Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1224/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1224/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 3010/216/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 126/2015
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător G. D. N.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul formulat de reclamantul M. I., împotriva sentinței civile nr.1224 din data de 17.11.2014 pronunțată de Judecatoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimată-pârâtă fiind S.C. G. T. VEGAS S.R.L., având ca obiect „ordonanță președințială evacuare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat G. O., pentru intimata-pârâtă, lipsind apelantul-reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Avocatul intimatei-pârâtă depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare juridică și arată că nu are cereri prealabile de formulat în cauza.
Tribunalul acordă cuvântul pe probe.
Avocatul intimatei-pârâtă solicită proba cu înscrisuri, suplimentar fata probele administrate în fata instantei de fond, sens in care depune la dosar un set de înscrisuri în 2 exemplare, înscrisuri ce demonstreaza ca si ulterior pronuntarii sentintei de fond intimata a continuat efectuarea platilor, în aceeasi maniera, prin oferta reala urmata de consemnațiune.
Tribunalul, asupra probei cu înscrisuri solicitată de intimata-pârâtă, constată că aceasta, desi i-a fost comunicata cererea de apel cu mentiunea de a depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe, aceasta nu a depus întâmpinare, aceasta fiind obligatorie în stadiul procesual al apelului, intrucat dispozițiile derogatorii ale procedurii speciale a ordonantei presedințiale privesc doar judecata în prima instanta, situatie in care, raportat la dispozițiile art. 254 din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că intimata-pârâtă este decăzută din dreptul de a propune la acest moment probe, în absența unui acord expres al apelantului-reclamant la încuviințarea probelor.
Avocatul intimatei-pârâtă arată că nu are alte cereri de formulat in cauza.
Tribunalul ia act că apelantul nu solicită alte probe noi în apel.
Tribunalul pune în discuție, din oficiu, excepția netimbrării apelului si acordă cuvântul atât asupra acestei excepții, cat si asupra apelului.
Avocatul intimatei-pârâtă solicită admiterea excepției si anularea cererii de apel, iar, pe fondul cauzei, așa cum a arătat pe larg în cuprinsul întâmpinării formulate la fond și cum in mod corect a retinut instanta de judecată, cererea întemeiată pe ordonantă presedintială formulata de apelantul-reclamant este inadmisibilă. Motivele reale ale introducerii cererii de chemare in judecata sunt, de fapt, intenția de a obține eliberarea spatiului comercial pentru că are o ofertă generoasa de vanzare a acestui spatiu. Instanta de fond, in mod corect, din probele administrate, a retinut faptul ca nici una dintre condițiile prevazute de art. 996 Cod procedură civilă nu sunt îndeplinite. Desi se arată de catre apelant că nu ar fi primit chiria pe ultimele 3 luni, intimata a făcut dovada ca, începând cu luna iulie 2014, fata de refuzul nejustificat al apelantului de a-și primi în continuare plata chiriei, a recurs la procedura ofertei reale, urmata de consemnatiune, lucru efectuat prin intermediul mai multor executori judecatoresti. Și la acest moment se află in aceeasi situatie, de a recurge la acesta procedură, pentru că apelantul refuza sa își respecte obligatiile contractuale. Obligatia intimatei a fost îndeplinită. La fond, prin raspunsurile la interogatoriu, apelantul a recunoscut faptul că a fost notificat de mai multi executori judecatoresti pentru a-și primi cuantumul chiriei lunare. Condițiile în prezenta cărora instanta de fond ar fi putut admite cererea reclamantului, ar fi fost: aparenta dreptului în favoarea reclamantului, fapt ce nu s-a dovedit; urgenta de asemenea nedovedită. Anterior acestei situații ce face obiectul prezentei cauze, intimata a solicitat instantei să se constate ca rezilierea contractului nu a intervenit, că si-a respectat in totalitate obligatiile, dosarul respectiv fiind la acest moment in curs de judecata. Și pe alte cai apelantul a încercat scoaterea intimatei din spatiul închiriat. De asemenea, caracterul provizoriu nu s-a dovedit a fi îndeplinit. Potrivit motivelor expuse solicita a se constata ca hotararea instantei de fond este corecta si legală solicitand mentinerea acesteia, și respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra apelului.
