Pretenţii. Decizia nr. 625/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 625/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 1450/828/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 625/2015
Ședința publică de la 26 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Judecător I. P.
Grefier M. L.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile declarate de reclamanta N. S. A. M. și de pârâta R. A. M. împotriva sentinței civile nr. 671/12.05.2014, pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimați fiind pârâții B. M. și A. T. S.R.L, având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: av. Iordachre M. L. pentru apelanta reclamantă N. S. A. M. ( în baza împuternicirii avocațiale de la fila 6) și apelanta pârâtă R. A. M., lipsă fiind intimații pârâți B. M. și A. T. S.R.L.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apelanta pârâtă solicită proba cu înscrisuri, respectiv actele depuse la dosar.
Apărătorul apelantei reclamante depune la dosar chitanța reprezentând dovada achitării onorariului de avocat si solicită proba cu înscrisuri, cele depuse la dosar.
Tribunalul încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul apelantei reclamante și de apelanta pârâtă.
Apărătorul apelantei reclamante și apelanta pârâtă, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelurilor.
Apărătorul apelantei reclamante N. S. A. M. solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, învederând că suma de 4000 lei acordată de instanța de fond reclamantei cu titlu de daune morale este prea mică având în vedere traumele suferite de apelanta reclamantă. Totodată, învederează că săvârșirea faptelor ilicite de către apelanta intimată a determinat supunerea apelantei reclamante la traume și așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei apelantei reclamante i s-au accentuat probleme de sănătate, fiind bolnavă de diabet. Arată că este bine cunoscut că obligarea unei persoane de a participa la anumite proceduri si de a face anumite demersuri din motive care nu îi sunt imputabile îi creează acesteia o stare de temere, de depresie și de anxietate. Mai arată că nici raportat la proba cu martori administrată în cauză instanța de fond nu a determinat în mod corect cuantumul daunelor morale, în acest sens învederând că martorii audiați sub pretare de jurământ au susținut că starea de depresie a reclamantei a avut consecințe negative si asupra familiei acesteia. Arată că în raport de valorile morale lezate suma solicitată poate conferi apelantei reclamante o satisfacție compensatoare, o alinare, o cale de îndreptare a răului făcut de către intimați. În privința cheltuielilor de judecată, învederează că în mod nelegal cuantumul onorariului avocațial încălcând prevederile art. 452 alin 2 cpc . Arată că onorariul de 700 lei este un onorariu rezonabil raportat la complexitatea cauzei și la munca depusă de către apărător. Solicită cheltuieli de judecată.
Apelanta pârâtă R. A. M. solicită respingerea apelului declarat de reclamantă si admiterea apelului său, arătând că a purtat câteva discuții cu apărătorul reclamantei și că i s-a comunicat faptul că procedura nu se îndreptă neapărat asupra sa. Mai arată că dacă s-ar ține cont de înaintarea acestei proceduri împotriva firmei pentru plata datoriilor morale, ar urma ca firma să se îndrepte împotriva sa. Învederează că și-a recunoscut vina si că consideră că și-a achitat datoriile la care a fost supusă .
Apărătorul apelantei reclamante invocă excepția tardivității apelului declarat de pârâtă, arătând că sentința atacată a fost comunicată pârâtei la data de 19.06.2014, iar apelul s-a înregistrat la data de 23.07.2014, peste termenul imperativ prev. de art. 468 cpc .
Apelanta pârâtă învederează că apelul este declarat în termen și a fost depus prin poștă.
Apărătorul apelantei reclamante, în subsidiar, solicită respingerea apelului declarat de pârâtă, învederând că din probatoriul administrat rezultă că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev de art. 998 cpc, în persoana intimatei pârâte, precum și disp. art. 1000 alin 3 cpc .
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față ;
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.09.2013, sub nr._, reclamanta N. S. A. M. a chemat în judecată pe pârâții B. M., R. A. M., A. T. S.R.L solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 10.000 euro sau echivalentul în lei la data plății efective cu titlu de daune morale, pentru suferințele psihice și fizice pe care le-au cauzat prin faptele lor.
În motivarea cererii s-a arătat că, la data de 10.10.2011 prin adresa emisă de către S.C. Mars Collection SRL în numele și pentru Vodafone România, reclamanta a fost înștiințată că figurează în evidențele S.C. Vodafone România cu un debit restant de 356,01 lei reprezentând servicii de telefonie mobilă prestate și neachitate precum și penalități de întârziere, solicitându-se achitarea acestora pentru evitarea majorărilor de întârziere și a procedurilor jurisdicționale ulterioare, inclusiv a inconvenientelor ce decurg din executarea silită.
