Cereri. Decizia nr. 168/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 168/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 04-06-2015 în dosarul nr. 168/2015
Dosar nr._ ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 168/2015
Ședința publică de la 04 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D. B., judecător
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare în primă instanță, cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamanții G. L. și G. D., în contradictoriu cu pârâta S.C. V. R. S.A., S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CÂMPULUNG, având ca obiect alte cereri constatare clauze abuzive - Legea nr. 193/2000- declinare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamanți, avocat D. C. G., pârâta lipsind.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei și stadiul judecății.
Reprezentantul reclamanților, avocat D. C. G., depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 131 C.pr.civ, procedează la verificarea competenței generale, materiale și teritoriale în soluționarea prezentei cauze, cauză ce a fost declinată de Judecătoria Câmpulung în favoarea Tribunalului Argeș.
Reprezentantul reclamanților apreciază că Judecătoria Câmpulung este competentă să soluționeze prezenta cauză, raportat la dispozițiile Legii nr. 193/2000.
Tribunalul, din oficiu, pune în discuție necompetența materială a Tribunalului Argeș în soluționarea prezentei cauze, în raport de dispozițiile art. 130 alin. 2 C.pr.civ și art. 129 alin. 2 pct. 2C.pr.civ., raportat la art. 194 alin. 1 pct. 1 lit. h) C.pr.civ, care se referă la competența judecătoriei de a soluționa cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor, contractual sau necontractual, precum și în raport de cererea privind constatarea clauzelor abuzive, care atrage nulitatea absolută a contractului.
Reprezentantul reclamanților lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Constată că ,prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 13 noiembrie 2014, sub nr._, reclamanții G. L. și G. D. au chemat în judecată pârâtele S.C. V. R. S.A., S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CÂMPULUNG, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate denominarea creditului și obligarea pârâtelor la conversia în RON a creditului în cuantum de 49.000 franci elvețieni (CHF) acordat reclamanților, pentru o perioadă de 180 de luni în baza convenției de credit nr._/22.03.2007, iar prin actul adițional perioada de rambursare a fost stabilită la 324 luni și constatarea nulității absolute a clauzei privind comisionul de risc și obligarea pârâtelor să desființeze comisionul de risc de 0,10% perceput și încasat lunar în mod abuziv de la reclamanți. Totodată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În considerente reclamanții au arătat, în esență, că la data de 22.03.2007 au împrumutat suma de 49.000 franci elvețieni( CHF), la un curs de schimb de 2,2980 lei /CHF, iar prin supraevaluarea monedei CHF acesta a ajuns la 3,50- 3,60- 3,33 lei /CHF, crescând si rata lunară, fiind cu 40% mai mare decât la data contractării creditului, respectiv rata curentă de 419,40 CHF a ajuns să fie 1.534,97 lei, pe când la data de 22.03.2007 valoarea aceleiași rate de 419,40 CHF era de 963,78 lei. În aceste condiții a apărut un dezechilibru major al pretențiilor, în detrimentul reclamanților, care și-au făcut calcule riguroase la data contractării creditului și au luat în considerare o fluctuație de +10%, nu de +60%.
Au apreciat reclamanții că prin deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene din ultima perioadă s-a statuat asupra caracterului abuziv a unor clauze contractuale, dar si asupra dreptului instanțelor naționale de a se pronunța chiar și din oficiu asupra contractului abuziv, în temeiul Directivei nr. 93/13/CEE.
La data de 03.12.2014, reclamanții, la solicitarea instanței, au depus precizare de acțiune prin care au comunicat adresele pârâtelor chemate în judecată, la care urmează a fi comunicate actele de procedură în prezenta cauză.
Față de acțiunea principală, la data de 08.12.2014, pârâta . a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpulung potrivit disp. art. 94 lit. j, art.95, art.99 alin.2, art. 101 NCPC, excepția lipsei capacității de folosință a Sucursalei Câmpulung a ., excepția lipsei calității procesuale pasive a Sucursalei Câmpulung a ., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea primului capăt de cerere al acțiunii, vizând denominarea creditului și obligarea pârâtei la conversia în RON a creditului în sumă de 49.000 CHF ca neîntemeiat.
La dosarul cauzei s-au depus acte și înscrisuri justificative.
În ședința publică din data de 03.03.2015 instanța a pus în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpulung în soluționarea prezentei cauze, invocată de pârâte prin întâmpinare.
