Rezoluţiune contract. Decizia nr. 149/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 149/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 22401/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 149/2015
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE GABRIELA DIANA NĂSTASE
Judecător R. V.
Grefier E. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanții-reclamanți P. M., C. C. E., P. I., O. M. și P. F., împotriva sentinței civile nr.4300 din data de 06.05.2014 pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. C. D. V., având ca obiect rezoluțiune contract.
Dezbaterile și lucrările dosarului au fost consemnate în încheierea de ședință publică din 14 ianuarie 2015, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, în baza art. 146 Cod Procedură Civilă a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când a deliberat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față ;
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 06.11.2012 sub nr._ reclamantul P. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. C. D. V., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere și abitație încheiat la data de 21.08.1998 și autentificat sub nr. 2703 la Biroul Notarului Public I. L. Caracal și repunerea părților în situația anterioara încheierii contractului, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 21.08.1998 au încheiat, cu pârâta D. C. D. (în prezent D. -C.), care este nepoata sa, contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere și abitație încheiat la data de 21.08.1998 și autentificat sub nr. 2703 la Biroul Notarului Public I. L. Caracal.
Prin acest contract s-a stabilit că vinde acesteia proprietatea sa cu nr. 1, situat în mun. Pitești, ., compusă din suprafața de 197 mp teren intravilan împreuna cu un apartament construit din cărămidă, acoperit cu țiglă, având doua camere și dependințe, respectiv apartamentul dinspre . ca preț suma de 30.000.000 lei din care s-a convenit să-i fie achitata doar suma de 5.000.000 lei, iar pentru diferența pârâta urma să-i asigure întreținerea cu toate mijloacele necesare traiului zilnic, pentru tot restul vieții. Totodată păstrându-și un drept de abitație în acest imobil.
Inițial pârâta s-a achitat de aceasta obligație dar, ulterior a uitat ca trebuie să-i asigure sprijin material dar și moral mai ales că starea sanatații sale s-a deteriorat.
Totodată pârâta nu a achitat nici impozitul aferent acestui imobil, el fiind cel care a plătit în fiecare an, efectuând totodată și reparațiile ce se impuneau la imobil,a introdus aducțiunea de gaze,a instalat centrala termică și instalație de încălzire în toată casa, lucrare ce a costat 10.000 lei.
A solicitat telefonic pârâtei să-i achite acești bani dar aceasta a refuzat motivând că nu ea locuiește în acest imobil.
A mai precizat reclamantul că pârâta îl suna cam de 2-3 ori pe an și îi trimite ceva carne de miel cu ocazia sărbătorilor pascale.
A mai arătat reclamantul că suferă de afecțiuni grave, iar pârâta deși este medic nu se interesează de starea sa de sănătate, fiind nevoit să se chinuie singur prin spitale, să plătească alte persoane pentru a fi transportat la spital.
A susținut pârâtul că deși a solicitat ajutorul pârâtei, aceasta îi spunea că nu are timp de el, ca are familie și copil mic, neîntrebându-l niciodată dacă are nevoie de tratament, de intervenții medicale, de medicamente, de hrană sau alte lucruri necesare traiului de zi cu zi.
A relevat reclamantul că pârâta îl vizitează maxim de 2-3 ori pe an.
La data de 28-05-2013 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că astfel cum s-a obligat prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere și abitație autentificat sub nr. 2703/21.08.1998 la Biroul Notarului Public I. L..
A susținut reclamanta ca împreună cu tatăl său care era soțul surorii reclamantului, veneau în Pitești la reclamant de câte 2-3 ori pe lună pentru ai umple frigiderul acestuia cu tot ce era nevoie. Produsele aduse erau proaspete deoarece locuind la casa cultiva legume și fructe, creștea păsări, iar dacă avea nevoie de medicamente se deplasa împreună cu tatăl său și-i aducea acestuia cele necesare.