Cunoscând că nu se află în relații contractuale cu această societate de telefonie, reclamanta s-a adresat societății, solicitând copia contractului, desfășurătorul convorbirilor efectuate dar și duplicatele facturilor pe care nu le primise niciodată. După ce a intrat în posesia acestor documente, reclamanta a observat că semnătura de pe contract nu îi aparține, contractul fiind încheiat în municipiul, Pitești de S.C. A. T. SRL la data de 23.03.2011, moment la care reclamanta se afla internată împreună cu fiica sa la o unitate sanitară din municipiul București, iar din duplicatele facturilor a constatat că acestea au fost expediate în municipiul Pitești la o adresă ce nu îi era cunoscută.
În aceste împrejurări, apelând numerele de telefon înscrise în desfășurătorul pus la dispoziție de S.C. Vodafone, a observat că singura persoană cunoscută era pârâtul B. M., care locuia cu chirie în casa părinților săi din Topoloveni și pe care îl împuternicise prin procura autentificată sub numărul 916/14.03.-2011, să îndeplinească formalitățile necesare radierii unui vehicul în vederea predării la REMAT a acestui bun, ocazie cu care i-a înmânat și o copie xerox a cărții de identitate.
Astfel, la data de 15.10.2011, reclamanta a formulat plângere penală solicitând efectuarea de cercetări în vederea clarificării împrejurărilor încheierii contractului de furnizare de servicii de telefonie mobilă, în numele său, despre care nu avea cunoștință.
Urmare a cercetărilor efectuate în dosarul nr. 1009/P/2011, s-a reținut că pârâții B. M. și R. A. - M. se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte recunoscute de aceștia, în fața organelor de cercetare. Prin ordonanța nr. 1009/P/26.11.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a pârâților B. M. și R. A. M. și aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ.
Referitor la pretențiile deduse judecății, reclamanta precizează că, fiind o persoană cu handicap accentuat, așa cum rezultă din certificatul nr.2096/18.09.2007, această faptă prejudiciabilă a avut grave repercursiuni asupra stării sale de sănătate, culminând cu internarea sa în stare gravă în perioada 24.01._12 la Spitalul Universitar de Urgență ELIAS din București. În același sens se arată că drumurile pe care a fost nevoită să le efectueze de la București la Topoloveni pentru lămurirea împrejurărilor încheierii contractului, stresul la care a fost supusă în această perioadă, teama de a nu fi executată silit, împrejurarea că figura în baza de date ca fiind o persoană rău platnică, neputând încheia timp de 1 an și jumătate vreun contract de telefonie, a avut consecințe asupra stării sale de sănătate, au dus la scăderea sa în greutate cu 8 kg., a declanșat stare de anxietate și atac de panică, devenind dependentă de Alprazolam, ajungând să nu se mai descurce singură.
În acest context reclamanta a precizat că faptele ilicite ale pârâților, i-au cauzat grave prejudicii integrității sale fizice și psihice, dar și posibilităților de viață familială și socială normală
În drept cerere a fost întemeiată pe art.1357, art.1349, art.1373, art.1382 Cod civil.
La data de 16.10.2013, pârâta S.C A. T. S.R.L. a depus la dosarul cauzei întâmpinare invocând excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și respingerea acțiunii ca netimbrată; pe fondul cererii se solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În acest sens, s-a arătat că la data de 14.01.2011, reclamanta și pârâtul B. M. au încheiat o procură prin care aceasta l-a împuternicit pe pârât să îndeplinească formalitățile necesare solicitării și obținerii certificatului de atestare fiscală cu privire la un vehicul, radierii vehiculului, predării acestuia la REMAT și ridicării voucher-ului.
La data de 22.03.2011 între operatorul de telefonie mobilă Vodafone România SA, prin A. T. S.R.L. în calitate de agent și reclamanta N. S. A. M. prin B. M., în calitate de mandatar, s-a încheiat contractul de prestări servicii telefonie mobilă, din partea agentului de vânzări fiind semnat de angajata sa R. A. M., având funcția de lucrător comercial.
