-a refăcut acoperișul .
Instanța de fond nu a numit expert pentru evaluarea parcului amenajat cu toate că această îmbunătățire a fost reținută prin încheierea de admitere în principiu .
Concluzionând recurentul arată că evaluarea îmbunătățirilor aduse casei nu s-a efectuat conform prețurilor actuale.
Pentru aceste considerente se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin întâmpinare intimata pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la cheltuieli de judecată în recurs.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și în raport de probatoriul administrat în cauză, tribunalul va constata următoarele:
Primul motiv de recurs ce vizează cota de contribuție a părților la dobândirea bun urilor comune și a îmbunătățirilor efectuate la imobilul casă este nefondat.
Astfel, din cuprinsul considerentelor sentinței recurate tribunalul va reține că la stabilirea cotei de contribuție ce se cuvine fiecărui coproprietar instanța de fond a analizat în mod judicios întreg materialul probator administrat în cauză și în mod corect a reținut contrar celor susținute de către recurent că părțile au o contribuție egală de 50 % fiecare .
Astfel, în mod corect a reținut instanța că deși veniturile reclamantului erau mai mari la finalul căsătoriei decât ale pârâtei, nu se poate reține o cotă de contribuție diferită pentru ca pe de o parte pârâta a făcut dovada cu ordinele de plată și buletinele de schimb valutar depuse la dosar că a primit regulat sume de bani din străinătate, iar pe de altă parte aceasta s-a ocupat de întreținerea gospodăriei,ceea ce echivalează potrivit practicii și doctrinei cu o contribuție la dobândirea bunurilor supuse partajului .
De asemenea, în mod corect instanța a înlăturat susținerile reclamantului potrivit cărora pârâta avea în întreținere și pe mama sa și pe trei nepoți pentru că în cauză cu înscrisurile depuse la dosar să fi făcut dovada că aceste persoane aveau venituri proprii .
Ori, cum la dosar nu există alte elemente probatorii din care să rezulte o contribuție diferită a reclamantului – pârât față de cea a intimatei la dobândirea comunității de bunuri în mod corect instanța de fond a reținut că părțile au o contribuție egală la dobândirea acestora .
Și criticile aduse celor două rapoarte de expertiză sunt nefondate .
Astfel, recurentul formulează în recurs noi obiecțiuni față de cele formulate în fața instanței de fond cu privire la expertiza tehnică judiciară în construcții ,ceea ce nu poate fi primit, mai ales că ele sunt neavenite, astfel cum este cea referitoare la necesitatea expertizei de către o persoană atestată ca „ diriginte de șantier”.
La stabilirea valorii de circulație a clădirii s-au avut în vedere criterii strict legale și științifice, iar lipsa de calitate a lucrărilor făcute în timpul căsătoriei părților sunt demonstrate nu doar prin expertiză, ci, implicit, și prin aceea că este necesară demolarea bucătăriei pe structură de lemn .Raportul de expertiză evaluări bunuri mobile al dnei N. B. a identificat și examinat încă din 05.06.2012 în materialitatea lor absolut toate bunurile reținute de instanță în încheierea de admitere în principiu .
Prin raportul de expertiză tehnică în construcții al d-lui I. Lorel valoarea îmbunătățirilor aduse în timpul căsătoriei casei situate în Pitești, ..4, jud. Argeș a fost stabilită la suma de 41.496,32 lei, din care auz adus un spor de valoare imobilului numai cu suma de 37.199,56 lei, iar raportul de expertiză evaluări bunuri mobile al d-nei Neașiu B. a stabilit valoarea bunurilor mobile la suma de 9850 lei
Consecutiv evaluărilor, D-na expert N. a propus instanței patru variante de lotizare .
Privitor la ultima critică prin care se susține că parcul amenajat și reținut prin încheierea de admitere în principiu nu a fost evaluat ,tribunalul va constata că aceasta este întemeiată ,împrejurare față de care se impune casarea sentinței pentru că printr-o expertiză de specialitate parcul amenajat în curtea casei pârâtei să fie evaluat și în funcție de valoarea acestuia și să echilibreze valoarea loturile părților
Întrucât, în recurs nu se pot administra alte categorii de probe cu excepția înscrisurilor potrivit art.305 C.pr.civ. tribunalul în temeiul art. 312 C.pr.civ. va admite recursul, va casa sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul M. A., împotriva sentinței civile nr.3408/2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind pârâta P. G.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2014 la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | Judecător, E. A. |
Grefier, E. R. |
Red. A.D.
Tehn D.T. 4 ex
07.04.2014
Jud fond A. G.
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 1170/2014. Tribunalul ARGEŞ | Pensie întreţinere. Decizia nr. 735/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
