Fond funciar. Decizia nr. 3548/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3548/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 3548/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3548/2015
Ședința publică de la 12 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. Ț.
Judecător A. A.
Grefier I. B.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul formulat de apelanții - reclamanți S. C., S. N., S. P., R. G., S. I. împotriva Sentinței civile nr. 451/25.05.2015, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul nr._, intimate fiind pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BOTEȘTI PRIN PRIMAR S. G. și C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect „fond funciar”.
Tribunalul constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.11.2015, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 12.11.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni sub nr_, reclamanții: S. C., S. P., S. N., R. G. ȘI S. I. în contradictoriu cu C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BOTEȘTI PRIN PRIMAR S. G. și C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a solicitat ca ,prin hotărârea ce se va pronunța .să se dispună asupra dreptului acestora de proprietate pentru suprafața de 967,06 mp teren intravilan . de locuit si gospodăriei autoarei lor S. E..
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că în temeiul Legii nr.18/1991, reclamanții, respectiv antecesorii acestora, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autoarei lor comune S. E., decedată la data de 04.06.1977, fostă membră a CAP Botești.
În acest sens s-a menționat că prin cererea nr.78/1991 s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole astfel cum rezultă din înscrisul – Proces Verbal nr. 1129/27.08.1956 întocmit de C. de Măsurători a Sfatului Popular al comunei Boțești, înscrisă in registrul agricol vol. I fila 87 din anul 1956 care cuprind si terenurile agricole preluate abuziv de regimul comunist de la S. E., fără niciun titlu.
S-a menționat că, în urma procedurii de reconstituire, li s-a eliberat titlul de proprietate nr._/13.02.1995 care cuprinde în intravilan o suprafață de 2500 mp, din care 1000 mp curți construcții si 1500 mp intravilan livadă. Astfel, ultima suprafață de 1500 mp care este amplasată în continuarea celei de 1000mp curți construcții cu care și formează un trup comun - este in realitate în suprafață măsurată de 2467,06 mp, reprezentând un trup comun cu suprafața curții locuinței moștenită de la părinți ce reprezintă “gradina din jurul casei de locuit si anexelor gospodărești” in sensul reglementat de art. 23 al.1 din legea 18/1991.
De asemenea, s-a precizat că atât diferența neînscrisă in titlul de proprietate de 967,06 împreună cu suprafața de 2500 mp (1000mp curți construcții si 1500 mp intravilan livadă) inclusă în titlul de proprietate nr._/13.02.1995 care totalizează 3467,06 se încadrează in limita reglementata de art. 8 din Decretul lege nr. 42/1990 (5000 mp), la care face trimitere art.23 din Legea 18/1991.
Conform dispozițiilor legale invocate: “Sunt si rămân în proprietatea privată a cooperatorilor, sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente caselor de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea și grădina din jurul acestora “.
Diferența de 967,06 mp pentru care s-a declanșat prezentul demers judiciar se apreciază ca încadrându-se exact în această categorie de folosință, împrejurare care atrage aplicarea dispozițiilor legale invocate.
În concluzie, s-a solicitat admiterea acțiunii în sensul de a se dispune prin hotărâre asupra dreptului de proprietate si pentru diferența de 967,06 mp rezultată din măsurători, teren intravilan . grădina aferentă casei de locuit moștenită de reclamanți de la autoarea comună S. E. învederându-se sub un ultim aspect că terenul este împrejmuit în cadrul gospodăriei moștenite, fiind stăpânit de părți fără a exista neînțelegeri cu proprietarii terenurilor învecinate.
În drept, au fost invocate disp. art. 23 al.1 si 2 din Legea nr. 18/1991.
La data de 07.05.2014, pârâta C. Locala de Fond Funciar Boțești, reprezentată prin președinte, S. G. a solicitat respingerea acțiunii.
S-a arătat că, prin Hotărârea nr. 83/09.09.1991 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș anexa 3, poziția 65/99, reclamanții au fost validați cu suprafața de 6,40 ha., iar după definitivarea procedurii administrativ jurisdicționale s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea moștenitorilor autoarei S. C. E. pentru suprafața totala de 8 ha. si 5500mp, din care 1 ha. pădure conform titlului de proprietate nr._/13.02.1995 .