În baza relațiilor contractuale, operatorul de telefonie mobilă Vodafone a emis pe numele reclamantei factura aferentă perioadei 27.03._11, iar la data de 27.07.2011 s-a expediat către reclamantă o notificare prin care era somată să achite debitul restant în valoare de 356,01 lei, ce includea și penalitățile de întârziere.
Sub un alt aspect s-a învederat că, urmare a sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, prin Ordonanța din data de 26.11.2012 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților B. M. și R. A. M., apreciindu-se că faptele acestora sunt lipsite de gradul de pericol social al infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri private, fiind aplicate sancțiuni cu caracter administrativ.
Referitor la pretențiile deduse judecății, s-a arătat că reclamanta a fost diagnosticată cu handicap accentuat încă din data de 18.09.2007, iar din cuprinsul scrisorii medicale emisă la data de 06.02.2012 rezultă că aceasta suferea de afecțiunea menționată de aproximativ 15 ani, precum și de tulburare anxioasă cu agorafobie, situație în care se apreciază că notificarea primită pentru recuperarea debitului nu i-a cauzat boala și nici nu a accentuat-o, cu atât mai mult cu cât suma pentru care se declanșate executarea silită era într-un cuantum scăzut.
Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între prejudiciul moral și fapta pârâtei R. A. M., angajată a societății A. T. SRL și nici nu există un raport rezonabil de proporționalitate între despăgubirile solicitate și gradul de lezate a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora, situație în care acțiunea promovată este neîntemeiată.
La data de 21.10.2013, pârâta R. A. M. a formulat întâmpinare invocând excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată; excepția neîndeplinirii dispozițiilor privind exercitarea procedurii prealabile, conform dispozițiilor Legii nr.192/2006 privind medierea, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Sub acest ultim aspect, s-a menționat că înscrisurile depuse la dosarul cauzei, relevă că reclamanta suferea de boli grave cu mult timp înainte de a fi prejudiciată prin contractul încheiat în mod eronat, astfel încât apreciază că nu se justifică a fi obligată la repararea presupuselor daune pe care reclamanta susține că i le-a generat prin încheierea acelui contract, în mod neintenționat.
Pârâta a învederat că pentru greșeala săvârșită în raport de obligațiile pe care le avea potrivit contractului de muncă, a fost sancționată prin încetarea raporturilor cu societatea - agent de vânzări - și, pentru fapta cercetată penal, i s-a aplicat amendă în cuantum de 800 lei pe care a achitat-o.
La termenul de judecată din data de 03.02.2014, reclamanta și-a precizat temeiul juridic al acțiunii promovate, invocând incidența în cauză a disp.art.998-999 cod civil anterior, coroborat cu art.1000 al.3 Cod civil anterior, raportat la momentul nașterii pretinselor raporturi juridice dintre părți, sub imperiul prevederi legale.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate de pârâți, instanța a respins ca neîntemeiată, excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și a inadmisibilității acțiunii promovate potrivit considerentelor expuse în încheierea de ședință din data de 03.02.2014 (filele 69-70).
Ca urmare a probatoriului administrat în cauză s-a dispus de Judecătoria. Topoloveni prin sentința civilă nr. 671/12.05.2014 admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamanta N. S. A. M., în contradictoriu cu pârâții B. M., R. A. M. și S.C. A. T. S.R.L.
Au fost obligați în solidar pe pârâții B. M. și R. A. M. la plata către reclamantă a sumei de 4000 lei cu titlu de daune morale din care pentru suma de 2000 lei pârâta R. A. M. răspunde în solidar cu pârâta S.C. A. T. S.R.L. proporțional cu culpa de 50% ce revine acesteia.
A fost obligată în solidar pârâta R. A. M. și pârâta A. T. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 2000 lei din totalul de 4000 lei reprezentând daune morale, în aceste limite.
Au fost obligați pârâții în solidar la plata către reclamantă a sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, la data de 14.03.2011, între reclamanta N. S. A. M. și pârâtul B. M. s-a încheiat o procură prin care aceasta l-a împuternicit pe pârât să îndeplinească formalitățile necesare solicitării și obținerii certificatului de atestare fiscală cu privire la un vehicul, radierii vehiculului, predării acestuia la REMAT și ridicării voucher - ului (fila 11).