Prin sent civ. nr. 491/03.03.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Câmpulung în soluționarea cauzei invocată de pârâta S.C. V. R. S.A și a declinat competența cauzei privind pe reclamanții G. L. și G. D., în contradictoriu cu pârâtele S.C. V. R. S.A., și S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CÂMPULUNG,în favoarea Tribunalului Argeș.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, reclamanții G. L. și G. D. în contradictoriu cu pârâtele S.C. V. R. S.A., S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CÂMPULUNG, solicită să se constate denominarea creditului și obligarea pârâtelor la conversia în RON a creditului în cuantum de 49.000 franci elvețieni (CHF) acordat reclamanților, pentru o perioadă de 180 de luni în baza convenției de credit nr._/22.03.2007, iar prin actul adițional perioada de rambursare a fost stabilită la 324 luni și constatarea nulității absolute a clauzei privind comisionul de risc și obligarea pârâtelor să desființeze comisionul de risc de 0,10% perceput și încasat lunar în mod abuziv de la reclamanți.
Conform art. 94 alin.(1) lit. j. C.pr. civ., Judecătoriile judecă în primă instanță, ” orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.”
În ceea ce privește valoarea contractului de 49.000 franci elvețieni (CHF), instanța reține că valoarea acestuia depășește valoarea de 200.000 lei, atât la momentul introducerii acțiunii cât și la momentul pronunțării excepției, când valoarea unui CHF este de 4,27 lei, reprezentând 209.230 lei.
Prin urmare competența judecării cauzei revine tribunalului, care potrivit art.95 pct.5 judecă „orice alte cereri date prin lege în competența lor”, dar și cererile neevaluabile în bani.
Potrivit art. 99 alin. 2 Cod proc.civ, „în cazul în care mai multe capete de cerere se întemeiază pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite dar care au o strânsă legătură și au fost deduse judecății printr-o singură cerere, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe în grad mai înalt”.
Așadar, chiar dacă cel de-al doilea capăt de cerere, are o valoare mai mică decât cea prev. de art. 94 alin.1 lit. j Cod proc.civ, instanța apreciază că primul capăt de cerere atrage competența unei instanțe în grad mai înalt potrivit art. 99 alin.2 Cod proc.civ, motiv pentru care a admis excepția invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Argeș la data de 27 martie 2015.
În ședința publică din 04.06t.2015 tribunalul verificând din oficiu dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, potrivit art. 131 alin1 C.pr.civ. și-a invocat din oficiu excepția de necompetență materială în raport de art. 130 alin2 rap la art. 129 alin.2 pct.2 C.pr.civ.
În acest sens ,se constată că obiectul acțiunii este reprezentat de două capete de cerere ,respectiv de o obligație de face și anume obligarea pârâtei să procedeze la denominarea creditului și conversia în RON a acestuia, cu obligarea pârâtei de a recalcula sumele achitate și de a stabili sumele plătite în plus, și pârâta să fie obligată să desființeze comisionul de risc de 0,10% ca urmare a anulării clauzei abuzive prevăzută la pct.5 lit. a din Condițiile speciale ale convenției și restituirea acestor sume începând cu data acordării creditului .
Prin urmare, în cauză au fost formulate două capete de cerere distincte ce au ca obiect obligații de a face și prestații ce au caracter accesoriu acestor obligații, astfel că în cauză sunt incidente disp.art.94 alin.1 pct. 1 lit. h din C.-pr.civ. potrivit cu care judecătoriile sunt competente să soluționeze cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
Pentru aceste considerente, tribunalul va reține că în cauză nu sunt incidente disp.art. 92 lit. j, art. 95 și art. 99 alin.2, art. 101 C.pr.civ., nici una din cele două capete de cerere nefiind de competența tribunalului, motiv pentru care în temeiul .art.129 aln.2 pct.2 și art. 130 alin.2 C.pr.civ. rap la art. 94 alin.1 pct.1 lit. h C.pr.civ. va admite excepția de necompetență materială a tribunalului și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung.
Potrivit art. 133 lain.1 pct. 2 C.pr.civ. va constata ivit conflictul negativ de competență, iar potrivit art. 134 C.pr.civ. va suspenda din oficiu cauza și va înainta dosarul Curții de Apel Pitești pentru soluționarea conflictului negativ invit poirivit art. 135 alin.1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții G. L. și G. D. ambii domiciliați în ., în contradictoriu cu pârâta S.C. V. R. S.A., S.C. V. R. S.A. - SUCURSALA CÂMPULUNG, în favoarea Judecătoriei Câmpulung cu sediul în Câmpulung, ..122, parter, județul Argeș, .
În temeiul art. 133 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, constată ivit conflictul negativ de competență.
Suspendă din oficiu judecata cauzei și înaintează dosarul Curții de Apel Pitești pentru soluționarea conflictului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 iunie 2015.
Președinte, M. D. B. | ||
Grefier, O. - M. Ș. |
Red.M.D..B
Tehn D.T. 5 ex
03.07.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 166/2015. Tribunalul ARGEŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul... → |
|---|