A mai arătat pârâta că reclamantul locuia cu o persoana de sex feminin care îi făcea și care, presupune aceasta, este autorul moral al acestei cereri de chemare în judecată.
A considerat pârâta că, dacă pârâtul era nemulțumit de ajutorul dat, ar fi formulat aceasta cerere mai de mult și nu ar fi așteptat timp de 15 ani, dovada fiind procurile prin care acesta a fost împuternicit să-i susțină interesele într-un proces de partaj succesoral, sau sa administreze cu puteri depline diferite suprafețe de teren și să ridice cupoane agricole, mandate prin care reclamantul a încasat și sume de bani în numele său.
Pârâta a precizat că, a trimis bani reclamantului pentru a plăti impozit, gazele au existat din 1998, iar reclamantul nu a înștiințat-o că dorește montarea unei centrale. În același timp, după ce s-a căsătorit a mers împreună cu soțul său la reclamant, rămânând de vineri până duminică . A propus reclamantului să-l aducă în Caracal în primăvara anului 2012 și să-i angajeze o persoană care să aibă grija de el în condițiile în care nu dorește să stea împreună cu dumneaei, a fost de acord inițial, însă ulterior s-a răzgândit. De asemenea, a propus reclamantului să-i aducă pe cineva în Pitești care să-l îngrijească, însă acesta a refuzat orice ajutor din partea ei .
Pe parcursul soluționării cauzei a decedat reclamantul, acțiunea fiind continuata de moștenitorii acestuia, respectiv P. M., C. C. E., P. I., O. M. și P. F.
În cauza s-au administrat următoarele probe: înscrisuri, interogatoriu, testimonială fiind audiați martorii C., Ublea, P. și D..
Prin sentința civilă nr. 300 din data de 06.05.2014 pronunțată de Judecatoria P. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P. M., C. C. E., P. I., O. M., și P. F., în contradictoriu cu pârâta D. C. D. V.
Au fost obligați reclamanții să plătească pârâtei cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 3720 lei.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, prâta a fost nepoata reclamantului.
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere autentificat sub nr. 2703/21.08.1998 reclamantul a transmis pârâtei dreptul de proprietate asupra unui imobil situat în Pitești, pârâta achitând suma de 500 lei cu titlul de preț, iar pentru diferența obligându-se să presteze întreținere reclamantului cu toate mijlocele necesare traiului zilnic pe tot restul vieții, iar la deces să urmeze obiceiurile, reclamantul rezervându-și dreptul de abitație.
În momentul încheierii contractului reclamantul avea domiciliul în Pitești, iar pârâta în Caracal.
Încă din momentul încheierii contractului creditorul cunoștea faptul că pârâta locuiește și va locui în Caracal.
O lungă perioada de timp relațiile dintre părți au fost bune, creditorul obligației de întreținere neinvocând executarea necorespunzătoare.
Din depoziția martorului C. rezulta că pârâta mergea în Pitești, cel puțin lunar, la unchiul său ducându-i alimente, medicamente până în anul 2011.
Din anul 2011 martorul nu a mai putut relata niciun aspect cu privire la relațiile dintre parți, învederând faptul că pârâta i-a adus la cunoștința că relațiile s-au răcit ca urmare a intervenirii unei a 3-a persoane.
Martora P. a relatat faptul că pârâta locuiește în Caracal, este medic, este căsătorita și are un copil.
De asemenea, martora a relatat faptul că pârâta era preocupata de situația creditorului obligației de întreținere, aducându-i la cunoștința faptul că dorea să îl aducă în Caracal, însă acesta a refuzat, deși inițial a fost de acord.
Reclamantul prezenta probleme de sănătate și era ajutat de martora Ublea în treburile gospodărești.
În anul 1998 a suferit un accident vascular,a fost internat, pârâta mergând la spital, însă creditorul a fost ajutat în special de martora Ublea și de numitul T..
Au intervenit și alte probleme de sănătate, în anul 2008 creditorul suferind un accident de circulație și fiind internat, context în care pârâta a mers din nou la spital.