La data de 22.03.2011, la solicitarea pârâtului B. M., între operatorul de telefonie mobilă Vodafone România SA - prin A. T. S.R.L. în calitate de agent și reclamanta N. S. A. M. prin B. M., în calitate de mandatar, s-a încheiat contractul de telefonie mobilă, din partea agentului de vânzări fiind semnat de angajata sa R. A. M., având funcția de lucrător comercial (fila 6).
În baza relațiilor contractuale, operatorul de telefonie mobilă Vodafone a emis pe numele reclamantei factura aferentă perioadei 27.03._11, iar la data de 27.07.2011 s-a expediat către reclamantă, o notificare de către S.C. Mars Collection SRL prin care reclamanta era somată să achite debitul restant în valoare de 356,01 lei, ce includea și penalitățile aferente (fila 5).
Față de această împrejurare, cunoscând că nu se află în relații contractuale cu această societate de telefonie mobilă, reclamanta a solicitat informații și copii din dosarul întocmit pentru încheierea contractului, observând că semnătura de pe acest înscris nu-i aparține, iar contractul a fost încheiat la data de 23.03.2011, moment la care se afla internată împreună cu fiica sa într-o unitate sanitară din București.
Astfel, reclamanta a sesizat atât firma Vodafone cât și organele de cercetare penală pentru identificarea făptuitorilor care au încheiat contractul în numele său, obținând indicii privind săvârșirea faptei de către B. M. al cărui număr de telefon figura în listingul convorbirilor.
Urmare a actelor de cercetare întocmite în dosarul nr.1009/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, s-a constatat că pârâtul B. M., folosind înscrisurile puse la dispoziție de către reclamantă pentru efectuarea altor operațiuni pentru care a fost mandatat, a încheiat în numele acesteia contractul de prestări servicii de telefonie mobilă . nr._/23.03.2011 la punctul de lucru A. T. SRL- partener Vodafone, contract ce a fost semnat de R. A. M., lucrător comercial în cadrul acestei societăți.
În cauza penală a fost efectuată și expertiză grafică în urma căreia s-a concluzionat că mențiunea olograf privind titularul de contract a fost scrisă de către pârâtul B. M., iar cu ocazia audierii acesta a recunoscut că s-a folosit de copia actului de identitate al reclamantei pentru a încheia contractul Vodafone și a semnat contractul la rubrica client.
La rândul său, cercetată în cauza penală, pârâta R. A. M. a arătat că la data de 23.03.2011 la punctul de lucru A. Euromol, unde lucra ca agent comercial s-a prezentat pârâtul B. M. care a încheiat contractul de telefonie mobilă pe numele reclamantei, folosindu-se de înscrisurile ce i-au fost prezentate, semnătura clientei fiind executată în prezența sa de către pârât.
Prin Ordonanța nr. 1009/P/26.11.2012 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților B. M. și R. A. M. apreciindu-se că faptele acestora sunt lipsite de gradul de pericol social al infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri private, fiind aplicate sancțiuni cu caracter administrativ.
În răspunsurile la interogatoriul administrat, pârâtul B. M. nu a recunoscut implicarea sa în încheierea acelui contract de telefonie mobilă, aspecte infirmate de către înscrisurile atașate la care s-a făcut anterior referire, cât și de răspunsurile la interogatoriul administrat pârâtei R. A. M., care a menționat modul în care a fost încheiat contractul în baza înscrisurilor puse la dispoziție de către pârât, invocând împrejurarea că nu a verificat cu atenție procura înmânată datorită aglomerației și a stării în care se afla după decesul mamei sale.
Înscrisurile atașate la dosar atestă că, ulterior încheierii acestui contract în mod fraudulos, prin concursul actelor materiale comise de cei doi pârâți B. M. și R. A. M., prin adresa emisă la data de 27.07.2011, firma de recuperare S.C. MARS COLLECTION SRL, în numele și pentru Vodafone România SA a transmis reclamantei N. S. A. notificarea prin care solicita plata debitului restant în cuantum de 356,01 lei reprezentând contravaloare servicii de telefonie mobilă și penalități aferente pentru evitarea majorărilor de întârziere și a inconvenientelor ce decurg din executarea silită (sechestre, popriri etc.)
După primirea acestei somații, reclamanta a sesizat atât pretinsa parte contractantă, societatea de recuperare, dar și organele de cercetare penală, cu privire la încheierea acestui contract în mod fraudulos, cunoscând că nu a încheiat acest tip de relații contractuale pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă.