S-a arătat că, în registrul agricol din anul 1959-1963, după care s-au efectuat si validările, autoarea figurează cu o suprafață de 10,39 ha., din care pe raza localității Boțești cu suprafața de 4,31 ha., restul de 6 ha. fiind situat in alte localități.
Conform titlului de proprietate menționat, în punctul “Gradina Poieni”, autoarea figurează cu 1500 mp, în timp ce în registrul agricol este înscrisă cu 800 mp, iar in punctul “curți construcții” figurează cu 1000mp, ca și în registrul agricol ceea ce evidențiază reconstituirea pentru întreaga suprafață ce a aparținut autoarei în aceste puncte fără a se justifica reconstituirea și pentru diferența de 1000mp.
Ori, potrivit art.8 alin.1 si alin.2 din Legea nr. 18/1991, stabilirea drepturilor de proprietate private asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor de producție se face in condițiile acestei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce s-a și realizat in privința moștenitorilor autoarei S. E., care au primit chiar suprafețe in plus decât terenurile cu care figurau înscriși în evidențele din registrul agricol.
În același sens, s-a menționat că moștenitorii autoarei nu au contestat Hotărârea nr. 83/1991 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, situație în care sunt decăzuți din termenul de a mai solicita diferența de 967,06 mp.
Sub un ultim aspect, s-a apreciat că exista autoritate de lucru judecat, deoarece prin sentința civilă nr. 148/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Topoloveni, s-a respins cererea formulată de reclamanți, având același obiect și aceeași cauză, urmând a se dispune în consecință. (filele 40,41 ; 68)
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea excepției, întrucât nu există triplă identitate de părți, obiect si cauză juridică între prezentul litigiu si cel ce a făcut obiectul dosarului nr._ în care s-a pronunțat sentința civilă nr.148/04.02.2014, reluându-se aceleași argumente, în susținerea cererii de chemare in judecata (filele 63; 66).
Prin precizările ulterioare, reclamanții au arătat că solicită să se constate dreptul de proprietate asupra suprafeței de 967,07 m.p. teren “Grădina Casei” cu următoarele vecinătăți: N - moștenitorii defunctei S. E., S - Palalau N., E - Boata N., V- Palalau N., așa cum sunt evidențiate și în raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert S. G., teren aflat în continuarea suprafeței de 1500mp livadă, reconstituit în favoarea moștenitorilor defunctei S. E., prin titlul de proprietate nr._/13.02.1995, conform dispozițiilor art.23 alin.1 si 2 din Legea nr. 18/1991 fila 101.
În vederea soluționării cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul administrat reclamantului S. C. (fila 111) și proba cu expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, întocmită în cauză de expertul judiciar D. I. (filele 155-179).
Prin încheierea de ședință din data de 22.09.2014, instanța a respins ca neîntemeiată excepția autorității lucrului judecat invocată de pârâta C. L. de Fond Funciar Boțești, apreciind ca nefiind îndeplinite condițiile privind tripla identitate de obiect, cauză juridică și părți dintre prezentul litigiu și dosarul nr._, soluționat prin sentința civilă nr. 148/04.02.2014 a Judecătoriei Topoloveni (filele 47-48 ; 98,99).
Prin sentința civilă nr. 451/25.05.2015, pronunțată de Judecătoria Topoloveni a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții S. C., , S. P., R. G.
Pentru a dispune astfel, prima instanță de judecată a reținut faptul că, prin titlul de proprietate nr._/13.02.1995 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului S. C. și a antecesorilor celorlalți reclamanți, pentru suprafața totală de 8 ha. si 5500 mp, teren situat pe raza localității Boțești, ., din care fac parte și cele 2 terenuri: 1500mp teren livada si 1000mp curți construcții, . prezenta procedura solicitând a se constata dreptul acestora de proprietate și asupra terenului livadă in suprafață de 967,07 mp.