TRIBUNALUL
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2014 sub nr. dosar_, reclamantul M. I. a chemat în judecată pe pârâta S.C. G. T. VEGAS S.R.L., solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să dispună evacuarea pârâtei din imobilele reclamantului, ce au fost închiriate pârâtei, respectiv o casă de locuit în suprafață totală de 225 mp și o casă de locuit în suprafață totală de 160 mp, situate în ., cu consecința rezilierii de drept a contractului de închiriere cu încheiere de dată certă nr. 11/28.03.2012, pentru neplata chiriei, cu rea-credință, pe ultimele 3 luni. Reclamantul a solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin contractul încheiat la data de 28.03.2012 cu pârâta s-a convenit o chirie lunară în cuantum de 300 de lei pe lună, ce urma a fi plătită la începutul fiecărei luni, pentru luna în curs. Pârâta a încetat orice plată, deși continuă să folosească spațiul reclamantului. Reclamanta nu a ajuns la o rezolvare amiabilă a acestei situații, pârâta refuzând cu rea-credință să își îndeplinească obligațiile contractuale. Această situație îi creează reclamantului grave prejudicii.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 1830 și urm. C.civ., art. 996 C.pr.civ.
La data de 3.11.2014 pârâta S.C. G. T. VEGAS S.R.L. a depus la dosar o întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială ca inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr.1224 din data de 17.11.2014 pronunțată de Judecatoria Curtea de Argeș, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâta S.C. G. T. VEGAS S.R.L., reprezentată legal prin administrator N. N. C., având CUI RO17143722.
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei 1.500 de lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 996 alin. 1 C.pr.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. În același timp, art. 996 alin. 5 C.pr.civ. prevede că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Din dispozițiile legale citate mai sus reiese că pentru admisibilitatea cererii prin care se solicită luarea unei măsuri pe cale de ordonanță președințială, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența aparenței de drept în favoarea reclamantului, existența unui caz grabnic, caracterul provizoriu al măsurii și neprejudecarea fondului. Instanța urmează a examina în continuare îndeplinirea acestor condiții de admisibilitate.
În ce privește condiția aparenței de drept, aceasta este îndeplinită dacă pe baza unei analize sumare a situației de fapt reliefate de probele administrate în cauză, instanța își formează convingerea că măsura solicitată „este justă și conformă cu dreptul”.
Instanța a reținut că între reclamantul M. I. și pârâta S.C. G. T. VEGAS S.R.L. a fost încheiat contractul de închiriere din data de 28.03.2012, înregistrat la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Curtea de Argeș sub nr._/9.04.2012 (f.22-23), prin care reclamantul locator a închiriat pârâtei locatare două imobile case de locuit, cu suprafețe totale de 160 mp, respectiv 225 mp, situate în ., pentru desfășurarea de activități comerciale. Durata locațiunii a fost stabilită la 10 ani (de la 28.03.2012 până la 28.03.2022), fiind stabilită o chirie lunară în cuantum de 300 de lei pe lună, ce trebuia plătită la începutul fiecărei luni, pentru luna în curs.
La pct. V din contract s-a prevăzut că neplata chiriei în cuantumul și la scadența stabilită autorizează locatorul să perceapă penalități de întârziere și să dispună evacuarea silită a chiriașului în termen de 15 zile de la scadență, contractul fiind reziliat de plin drept fără somație ori punere în întârziere și fără intervenția instanțelor judecătorești.
Reclamantul a susținut că începând cu luna martie 2014 pârâta nu a mai plătit chiria datorată în baza contractului din 28.03.2012, ultima plată fiind făcută la data de 16.03.2014; reclamantul a depus în acest sens la dosar o . chitanțe emise pentru plata unor sume de bani de către pârâtă, cu titlu de chirie datorată conform contractului de închiriere din 28.03.2012. Ultima chitanță poartă numărul 19/16.03.2014.