Examinând pretențiile deduse judecății prin prisma dispozițiile legale incidente privind răspunderea civilă delictuală pe care se fundamentează prezentul demers judiciar, s-a reținut următoarele:
Potrivit disp. art. 998-999 Cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara, fiind responsabil nu numai pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Din prevederile legale menționate a rezultat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Sub aspectul primei condiții, din probatoriul administrat în cauză, respectiv interogatoriul administrat părților, coroborate cu înscrisurile la care s-a făcut anterior referire, se reține cu certitudine că prin faptele concurente comise de pârâții B. M. și R. A. M., s-a încheiat în mod fraudulos contractul de prestări servicii telefonie mobilă . nr._/23.03.2011 în numele reclamantei N. S. A. M..
În acest sens, instanța a constatat că pârâtul B. M., depășind limitele contractului de mandat încheiat cu reclamanta, a încheiat în numele acesteia, cu intenție directă, contractul de prestări servicii telefonie mobilă de care a și beneficiat.
În ceea ce privește pe pârâta R. A. M. s-a reținut că aceasta, fără a efectua în mod riguros verificările ce se impuneau pentru încheierea unui contract prin reprezentant convențional și dând dovadă de neglijență, raportat la atribuțiile ce-i reveneau în acest sens, aceasta a apreciat nejustificat ca fiind îndeplinite condițiile pentru încheierea contractului.
Aceste elemente denotă atât caracterul ilicit al faptelor comise de către pârâții B. M. și R. A. M. prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, s-au cauzat prejudicii dreptului subiectiv al reclamantei (care nu și-a exprimat acordul de voință pentru încheierea contractului de prestări servicii telefonie mobilă) cât și săvârșirea acestora cu forma de vinovăție aptă să justifice angajarea răspunderii civile în accepțiunea disp.art.998-999 Cod civil potrivit cărora autorul faptei răspunde chiar și pentru culpa cea mai ușoară, câtă vreme nu există cauze exoneratoare de răspundere, expres și limitativ prevăzute de lege.
Deși pârâta R. A. M. a menționat că a fost sancționată administrativ „ pentru greșeala pe care a săvârșit-o raportat la obligațiile pe care le avea din punct de vedere al contractului încheiat cu societatea de telefonie mobilă” și chiar s-a dispus desfacerea contractului de muncă, aceste aspecte vizează consecințele actelor materiale comise de aceasta din punct de vedere al ilicitului penal și al obligațiilor în raport cu angajatorul, fără a reprezenta un element de natură a înlătura răspunderea sa civilă față de persoana prejudiciată prin acțiunile ilicite pe care le-a comis în calitate de lucrător comercial ce a reprezentat societatea la încheierea contractului fraudulos.
Referitor la condiția existenței unui prejudiciu se impun unele precizări raportat la natura pretențiilor deduse judecății, întemeiate pe dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane.
Reclamanta își argumentează pretențiile prin prisma faptului că declanșarea procedurii execuționale împotriva sa, în mod neîntemeiat și nelegal, a avut consecințe dăunătoare asupra stării de sănătate fizică și psihică, având în vedere că este o persoană cu handicap. Pe fondul acestor afecțiuni, stresul acumulat pentru demersurile efectuate pentru recuperarea debitului ce se pretindea că îi incumbă, dar și pentru lămurirea condițiilor în care s-a încheiat contractul, a avut drept consecință agravarea acestor afecțiuni și implicit lezarea integrității fizice, psihice, dar și a vieții de familie și a celei sociale.
Din depoziția martorului C. C. a rezultat că reclamanta a fost contactată deseori de firma de telefonie mobilă pentru recuperarea debitului și lămurirea condițiilor în care s-a încheiat contractul din care derivau pretinsele obligații ale acesteia, iar după astfel de discuții reclamanta era puternic afectată fiind necesară chiar deplasarea la unități medicale, raportat și la afecțiunile preexistente. Același martor a menționat că derularea acestor demersuri a avut consecințe și asupra vieții sociale și a celei de familie, aspecte confirmate și de martora F. V. în depoziția sa (fila 82).