În argumentarea acestei solicitări, s-a invocat împrejurarea că suprafața solicitată se află în continuarea celei de 1500mp teren livadă din titlul de proprietate enunțat anterior, emis pe numele antecesoarei reclamanților S. C. E., având următoarele vecinătăți: N - moștenitorii defunctei S. E., S- Palalau N., E- Boata N., V-Palalau N., menționându-se că întreaga suprafață face parte din terenul aferent curții și grădinii, în contextul disp. art. 23 alin.1 si alin.2 din Legea nr.18/1991.
Actele care au premers emiterii titlului de proprietate în beneficiul reclamanților, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar sunt: cererea de reconstituire înregistrată sub nr.78/12.03.1991, prin care s-a solicitat reconstituirea pentru suprafața de 7,66 ha., teren situat pe raza loc. Boțești (filele 25, 26), procesul verbal nr. 1129/27.08.1956 ; copia registrului agricol ; hotărârea de validare nr. 83/1991 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș si anexa 3 poziția 65/99, privind validarea reclamanților cu suprafața totală de 7,50 (filele 41-47).
În vederea identificării terenului în litigiu și a lămuririi situației juridice a acestuia s-a dispus în cauză efectuarea unei expertize tehnice judiciare, specialitatea topometrie.
Conform concluziilor raportului de expertiza, a fost identificată suprafața de 967,06 mp, cu vecinătățile indicate în precizarea acțiunii introductive, respectiv: N- moștenitorii defunctei S. E., S- Palalau N., E- Boata N., V-Palalau N., stabilindu-se că această suprafață de teren se regăsește în actul primar “testament” nr. 85/19.02.1937, punctul “La cămin casa”, teren ce a aparținut soțului predecedat al autoarei S. C. E. și care face parte din suprafața aferentă casei de locuit și anexelor gospodărești cu mențiunea ca imobilele construcții existente pe acest teren și gardul împrejmuitor au fost realizate înainte de . Legii nr.18/1991.
Sub un alt aspect, s-a evidențiat că terenul identificat nu se suprapune cu proprietățile altor persoane, formând un corp comun cu terenul înscris în titlul de proprietate nr._/1995.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin.3 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate în cazul restituirii acestuia se face la cererea persoanelor îndreptățite prin eliberarea titlului de proprietate. Astfel, conform normelor legale imperative, este necesar ca persoanele îndreptățite să declanșeze procedura administrativ jurisdicțională expres reglementată de dispozițiile legii fondului funciar.
În speță, deși reclamanții sau antecesorii acestora au declanșat această procedură administrativ jurisdicțională conform cererii înregistrată sub nr. 71/1991 pentru suprafața totală de 7,50 ha., procedură ce a fost finalizată prin Hotărârea nr. 83/1991 anexa 3 poziția 65/99 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, aceștia invocă îndreptățirea la constatarea dreptului de proprietate pentru diferența de 967,06 mp, fără a se face dovada declanșării procedurii prevăzută de dispozițiile legale si pentru această suprafață.
Conform răspunsurilor la interogatoriu administrat reclamantului S. C., nu a fost declanșată procedura de reconstituire si pentru această diferență, ce se pretinde inițial că a aparținut autoarei S. C. E., de pe urma căreia s-a și reconstituit dreptul de proprietate, conform titlului de proprietate nr._/1995, iar ulterior se invocă existența acestui teren în patrimoniul antecesorului S. C. C., precizându-se că nu a fost contestată hotărârea cu privire la suprafața validată .
În prezenta procedură judiciară, reclamanții invocă reconstituirea dreptului de proprietate “ope legis” asupra diferenței de 967,06, invocându-se incidența disp. art.23 alin.1 si alin.2, apreciind că această suprafață (împreună cu cele deja reconstituite 1000mp curți construcții + 1500 livadă) se circumscrie ipotezei reglementată de actul normativ enunțat, respectiv termenului curtea si gradina din jurul casei de locuit si a anexelor gospodărești , în accepțiunea normei indicate ,dar și în ceea ce privește limita de 5000 mp, prevăzuta de Decretul nr.42/1990.
Instanța a apreciat ca neîntemeiată cererea formulată, întrucât, potrivit disp.art.23 sunt si rămân in proprietatea privată a cooperatorilor sau moștenitorilor acestora (…), terenurile aferente casei de locuit și a anexelor gospodărești, precum și curtea si grădina din jurul acestora determinate potrivit art.8 din Decretul Lege nr. 42/1990.
Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodărești, precum si curtea si grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție.
Ori, în speță, reclamanții nu au făcut dovada existenței în patrimoniul antecesoarei lor a terenului de 967,06 mp pentru care se solicită a se constata dreptul de proprietate, invocând legitimitatea pretențiilor prin prisma dreptului de proprietate asupra terenului de pe urma altui antecesor, fără a se face dovada continuității acestui drept, raportat la mențiunile existente in registrul agricol. Cu toate că se pretinde existența acestui drept în favoarea reclamanților ope legis, aceștia au declanșat procedura de reconstituire pentru terenul aferent casei de locuit si grădinii (1000mp –curți construcții + 1500mp livadă), fără a justifica omisiunea de a derula aceeași procedură si pentru diferența ce face obiectul acestui litigiu.
În acest sens, s-a reținut că neexercitarea procedurii administrativ jurisdicționale și pentru acest teren ar duce la eludarea dispozițiilor legii speciale, iar recunoașterea acestui drept de iure , nu se poate realiza în contextul celor anterior expuse, cu atât mai mult cu cât o astfel de acțiune în constatare poate fi promovată de proprietarul unui imobil în ipoteza în care dreptul de proprietate asupra bunului ce se află în posesia sa, este contestat, situație ce nu se regăsește în cauza de fată.
Raportat la considerentele de fapt si de drept anterior expuse, instanța a apreciat ca neîntemeiată acțiunea precizată, urmând a dispune în consecință.
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel reclamanții S. C., S. N., S. P., R. G., S. I. ,care au invocat următoarele motive:
În mod eronat instanța de fond a soluționat acțiunea ca și cum aceasta ar avea caracterul unei „ plângeri” împotriva Hotărârii Comisiei Județene de reconstituire a dreptului de proprietate funciară.Raționamentul juridic al instanței de fond este total eronat, tocmai pentru ca obiectul acțiunii reclamanților nu are caracterul unei astfel de plângeri, ci reprezintă „ o acțiune în constatare” a dreptului de proprietate imobiliară. Potrivit principiului disponibilității, reclamantul este cel ce stabilește cadrul procesual prin cererea de chemare în judecată cu care investește instanța .
Invocarea prevederilor art. 23 alin.1 și 2 din Legea 18/1991 ,texte ce reprezintă temeiul de drept al acțiunii reclamanților ,are drept scop justificarea cadrului legal în baza căruia se solicită să se constate dreptul acestora de proprietate, deoarece acest drept este acordat de lege .
Instanța de fond a interpretat în mod greșit în sensul și spiritul legii ,conținutul și formularea art. 23 invocat de reclamanți . Astfel, formularea „ sunt și rămân în proprietate privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora „ are semnificația juridică a unei constatări a dreptului de proprietate pentru terenurile ce se încadrează în categoriile explicit enumerate prin acest articol, nefiind necesară parcurgerea procedurii unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate .
Beneficiarii art. 23 alin.1 din legea 18/1991 au deja un drept de proprietate pe care legea îl recunoaște pentru categoriile de terenuri incluse în acest articol, drept de proprietate pe care instanța trebuia doar să îl constate în măsura în care părțile fac dovada categoriei de folosință a terenului, precum și a amplasamentului acestuia.
Toate aceste condiții au fost dovedite prin probele administrate la fond, respectiv înscrisuri și raportul de expertiză judiciară topo efectuat în cauză, care a identificat și poziționat suprafața în litigiu .
Instanța de fond nu trebuia decât să își însușească concluziile acestui raport de expertiză, în ceea ce privește poziționarea terenului și natura acestui terne, care în mod evident este aferent curții și grădinii autoarei reclamanților, apreciere de natură să atragă aplicarea prevederilor art. 23 alin.1 și 2 din Legea 18/1991 .
Cât privește litigiul de față, apelanții au susținut că nu mai erau în situația de a solicita reconstituirea unui teren ce fusese anterior preluat abuziv de stat, ci ua solicitat doar să se constate dreptul acestora de proprietate și asupra diferenței de 967,06 mp teren intravilan care este amplasată în același punct cu terenul din titlul de proprietate, făcând corp comun cu acesta .