A relatat martora Ublea că pârâta venea în P. la unchiul său de 4-5 ori pe an împrejurare în care îl anunța cu câteva zile înainte la solicitarea acestuia, aducându-i alimente și celelalte bunuri necesare.
Relațiile dintre părți s-au deteriorat după accidentul de circulație din 2008 și în special din anul 2011.
Creditorul a apelat la serviciile fratelui pârâtei, medic în Caracal, pârâta nefiind anunțata despre internarea autorului în spitalul din Caracal.
A solicitat pârâta creditorului să se mute în Caracal, însă acesta a refuzat .
Niciodată autorul nu a solicitat pârâtei sprijin material sau moral, iar atunci când autorul discuta telefonic cu pârâta, aceasta răspundea solicitărilor sale.
Trebuie precizat faptul că martora Ublea a evidențiat în depoziția sa faptul că nu cunoaște dacă autorul a fost de acord să i se angajeze o femeie, însă în mod cert nu dorea să plece în Caracal .
De asemenea, martora a precizat ca pârâta îl suna pe autor, însa acesta dormea astfel încă martora nu i-l dădea la telefon.
Martorul D. a relatat faptul că martora Ublea a fost văzuta în mod repetat în domiciliul autorului, autorul avea venituri suficiente pentru a se întreține .
Din întreg probatoriul rezulta că pârâta a suportat toate cheltuielile aferente înmormântării și parastasului.
Situația expusă se probează cu declarațiile martorilor coroborate cu înscrisurile depuse la dosar și recunoașterile părților.
Contractul de întreținere este un contract nenumit, cu titlu oneros, aleatoriu, bilateral, consensual și translativ de proprietate prin care o parte își asumă obligația de a asigura întreținere celeilalte părți pe tot timpul vieții în schimbul înstrăinării unui bun.
Pentru neexecutarea obligației de întreținere beneficiarul întreținerii este în drept să ceară rezoluțiunea contractului în condițiile art.1020 Cod civil.
Conținutul noțiunii de întreținere include tot ceea ce este necesar traiului unei persoane, întreținerea fiind datorată inclusiv atunci când creditorul obligației de întreținere are mijloace materiale suficiente pentru a se întreține.
Fiind aplicabile disp.art. 1020-1021 cod civil este necesar pentru a interveni rezoluțiunea contractului să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: debitorul întreținerii să nu-și execute obligația, iar neexecutarea obligației să fie imputabilă acestuia.
În cauza, încă de la momentul încheierii contractului creditorul obligației de întreținere a cunoscut faptul că pârâta a locuit și va locui în Caracal, asumându-și aceasta situație.
În perioada 1998-2011, 13 ani, creditorul nu a invocat neexecutarea obligațiilor de către pârâta, nu și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modul în care pârâta și-a îndeplinit obligația de întreținere.
Starea de sănătate a pârâtului s-a agravat în anul 2011, în urma accidentului de circulație, context în care pârâta i-a solicitat să se mute în Caracal.
Creditorul obligației de întreținere a refuzat și a înțeles să apeleze la serviciile altor persoane.
Pârâta, respectiv soțul său, a continuat să meargă în Pitești la autor să-i duca diferite alimente și bunuri necesare.
Din probatoriul administrat în cauza a rezultat că pârâta și-a executat obligația de întreținere în limita posibilității conferite de situația acceptata de ambele părți la momentul încheierii contractului.
Creditorul obligației de întreținere nu a solicitat niciodată pârâte să se mute în Pitești, însă pârâta a solicitat acestuia să se mute în Caracal, dar acesta a refuzat .
Pârâta s-a interesat de problemele autorului, a mers la spital, i-a dus medicamente, alimente, a suportat cheltuielile de înmormântare și cheltuielile necesare parastaselor.