Actele medicale atașate la dosar atestă că reclamanta este o persoană cu grad de handicap accentuat constatat încă din anul 2007 (fila 15), dar preexistența acestor afecțiuni, ce impuneau evitarea efortului fizic și a stresului, nu este de natură a confirma că agravarea stării de sănătate a acesteia s-a datorat numai pe fondul acestor antecedente fără legătură cu faptele comise de cei doi pârâți, astfel cum se pretinde în apărare, ci dimpotrivă vin să susțină argumentele acesteia privind accentuarea problemelor de sănătate ale acestei persoane pentru care recomandările erau în sensul evitării stărilor tensionate cum a fost aceea determinată de executarea silită declanșată nejustificat împotriva sa.
Chiar dacă infracțiunea de fals reținută în sarcina pârâților este o infracțiune de pericol, aceasta poate cauza persoanei vătămate, un prejudiciu nepatrimonial ca urmare a suferințelor fizice și stresul la care aceasta a fost expusă pe perioada derulării procedurilor pentru constatarea caracterului neveridic al înscrisurilor pretins întocmite de reclamantă.
În privința daunelor morale, se constată că faptele pârâților ce au determinat încheierea unui contract de telefonie în numele reclamantei fără acordul său, precum și împrejurarea că, ulterior datorită neachitării contravalorii serviciilor prestate de furnizor, au fost comunicate reclamantei somații prin care i se solicita să execute obligația de plată care în realitate nu-i aparținea, sub amenințarea executării silite, reprezintă elemente care au adus atingere drepturilor acesteia, justificând acordarea daunelor morale pentru acoperirea acestui prejudiciu nepatrimonial.
Deopotrivă s-a reținut că, pentru orice persoană adultă de instruire și pregătire profesională cel puțin medie, aducerea unei acuze nefondate în sensul nerespectării obligațiilor contractuale ce implicau plata unor sume de bani în mod periodic reprezentând contravaloarea serviciilor de telefonie mobilă pretins prestate acesteia, soldată cu respingerea unei solicitări ulterioare de încheiere a unui astfel de contract ce nu s-a mai putut realiza pe o durată îndelungată (până în ianuarie 2013 așa cum rezultă din răspunsurile de la interogatoriu (fila 165 verso) soldată cu respingerea unor solicitări ulterioare de încheierea a unui astfel de contract, reprezintă un motiv de frustrare la nivel psihic și social mai ales că, pentru înlăturarea înregistrării reclamantei în evidențele amintite a fost necesară efectuarea de demersuri repetate și chiar sesizarea organelor de cercetare penală.
În consecință s-a constatat că așa cum rezultă din situația de fapt reținută, faptele pârâților au avut efecte negative și asupra demnității și imagini personale a părții, astfel încât și prin prisma acestui aspect, cererea privind acordarea daunelor morale apare ca întemeiată.
În ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre acest prejudiciu nepatrimonial și faptele pârâților B. M. și R. A. M., din situația de fapt și argumentele anterior expuse, instanța a constatat ca fiind îndeplinită și această condiție.
Referitor la cuantumul prejudiciului rămas nerecuperat, cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, ci acesta este apreciat de instanță, în raport de consecințele negative suferite de reclamantă, urmare a actelor ilicite comise de pârâți, de valorile morale lezate.
Prin prisma acestor elemente, instanța a apreciat că acordarea daunelor morale în cuantum de 4000 lei, reprezintă o apreciere rezonabilă și echitabilă de natură să ofere o anumită satisfacție compensatorie pentru prejudiciul moral suferit ce nu se justifică în limitele valorice solicitate de reclamantă.
În consecință, apreciind ca fiind îndeplinite cumulativ condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților B. M. și R. A. M., constatându-se că prejudiciul a fost generat prin faptele ilicite concurente ale acestora, fără a se stabili o proporție diferită privind rolul determinant pe care l-a avut conduita fiecăruia în producerea rezultatului dăunător, ce este imputabil ambilor pârâți, va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. S. A. M. în contradictoriu cu pârâții B. M., R. A. M., A. T. S.R.L
În temeiul disp. art. 998-999 Cod civil coroborat cu art.1003 Cod civil a obligat în solidar pe pârâții B. M. și R. A. M. la plata către reclamantă a sumei de 4000 lei cu titlu de daune morale din care pentru suma de 2000 lei pârâta R. A. M. răspunde în solidar cu pârâta S.C. A. T. S.R.L. proporțional cu culpa de 50% ce revine acesteia
Referitor la aceste ultime dispoziții s-a reținut că se justifică angajarea răspunderii civile și a S.C. A. T. S.R.L., fiind îndeplinite așa cum s-a expus anterior, condițiile răspunderii pentru fapta proprie a prepusului (în speță pârâta R. A. M.) cât și condițiile speciale ale răspunderii comitentului pentru fapta prepusului reglementate de art.1000 al.3 Cod civil, respectiv; existența raportului de prepușenie; săvârșirea faptei de prepus în funcțiile ce i s-au încredințat.