Invocând neplata chiriei de către pârâtă, reclamantul a emis printr-un cabinet de avocat notificarea nr. 57/17.06.2014 (f.24) și răspunsul la notificare nr. 59/25.06.2014 (f.25), prin care învedera pârâtei S.C. G. T. VEGAS S.R.L. că potrivit contractului încheiat între părți, neplata chiriei atrage rezilierea de drept a contractului, fără somație sau punere în întârziere. Întrucât pârâta are o restanță de 3 luni la plata chiriei, reclamantul înțelege să rezilieze contractul de închiriere înregistrat sub nr._/9.04.2012, notificând pârâta să elibereze imobilele închiriate, în termen de 30 de zile de la primirea notificării nr. 57/17.06.2014. La dosar nu au fost depuse dovezi privind comunicarea către pârâtă a notificării nr. 57/17.06.2014 și a răspunsului la notificare nr. 59/25.06.2014.
În prezentul proces, pârâta s-a apărat, susținând că chiria inițial stabilită a fost de 300 de lei lunar, însă la scurt timp după semnarea contractului, reclamantul i-ar fi pretins 3.100 de lei lunar. A mai susținut că reclamantul ar fi refuzat să primească chiria, începând cu luna iulie 2014, astfel că a fost nevoită să recurgă la procedura ofertei reale și consemnațiunii. A depus în acest sens la dosar înscrisuri privind efectuarea acestei proceduri (f.29-44), respectiv notificări emise prin intermediul executorului judecătoresc către reclamant pentru a se prezenta în vederea ridicării unor sume de bani, procese-verbale întocmite de executorul judecătoresc prin care se constată lipsa reclamantului creditor, recipise de consemnare a unor sume de bani și chitanțe emise de CEC Bank S.A. Este vorba de 4 sume de câte 3.100 de lei, despre care se menționează că reprezintă chirii aferente lunilor iulie, august, septembrie și octombrie 2014.
Instanța, având în vedere aspectele invocate de pârâtă și înscrisurile depuse de aceasta în susținerea apărărilor sale, a apreciat că în cadrul examinării sumare a fondului cauzei, specifică procedurii ordonanței președințiale, nu se poate reține cu certitudine că ar fi operat rezilierea de drept a contractului de închiriere înregistrat sub nr._/9.04.2012, pentru neplata la scadență a chiriei contractuale, conform pactului comisoriu inserat în contract și invocat de reclamant prin notificare.
Reclamantul a mai susținut și că pârâta ar fi subînchiriat spațiile către o altă societate comercială, în luna august 2014, cu nerespectarea pct. VI din contractul de închiriere. Instanța constată însă că prin notificarea nr. 57/17.06.2014 și răspunsul la notificare nr. 59/25.06.2014 reclamantul a invocat doar neplata chiriei de către pârâtă drept motiv de reziliere a contractului de închiriere, acest motiv fiind prevăzut expres în conținutul pactului comisoriu (a se vedea în acest sens dispozițiile art. 1553 alin. 1 C.civ.).
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada că ar exista în favoarea sa aparența dreptului de a obține evacuarea pârâtei din spațiile închiriate, ca urmare a rezilierii contractului.
În ce privește urgența măsurii de evacuare a pârâtei din spațiile închiriate, nici aceasta nu este îndeplinită. Reclamantul susține că ultima plată a chiriei ar fi fost efectuată de către pârâtă la data de 16.03.2014. Notificarea cu privire la reziliere a fost emisă la data de 17.06.2014. Cererea de ordonanță președințială a fost trimisă prin fax instanței la data de 22.10.2014, fiind înregistrată în aceeași zi. Au trecut astfel 4 luni de la notificarea pârâtei pentru evacuarea spațiilor, o perioadă destul de lungă de timp, ce infirmă caracterul urgent al măsurii evacuării, invocat de reclamant.
Instanța a mai reținut și că între aceleași părți mai există un litigiu pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, în care S.C. G. T. VEGAS S.R.L. a solicitat să se constate că nu a intervenit rezilierea aceluiași contract de închiriere încheiat între părți. Acest litigiu face obiectul dosarului nr._, înregistrat la data de 7.07.2014, ce a avut primul termen de judecată la data de 3.11.2014. Se poate aprecia că reclamantul a formulat prezenta cerere de ordonanță președințială ca răspuns la acțiunea de drept comun formulată de S.C. G. T. VEGAS S.R.L.
Față de cele două aspecte expuse mai sus, instanța a reținut că nu este îndeplinită cerința urgenței.