Au mai arătat apelanții că au formulat prezenta acțiune în constatare pentru a reglementa și scriptic o situație de fapt deja existentă, deoarece suprafața de teren în litigiu nu este ocupată de alte persoane, nici nu a făcut obiectul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate funciară în favoarea unor terți, ci este suprafața ocupată în mod continuu de familia acestora, ca succesori ai autoarei comune S. E. . Astfel, terenul în litigiu face parte din terenul agricol indicat în actul de moștenire din 19.02.1937 întocmit de bunicul S. N. în favoarea fiului său S. C. .Acesta din urmă a decedat pe front, în timpul celui de-al doilea război mondial, terenul fiind posedat ulterior de soția acestuia, autoarea S. E. În acest mod se justifică întocmirea procesului verbal nr. 1129/27.08.1956 al Comisiei de Măsurători a Sfatului Popular al comunei Botești,deoarece terenurile au fost preluate în mod abuziv de la deținătoarea din acel moment, autoarea S. E. .Toată această succesiune de fapt este dovedită cu înscrisurile existente la fond, probe care fac dovada certă a existenței terenului în litigiu în patrimoniul autoarei acestora.
În drept,au fost invocate disp. art. 466,470 și 480 C.pr.civ.
Analizând sentința apelată în limitele criticilor formulate și în raport de dispozițiile referitoare la calea de atac a apelului ,tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente :
Prin cererea dedusă judecății ,astfel cum a fost precizată ,apelanții au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să constate dreptul de proprietate asupra suprafeței de 967,06 mp,teren intravilan,situat în punctul “Grădina Casei” ,cu următoarele vecinătăți: N - moștenitorii defunctei S. E., S - P. N., E - Boața N., V- P. N.,invocând disp. art. 23 alin. 1 și 2 din legea nr. 18/1991.
În ceea ce privește critica în cadrul căreia se invocă faptul că prima instanță de judecată nu s-ar fi pronunțat în limitele investirii ,în sensul că ar fi abordat cauza prin prisma unei plângeri de fond funciar ,din întreaga expunere a considerentelor ce susțin soluția pronunțată ,rezultă că instanța a avut în vedere obiectul cererii deduse judecății .Astfel, de esența unei acțiuni în constatare este tocmai verificarea existenței dreptului afirmat de cel care promovează o astfel de acțiune,iar sub acest aspect,prima instanță de judecată a reținut faptul că apelanții nu au făcut dovada existenței în patrimoniul antecesoarei lor a terenului de 967,06 mp pentru care se solicită a se constata dreptul de proprietate.De asemenea ,s-a apreciat că apelanții au invocat legitimitatea pretențiilor prin prisma dreptului de proprietate asupra terenului de pe urma altui antecesor, fără a se face dovada continuității acestui drept, raportat la mențiunile existente in registrul agricol.
Terenul solicitat de apelanți a fost identificat de expertul D. I.,care a precizat că se regăsește în actul primar “testament” nr. 85/19.02.1937, punctul “La cămin casa”, teren ce a aparținut soțului predecedat al autoarei S. C. E..
Conform aceluiași raport, terenul identificat nu se suprapune cu proprietățile altor persoane, formând un corp comun cu terenul înscris în titlul de proprietate nr._/13.02.1995.Potrivit mențiunilor acestui titlu de proprietate,autoarei S. C.E. ,i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 8ha 5500 mp,teren situat pe teritoriul satului Botesti ,..
Din examinarea actelor care au stat la baza eliberării acestui titlu de proprietate, rezultă faptul că prin cererea înregistrată sub nr. 78/12.03.1991,S. G.,R. M.,S. C. și S. I. ,moștenitorii autoarei S. C. E. au solicitat reconsituirea dreptului de proprietate care a aparținut acestei autoare . Prin Hotărârea nr. 83/09.09.1991 adoptată de C. Județeană de Fond Funciar Argeș ,anexa 3, poziția 65/99, aceștia au fost validați cu suprafața de 6,40 ha..