Astfel, potrivit susținerilor necontestate de părți și înscrisurilor atașate la dosar, filele 136-139, s-a reținut că, la data săvârșirii faptei, pârâta R. A. M. avea calitatea de lucrător comercial al S.C. A. T. S.R.L., iar în limitele atribuțiilor ce-i reveneau, potrivit fișei postului, aceasta a încheiat contractul de telefonie mobilă, fără îndeplinirea condițiilor impuse de normele legale, privind încheierea unui astfel de contract prin reprezentant convențional, iar prin fapta sa ilicită săvârșită în cadrul normal al funcției, a generat reclamantei un prejudiciu în cuantumul anterior menționat.
Deși față de reclamantă, conform art.1003 Cod civil, pârâții B. M. și R. A. M., răspund în mod solidar pentru recuperarea întregului prejudiciu generat prin acțiunile lor ilicite, s-a reține că, în contextul disp.art.1000 al.3 Cod civil, ce reglementează răspunderea pentru fapta altuia, pârâta S.C. A. T. SRL, va răspunde în mod solidar alături de prepusul său - pârâta R. A. M. numai în limitele pagubei corespunzătoare contribuției acesteia reținută în proporție de 50 %, urmând a se dispune în consecință.
Prin urmare în temeiul disp. art. 1000 al.3 Cod civil rap. la art.998-999 Cod civil a obligat în solidar pe pârâta R. A. M. și pârâta S.C A. T. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 2000 lei din totalul de 4000 lei reprezentând daune morale, în aceste limite.
Având în vedere modul de soluționarea a petitului principal prin admiterea în parte a pretențiilor deduse judecății, în temeiul disp. art. 453 al.2 Cod pr.civ., reținând culpa procesuală a pârâților în declanșarea prezentei proceduri judiciare, instanța a dispus în aceleași limite și asupra cererii accesorii formulate privind plata cheltuielilor de judecată.
Față de considerentele de fapt și de drept anterior expuse, a obligat pârâții în solidar la plata către reclamantă a sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial avocat - 350 lei și taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
Sentința sus menționată a fost apelată de reclamanta N. S. A. M. și de pârâta R. A. M. care au considerat-o nelegală și netemeinică și nelegală după cum urmează:
Apelanta reclamantă N. S. A. M. înțelege să critice sentința instanței de fond sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate apreciind-o prea mică în raport de traumele psihice și fizice suferite de aceasta..
În ceea ce privește traumele fizice și psihice suferite acestea sunt apreciate de apelantă prin prisma faptului că a fost împiedicată o lungă perioadă de timp să ducă o viață normală, limitându-i-se posibilitățile de a desfășura activități cotidiene obișnuite și accentuindu-i-se problemele de sănătate pentru care recomandările medicale au fost în sensul de a se evita stresul și efortul, aceasta fiind diagnosticată du diabet .
De asemenea, apelanta arată că, în urma controlului psihiatric efectuat i-a fost emisă scrisoare medicală fiind diagnosticată cu tulburare de anxietate cu agorofobie ( tulburări de panică) ,fapt ce a determinat și scăderea în greutate cu 8 kg .
În ceea ce privește viața de familie apelanta arată că și aceasta i-a fost afectată,deoarece nu-și mai vizita la fel de des tatăl care locuia în ., numai putea să șofeze, aspecte evidențiate cu depozițiile martorilor și pe care apreciază că instanța nu le-a analizat în contextul probelor administrate.
Apelanta consideră că instanța de fond a redus în mod nejustificat cuantumul cheltuielilor de judecată, respectiv onorariul de avocat, fără a arăta că acesta este vădit disproporționat în raport cu criteriile impuse de art. 451 alin2 C.pr.civ.
Sub acest aspect se apreciază că onorariul de 700 lei este proporțional cu volumul de muncă depus de avocat în vederea pregătirii apărării .
Apelanta – pârâtă R. A. M. arată că, instanța de fond trebuia să stăruie în analizarea și cercetarea amănunțită a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei pentru a se stabili în ce măsură sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea despăgubirilor morale .
