Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 30/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 30/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 30/2015
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. I. Ț.
GREFIER: I. B.
P. de pe lângă Tribunalul Argeș reprezentat prin
procuror M. P.
S-a luat în examinare pentru soluționare în primă instanță, cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamantul P. A. în contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, având ca obiect „Despăgubiri Legea nr.221/2009”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2015, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 29.01.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 1.06.2012, sub nr._ ,reclamantul P. A. a chemat în judecată pe pârâtul S. R.-PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să constate că autorul său P. G. a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, solicitând totodată obligarea Statului Român la acordarea unor despăgubiri morale în cuantum de 5000 euro pentru prejudiciul suferit de autorul său ca urmare a măsurii administrative cu caracter politic.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că are calitatea de persoană îndreptățită în calitate de fiu al autorului P. G., conform certificatului de moștenitor nr. 572/1980, iar autorul său a fost reținut timp de 3 luni, lipsit de libertate și cercetat abuziv de către organele securității și fostei miliții, la U.M 033 Pitești.
Reclamantul a considerat că autorul său a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, în sensul art. 3 din Legea nr. 221/2009, pentru apartenența sa politică, fiind acuzat că este legionar. mult opresiunea organelor de securitate.
Cu privire la despăgubirile solicitate, reclamantul a menționat că nu a beneficiat de alte măsuri reparatorii potrivit prevederilor Decretului Lege nr. 118/1990 și nici în temeiul altor acte normative.
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 221/2009, art.2-25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Rezoluția APCE nr. 1096 DIN 1996 ȘI Rezoluția APCE nr. 1481 din 2006.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
La data de 6.08.2013, pârâtul S. R.- PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, a depus la dosar întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, față de faptul că cererea formulată nu întrunește condițiile expres prevăzute de art. 4 din Legea nr. 221/2009, reclamantul nu a arătat care este măsura care a fost dispusă și nu a invocat documente justificative, precizând doar că a fost reținut timp de 3 luni, lipsit de libertate și cercetat abuziv de către organele securității și fostei miliții, la U.M 033 Pitești.
Referitor la daunele morale, în opinia pârâtului acțiunea este inadmisibilă, dat fiind faptul că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 221/2009, pe care se întemeiază cererea, și-au încetat efectele juridice prin Deciziile Curții Constituționale nr. 1354 și 1358/2010.
Prin sentința civilă nr. 9 pronunțată la data de 09.01.2014,Tribunalul Argeș a respins excepțiile invocate de pârât și cererea formulată de reclamant.
Curtea de Apel Pitești a admis la data de 07.05.2014 recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe,dispunând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
În vederea rejudecării,cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 20.05.2014 sub numărul_ ,judecata acesteia fiind suspendată la data de 19.06.2014.
Ca urmare a cererii formulate de reclamant la data de 08.10.2014,instanța a dispus repunerea cauzei pe rol la termenul de judecată din 20. 11.2014.
În cadrul probei cu înscrisuri,reclamantul a depus la dosar ,în copie conformă cu originalul ,certificat de deces P. G. și carte proprie de identitate.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză,instanța reține următoarele:
Conform certificatului de moștenitor nr. 572/05.05.1981 depus în copie la fila 4 a dosarului de fond,reclamantul este moștenitorul defunctului P. G.,decedat la data de 01.02.1980 .Din cuprinsul referatului întocmit în dosarul de anchetă nr. 588 rezultă că această persoană a fost arestată de Reg.M.A.I. Pitești la data de 16 octombrie 1959 în baza mandatului de arestare nr. 517 (fila 29).Potrivit acestui înscris,numitul P. G. a fost pus în libertate la data de 11 iunie 1960 în baza ordinului nr. 588 al Reg .MAI Pitești .În cadrul judecării recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 9 /09.01.2014 a Tribunalului Argeș,reclamantul a depus la dosar copie de pe fișa personală privind pe P. G.. Acest înscris menționează că fapta pentru care a fost emis mandatul de arestare nr. 517/16.X.1959 este reprezentată de uneltire contra ordinii sociale ,art. 209 pct. 2. l. a C.P.
Potrivit art. 4 din legea nr. 221/2009, persoanele condamnate penal în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor, potrivit art. 1 alin. (3). A.. (2) al aceluiași text prevede faptul că persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora. Prevederile art. 1 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Fapta pentru care s-a dispus arestarea numitului P. G. este încadrată juridic în disp. art. 209 C. P.În raport de prevederile art. 1 alin. 2 din actul normativ pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, potrivit cărora constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în art. 185 - 187, 190, 191, 193^1, 194, 194^1 - 194^4, 196^1, 197, 207 - 209, 209^1 - 209^4, 210 - 218, 218^1, 219 - 222, 224, 225, 227, 227^1, 228, 228^1, 229, 230, 231^1, 258 - 261, 267, 268^7, 268^8, 268^12, 268^14, 268^29, 268^30, art. 284 ultimul alineat, art. 323 - 329, 349, 350 și 578^6 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare,constatând că fapta cuprinsă în art. 209 C. P. face parte din enumerarea din acest text,instanța apreciază că măsura arestării dispusă împotriva autorului reclamantului pentru această faptă are caracter politic, fiind incidente disp. art. 4 alin. 2 din legea nr. 221/2009.
Sub aspectul capătului de cerere având ca obiect acordarea despăgubirilor morale în cuantum de 5000 de euro,instanța reține că pârâtul nu a făcut dovada că reclamantul a beneficiat de alte măsuri reparatorii în temeiul altor acte normative. Sarcina probei acestui aspect revenea pârâtului întrucât reclamantul a susținut un fapt negativ,respectiv neacordarea unor măsuri reparatorii .
Distinct de această chestiune,dar coroborat cu aceasta ,se impune a fi tranșată problema temeiului legal al cererii reclamantului față de statuările Curții Constituționale cuprinse în decizia nr. 1358/2010.Prin această decizie,instanța constituțională a stabilit că prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituționale.
Instanța reține însă că reclamantul justifică dreptul la reparații în raport de prevederile art. 5 par. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului corob. cu art. 20 alin. 2 din Constituția României.Conform art.5 par.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale este garantat dreptul la libertate și la siguranță in sensul ca “orice persoană, victimă a unei arestări sau dețineri în condiții contrare dispozițiilor acestui articol, are dreptul la reparații”. În consecință, în considerarea naturii ,a duratei măsurii dispuse și a implicațiilor pe care aceasta le-a produs ,evaluate în raport de situația profesională și cea familială a persoanei împotriva căreia a fost luată măsura,cererea reclamantului apare ca fiind întemeiată,suma de 5000 euro solicitată fiind corespunzătoare pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat de măsura arestării luată împotriva autorului său.
Pentru toate aceste considerente,în temeiul textelor legale mai sus menționate ,tribunalul va admite cererea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul P. A., domiciliat în Costești, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în sector 5, București, ..
Constată că măsura arestării dispusă față de numitul P. G., născut la data de 10.05.1902, pentru perioada 16.10._60, prin mandatul de arestare nr. 517 emis în dosarul de anchetă nr. 588 al MAI UM 0336 Pitești are caracter politic.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului cu titlu de despăgubiri morale suma de 5000 de euro, în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.01.2015.
Președinte, S. I. Ț. | ||
Grefier, I. B. |
Red.Ț.S.I.
Ex. 4/29.02.2015
| ← Cereri. Decizia nr. 168/2015. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Decizia nr. 60/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