Din cuprinsul întâmpinării depuse de intimată rezultă că la reconstituirea dreptului de proprietate s-au avut în vedere terenurile înscrise la poziția 99 din registrul agricol de la . ,din anii 1959-1963 ,autor S. E.,nefiind avut în vedere registrul agricol din anii 1951-1955.
Conform titlului de proprietate menționat, în punctul “Gradina Poieni”, autoarea figurează cu 1500 mp, în timp ce în registrul agricol este înscrisă cu 800 mp, iar in punctul “curți construcții” figurează cu 1000mp, ca și în registrul agricol, ceea ce evidențiază reconstituirea pentru întreaga suprafață ce a aparținut autoarei în aceste puncte .
Așadar ,pe de o parte,apelanții nu au făcut dovada faptului că ,anterior cooperativizării,autoarea sa ar fi deținut în proprietate terenul, nerezultând când anume și-a produs efectele testamentul invocat și dacă în evidențele funciare a fost înregistrat sau nu transferul dreptului de proprietate ,fiind necesară administrarea de probe sub acest aspect ,art. 249 C.pr.civ. atribuind apelanților -reclamanți această sarcină .Deși apelantul S. C.,în cadrul interogatoriului, a pretins faptul că acest teren de 967 mp a fost în posesia autorilor chiar și pe perioada cooperativizării ,la dosar nu există nicio dovada care să susțină această afirmație, răspunsul expertului fiind fundamentat numai pe susținerile celor prezenți la efectuarea expertizei ,neavând deci valoare juridică .
Pe de altă parte ,chiar dacă s-ar trece peste acest aspect ,astfel cum a rezultat din răspunsurile apelantului S. C. la interogatoriul administrat din oficiu de instanța de fond (fila 111),pentru suprafața de 967 mp au declanșat procedura de reconstituire în anul 1991,dar s-a trecut în titlul de proprietate o suprafață mai mică ,respectiv 1500 mp față de 2467 mp.Prin urmare,concluzia ce se desprinde din acest răspuns este aceea că suprafața de teren pentru care apelanții încearcă să-și constituie titlu de proprietate s-a aflat în proprietatea cooperativei agricole de producție ,astfel că aceștia puteau obține titlu de proprietate pentru respectivul teren în condițiile legii nr. 18 /1991.
Nici invocarea art. 23 din legea nr. 18/1991 nu poate determina o altă apreciere întrucât dreptul de proprietate al persoanelor vizate de art. 23 din legea nr. 18/1991, deși izvorăște din lege ,fiind recunoscut de iure,aspect ce rezultă din folosirea sintagmei ,,sunt și rămân în proprietatea privată ,, ,apelanții trebuie să formuleze o asemenea solicitare către organul investit cu aplicarea legii nr. 18/1991 în măsura în care sunt interesați să obțină un act de proprietate .Numai în acest context se poate verifica incidența ipotezei prevăzute de acest text legal situației de fapt pretinse de apelanți ,formularea unei asemenea solicitări ,direct, în cadrul unei acțiuni în constatare nefiind permisă .
În aceste condiții,față de disp. art. 35 C.pr.civ. potrivit cărora cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept,însă cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege,constatând că o solicitare întemeiată pe art. 23 din legea nr. 18/1991 nu a fost adresată CLFF Boțești ,acțiunea dedusă judecății a fost în mod corect respinsă .
Pentru toate aceste considerente,în temeiul art. 480 C.pr.civ. ,tribunalul va respinge apelul ca fiind nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții – reclamanți S. C., S. N., S. P., R. G., S. I. toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Ploiești, ..22, ., . împotriva Sentinței civile nr. 451/25.05.2015, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul nr._, intimate fiind pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BOTEȘTI PRIN PRIMAR S. G. cu sediul în comun Botești și C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR cu sediul în municipiul Pitești, Piața V. M., nr. 1, județul Argeș .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.11.2015.
Președinte, S. I. Ț. | Judecător, A. A. | |
Grefier, I. B. |
Red..S.I.T.
Tehn D.T./ 9 ex.
20.11.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 3072/2015. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Decizia nr. 3552/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