Apelanta arată că a înțeles să-și recunoască greșeala care a dus la încheierea unui contract de telefonie mobilă în dauna reclamantei,însă apreciază că, nu s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu vădit și cu atât mai mult a existenței unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și un prejudiciu neexistent .
Apelanta consideră că traumele fizice și psihice menționate nu sunt datorate de fapta sa ,ci de faptul că, reclamanta este fumătoare, dependență de unele medicamente și trece printr-o perioadă mai dificilă datorită și problemelor medicale de care suferă fata sa ,dar și cele ale tatălui acesteia aflat într-o stare de sănătate precară .
În ceea ce privește cea de a doua critică a apelantei reclamante, pârâta susține că, nu a avut nici un beneficiu de pe urma contractului de telefonie mobilă încheiat, ba chiar mai mult, a fost concediată, a achitat amenda judiciară, în timp ce pârâtele au avut diferite beneficii materiale, încasând contravaloarea convorbirilor și a contractului sau primind un telefon mobil .
La data de 06.01.2015 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, tribunalul constată că apelurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția de tardivitate a declarării apelului de către pârâta R. A. M. ,excepție invocată de către reclamanta N. S. A. M. tribunalul urmează să o respingă având în vedere că, sentința a fost comunicată acestei părți la data de 19.06.2014 așa cum evidențiază înscrisul aflat la fila 188 dosar fond ,iar apelul a fost declarat de pârâta R. la data de 17.07.2014 potrivit înscrisului aflat la fila 11 dosar apel respectându-se astfel termenul de 30 de zile prevăzut de art 468 alin.1 NCPrC .
Apelul formulat de reclamanta N. S. A. M. este nefondat având în vedere că, starea de sănătate a acesteia a fost constatată prin înscrisuri medicale anterior prejudiciului suferit, respectiv încă din anul 2007 ,iar acestea nu au evidențiat existența unor traume psihice și fizice accentuate datorită faptei pârâtei .
Instanța de fond a reținut în mod corect în raport de probele administrate și de apărările părților circumstanțele concrete care au determinat stabilirea cuantumului daunelor morale, considerând că faptele pârâților au avut efecte negative asupra demnității și imaginii personale ale reclamantei .
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată ,respectiv onorariul avocatului se constată că în mod corect instanța de fond le-a redus la suma de 350 de lei având în vedere obligația solidară a pârâților,respectiv nu numai pentru R. A. M. ,dar și pârâții B. M. și ..R.L la plata acestora .Totodată, instanța de fond a avut în vedere că în cauză a fost administrată numai proba cu înscrisuri și proba testimonială,astfel că au fost aplicate în mod corect disp.art.451 alin.2 C.pr.civ.
Apelul formulat de pârâta R. este nefondat având în vedere că instanța de fond a analizat fiecare din elementele răspunderii civile delictuale în raport de probele administrate și de susținerile părților, cu atât mai mult cu cât pârâta și-a recunoscut vinovăția care a avut efecte negative asupra demnității și imaginii personale a reclamantei.
Elementele arătate de către pârâtă în cuprinsul motivelor de apel au fost analizate de instanța de fond, motiv pentru care a fost cuantificat prejudiciul moral la suma de 4000 de lei față de 10.000 euro solicitarea inițială a reclamantei.
Față de cele reținute și în raport de disp.art. 480 C..pr.civ. tribunalul urmează să respingă ca nefondate ambele apeluri .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția de tardivitate a apelului declarat de pârâta R..
Respinge ca nefondate ambele apeluri declarate de reclamanta N. S. A. M. domiciliată în mun.București, ., ., ., sector 1, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat I. M. L. – comuna Leordeni, ., jud. Argeș și de pârâta R. A. M. domiciliată în orașul Topoloveni, .. 109, ., . civile nr. 671/12.05.2014, pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr._, intimați fiind pârâții B. M. domiciliat în orașul Topoloveni, .. 10, județul Argeș, și A. T. S.R.L cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat G. M. - A. din mun. București, ., nr. 69, ., . 3.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 26.02.2015.
Președinte, M. V. | Judecător, I. P. | |
Grefier, M. L. |
Red. I.P.
Tehn D.T./6 ex.
31.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 63/2015. Tribunalul ARGEŞ | Asigurare dovezi. Decizia nr. 602/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