In consecință, nu se poate reține culpa pârâtei în neîndeplinirea obligațiilor contractuale, în cauză nefiind îndeplinite condițiile anterior menționate pentru a deveni operabilă sancțiunea rezoluțiunii.
Pentru considerentele expuse, în baza disp.art. 1020 Cod civil, instanța a respins acțiunea integral.
Văzând și disp.art 274 C.pr.civilă.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamanți P. M., C. C. E., P. I., O. M. și P. F., apel înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș la data de 25.06.2014 sub nr._ .
În mod greșit instanța de fond a respins acțiunea cu motivarea că pârâta și-a îndeplinit obligațiile față de defunctul P. V. cu toate că din probatoriul administrat în cauză a rezultat contrariul.
Instanța de fond a interpretat în mod greșit probele administrate ,reținându-le în favoarea pârâtei,deși trebuia să înlăture depoziția martorei P. având în vedere că aceasta este angajata pârâtei ,este subiectivă, nu a asistat în mod nemijlocit la derularea relațiilor dintre părți pe parcursul anilor și nici în ultima perioadă de timp, aceasta recunoscând că cunoaște din relatările pârâtei aspectele pe care le-a adus la cunoștința instanței.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate,tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Tribunalul constată că, în raport de materialul probator administrat în fața instanței de fond cât și în apel se impune respingerea cererii de chemare în judecată, iar pentru a intervenii în cond.art. 1020 – 1021 C.civ. rezoluțiunea contractului de întreținere, trebuie ca debitorul întreținerii să nu-și execute obligația contractuală, iar neexecutarea obligației trebuie să-i fie imputabilă acestuia, iar pe de altă parte este necesar ca cel ce solicită rezoluțiunea contractului de întreținere să facă dovada culpei debitorului întreținerii ,iar refuzul creditorului de a primi întreținerea nu determină rezoluțiunea contractului.
Tribunalul reține pe de o parte, împrejurarea că, contractul de întreținere s-a încheiat între părți în anul 1998 ,iar cererea de chemare în judecată s-a formulat în anul 2012, respectiv în luna noiembrie, după aproximativ 14 ani de la încheierea convenției părților, iar până la acest moment reclamantul nu a mai formulat vreo cerere de chemare în judecată cu același obiect și nici nu rezultă din probatoriul administrat în cauză că acesta și-ar fi exprimat nemulțumirea față de faptul că debitorul nu și-ar fi îndeplinit obligația contractuală.
În fața instanței de apel s-a procedat la audierea martorului T. C. B., martor propus chiar de apelanți, iar martorul a declarat că în ultima perioadă a vieții ,respectiv în ultimul an reclamantul își schimbase comportamentul față de pârâtă, fără a cunoaște care ar fi fost motivul ,iar martorul mai declară că pe perioada derulării acestui contract, pârâta s-a îngrijit de către defunct.
Tribunalul arată că în îndeplinirea obligației de întreținere trebuie ținut seama de faptul că pârâta avea domiciliul în altă localitate, iar defunctul a acceptat încheierea contractului de întreținere cunoscând acest lucru ,deci a cunoscut împrejurarea că pârâta nu poate să fie în măsură să-i presteze o întreținere constanta si aproape zilnica, după cum susțin apelanții că ar impune obligația de întreținere.
Martorul T. C. B. mai declară că în toți acești ani aproximativ 15, în calitate de vecin a observat că pârâta l-a îngrijit pe reclamant și că în această ultimă perioadă a vieții ,respectiv în ultimul an defunctul a apelat la martor să-l ducă în diverse locuri, mai ales la spital, iar soțul pârâtei l-a sunat și l-a rugat pe martor să-l ajute când intervin diverse probleme .Martorul mai arata că în ultimul an de viață, nu a mai văzut-o pe pârâtă ‚ însă a constatat că defunctul nu o mai accepta și a văzut cum a venit odată pârâta, iar reclamantul a ținut-o la poartă, împrejurare care in opinia tribunalului denotă refuzul primirii întreținerii din partea defunctului in ultima an de viata al acestuia .