În ce privește caracterul provizoriu al măsurii evacuării, instanța a constatat că reclamantul M. I. nu a indicat un moment până la care să subziste această măsură (nici măcar acela al soluționării definitive a cauzei ce face obiectul dosarului nr._ ). Instanța deduce că reclamantul a solicitat evacuarea societății pârâte din spațiile închiriate în mod definitiv; o astfel de dispoziție ar echivala însă cu soluționarea în fond a litigiului dintre părți, fiind incompatibilă cu procedura ordonanței președințiale. Astfel, nici cerința caracterului provizoriu nu este îndeplinită.
Cu privire la condiția neprejudecării fondului, instanța a reținut că nu este îndeplinită. Reclamantul a solicitat instanței să constate că a operat rezilierea de drept a contractului de închiriere și să dispună în consecință evacuarea pârâtei din spațiile închiriate. Este evident că dacă instanța ar proceda în sensul solicitat de reclamant, ar realiza o „prejudecare a fondului”, ar tranșa fondul litigiului dintre părți, ceea ce este inadmisibil în cadrul procedurii ordonanței președințiale. Problema rezilierii contractului de închiriere încheiat între părți poate fi soluționată în cadrul litigiului de drept comun, ce face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Curtea de Argeș.
Impotriva sentintei Judecatoriei Curtea de Arges a declarat apel, in termen legal, reclamantul Murareci I., criticand-o ca nelegala si netemeinica. S-a apreciat ca cererea este admisibila, reclamantul facand dovada neindeplinirii de catre parata a obligatiilor contractuale, situatie in care a intervenit rezilierea de drept a contractului, evacuarea putand fi dispusa de catre instanta. Prin refuzul paratei de a elibera spatiul, reclamantul este grav prejudiciat, fiind astfel dovedita si urgenta.
In drept, au fost invocate disp. art.470 si urm. C.pr.civ.
Analizand cu prioritate, conform art.248 C.pr.civ., exceptia netimbrarii apelului, tribunalul retine urmatoarele:
Conform art. 33 alin.1 din OUG nr.80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea apelului, conform art.470 alin.3 teza a II-a C.pr.civ.
In cazul de fata, se constata ca, la momentul formularii apelului, nu s-a indeplinit obligatia de a timbra corespunzator art.23 din OUG nr.80/2013, si anume cu o taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei.
Cum apelantul nu a achitat taxa judiciara de timbru la momentul formularii apelului, tribunalul i-a pus in vedere indeplinirea acestei obligatii, fiindu-i comunicata obligatia stabilita prin rezolutia presedintelui completului, atat in procedura prealabila stabilirii termenului de judecata, cat prin citatie, pentru termenul de judecata de astazi.
Apelantul nu a contestat cuantumul taxei judiciare de timbru stabilita si nici nu a facut dovada indeplinirii obligatiei pana la termenul de judecata, desi a fost legal citat cu mentiunea achitarii taxei judiciare de timbru. Prin urmare, fata de art.470 alin.3 teza a II-a C.pr.civ, urmeaza a proceda la admiterea exceptiei si la anularea apelului, ca netimbrat.
Cat priveste cererea intimatei privind cheltuielile de judecata, tribunalul constata ca la dosar nu au fost depuse dovezi din care sa rezulte cheltuielile efectuate de intimata in apel, situatie in care, in conformitate cu disp. art.452 si 453 C.pr.civ., va respinge solicitarea, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția netimbrării apelului.
Anulează apelul formulat de reclamantul M. I., domiciliat în ., județul Argeș, CNP_, împotriva sentinței civile nr.1224 din data de 17.11.2014 pronunțată de Judecatoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimată-pârâtă fiind S.C. G. T. VEGAS S.R.L. reprezentată legal prin administrator N. N. C., având CUI RO17143722, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat G. O., situat în municipiul Curtea de Argeș, .. 131, .. 13, județul Argeș, ca netimbrat.
Respinge cererea intimatei privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.01.2015.
Președinte, A. M. | Judecător, G. D. N. | |
Grefier, G. G. |
red.A.M/29.01.2015
dact.C.E.C./4 exp.
| ← Cerere necontencioasă. Decizia nr. 70/2015. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 129/2015.... → |
|---|