Împrejurarea că defunctul își plătea facturile nu rezultă că pârâta nu ar fi prestat întreținerea prevăzută de contract, față de faptul că, așa cum s-a motivat și anterior la momentul încheierii contractului reclamantul cunoștea că pârâta domiciliază în alt oraș ,respectiv în orașul Caracal și și-a asumat încheierea contratului în aceste condiții, iar totodata tribunalul reține că în treburile gospodărești, reclamantul era ajutat de catre o femeie cu care acesta locuia ,respectiv de către martora Ublea N., audiată în fața instanței de fond, lucru ce denota faptul ca prezenta piritei nu era una necesara tot timpul si nici una constanta.
Tribunalul reține și raportat la declarația martorei P. și martorei Ublea audiate în fața instanței de fond, că pârâta venea la Pitești la unchiul său, ocazie care îi aducea alimente și alte bunuri necesare, iar martora P. declară că pârâta dorea să-l aducă pe reclamant în Caracal și să locuiască cu familia acesteia, însă reclamantul s-a răzgândit . Martora Ublea declară că niciodată defunctul nu s-a plâns că ar avea nevoie de susținere morală din partea pârâtei, sau că pârâta îi refuza ajutorul ,declarând totodată și împrejurarea că din anul 2011 starea de sănătate a reclamantului s-a agravat, iar relațiile dintre părți s-au mai deteriorat .
Referitor la montarea centralei termice, tribunalul reține în raport și de recunoașterea pârâtei că aceasta s-a montat într-adevăr de către defunct, însă tribunalul reține că nu s-a dovedit de către reclamant faptul că s-ar fi solicitat ajutorul pârâtei pentru suportarea cheltuielilor montării centralei termice, iar pârâta s-ar fi opus la suportarea acestor cheltuieli .
Rezultă așadar, că probatoriul administrat nu confirmă culpa debitorului pentru neîndeplinirea obligației de întreținere după reclamantul a solicitat prin acțiune, iar obligația de întreținere a fost îndeplinită de către pârâtă, ținând seama si de împrejurarea că defunctul a acceptat încheierea contractului cunoscând că pârâta locuiește în altă localitate, aceasta din urmă și-a exprimat dorința ca defunctul să locuiască cu aceasta în Caracal, însă reclamantul a refuzat, iar pe de altă parte acesta nu s-a aflat într-o stare de nevoie obiectivă care să-l îl pună într-o imposibilitate de a se îngriji, mai ales că era o persoană cu venituri, iar ajutorul în gospodărie îi era dat de către martora Ublea, care locuia împreună cu defunctul după cum martora a declarat, iar ceilalți martori audiați în cauză, inclusiv martorul audiat în apel au declarat că pârâta și-a îndeplinit obligația contractuală ,aceasta se interesa de defunct, iar în ultima perioadă a vieții defunctul a refuzat prestarea întreținerii de către pârâtă .
Față de cele reținute și în raport de disp.art.296 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
În raport de disp.art. 274 C.pr.civ. va obliga apelanții la plata către intimată a sumei de 2480 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții-reclamanți P. M. domiciliata în mun. P., .. 3, ., ., C. C. E. domiciliat în orașul Caracal, .. 32, jud. O., P. I., domiciliata în orașul Costești, ., ., ., O. M., domiciliata în orașul Costești, ., jud. Argeș și P. F., domiciliat în orașul Costești, ., ., . , împotriva sentinței civile nr.4300 din data de 06.05.2014 pronunțată de Judecatoria P. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. C. D. V. domiciliata în orașul Caracal, .. 47, jud. O..
Obligă apelanții la plata către intimată a sumei de 2480 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 21 ianuarie 2015.
Președinte, G. D. N. | Judecător, R. V. | |
Grefier, E. N. |
Red. NGD/ dact DT/NGD/ 7 ex/ 05.02.2015
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 42/2015. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 70/2015.... → |
|---|
