Fond funciar. Sentința nr. 849/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 849/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 7278/270/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 510/2013
Ședința publică de la 26 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. C. F.
Judecător G. D.
Judecător C. M. P.
Grefier T.-V. S.
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurent-reclamant P. B. P., împotriva sentinței civile nr. 849/07.03.2013 pronunțată în dosarul_ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. GURA VĂII PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. JUDEȚEANĂ BACĂU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurent-reclamant P. B. P. personal legitimat cu CI . nr._, lipsind intimații-pârâți C. L. Gura Văii Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și C. Județeană Bacău Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
- cauza are ca obiect fond funciar
- cauza se află în recurs, la primul termen
- procedura de citare este legal îndeplinită
- cererea de recurs a fost depusă la serviciul registratură în data de 02.04.2013 în 2 ex.
Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru și de a taxei de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Având cuvântul asupra recursului, recurentul-reclamant solicită instanței modificarea sentinței recurate astfel încât să i se dea pământul moștenit.
Instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin . 2013 pronunțată de Judecătoria Onești în dosar_ s-a respins acțiunea formulată de reclamantul P. B. P., în contradictoriu cu pârâtele C. L. GURA –VĂII PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în .. Bacău și C. JUDEȚEANĂ BACĂU DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, Mun. Bacău, jud. Bacău, ca neîntemeiată.
În motivarea acestei soluții Judecătoria a reținut că reclamantul a formulat cerere de reconstituire a tuturor suprafețelor de teren pe care le-a moștenit de la tatăl său dar această cerere inițială nu se mai regăsește. Într-adevăr, deși instanța a solicitat toate documentele care au stat la baza emiterii Titlului de proprietate nr._/30.09.1995, cele două comisii nu au comunicat și cererea inițială declarând că aceasta nu a fost găsită în arhiva U.A.T. deoarece aceasta a fost parțial distrusă în urma inundațiilor din iulie 2005. În consecință, instanța a prezumat că reclamantul a formulat cerere de reconstituire pentru întreaga suprafață de 92 prăjini arabil pe care declară că a moștenit-o de la tatăl său și pentru care depune contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 14.11.1928.
Această cerere de reconstituire a suprafețelor de teren deținute de tatăl său a fost, însă, soluționată de către C. locală constituită în condițiile art. 12 din Legea nr. 18/1991 finalizată cu propunerea înaintată Comisiei județene care a validat-o și chiar a suplimentat suprafața stabilită inițial cu 0,24 ha. După stabilirea suprafeței definitive aprobate și validate de comisia județeană, comisia locală a înmânat reclamantului titlul de proprietate nr._/30.09.1995. După emiterea titlului de proprietate pentru suprafața de 8 ha și 2417 mp, reclamantul a solicitat rectificarea acestuia în sensul radierii suprafeței de 7500 mp situată în tarlaua 40, . înscrierea acestei suprafețe în tarlaua 61, . urma să aibă, suprafața de_ mp în loc de_ mp, cerere admisă. Astfel, nici la momentul definitivării tabelelor cu terenurile ce urmau a fi atribuite, nici la momentul luării la cunoștință de Hotărârea nr. 1899/11.09.1995 și nici la momentul intrării în posesia titlului de proprietate nr._/30.09.1995, reclamantul nu a contestat suprafața pentru care s-a dispus restituirea și nu a formulat plângere în condițiile art. 53-56 din Lega nr. 18/1991 (în termen de 30 de zile de la comunicare sau luare la cunoștință). Nu se poate considera de către instanță că reclamantul nu a avut cunoștință de propunerea comisiei locale sau de hotărârea de validare a comisiei județene pentru a putea formula plângere în condițiile art. 53 din Lega nr. 18/1991 și contestație în condițiile art. 27 din H.G. nr. 890/2005 atâta timp cât în anul 2006 reclamantul a formulat cererea de rectificare a titlului de proprietate în sensul radierii suprafeței de 7500 mp, tarlaua 40, . adevărat că între suprafața validată de 8,32 ha și cea pentru care a fost pus în posesie în baza titlului de proprietate nr._/30.09.1995 există o diferență de 783 mp dar nu a aceasta face obiectul cererii de față reclamantul solicitând în acțiunea pendinte o diferență de 40 prăjini (7161 mp) care nu i-a fost reconstituită.
Pe de altă parte, instanța consideră că din actul de proprietate constând în contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 14.11.1928 rezultă că V. Th. B. a cumpărat doar 36 prăjini în satul Rîpi între drumul viilor, drumul satului, urmașii N.Puțingher și urmașii V.I. Tâțu, aceasta reprezentând 6445 mp iar prin titlu de proprietate i s-au reconstituit în acest loc numit „Țărna” suprafața de 9636 mp. Nu se poate considera că această suprafață este situată în alt loc întrucât din raportul de expertiză rezultă că terenul a cărui reconstituire se solicită este situat pe latura de est a terenului de 9636 mp iar din acțiune și din declarația reclamatului dată la termenul de judecată din data de 28.02.2013 a rezultat că ambele terenuri sunt situate la punctul numit „Țărna” (fost „Între vii”). Întrucât pentru acest punct reclamantul a făcut dovada proprietății a 36 prăjini, respectiv 6445 mp iar prin titlu de proprietate s-au reconstituit 9636 mp, instanța reține că reclamantul nici nu era îndreptățit la diferența de 40 de prăjini solicitată. Nu are relevanță în cauză că terenul identificat în raportul de expertiză ca fiind în suprafață de 7161 mp nu sunt înregistrate cereri de reconstituire de alte persoane, că nu au fost eliberate titluri de proprietate altor persoane și că el reprezintă rezerva aflată la dispoziția comisiei locale (după cum susține reclamantul, în realitate acesta se suprapune parțial cu alte suprafețe aflate în proprietatea altor persoane).
Având în vedere că reclamantul nu a contestat în termenele și condițiile legale prevăzute de Legea nr. 18/1991 hotărârea comisiei județene de validare a propunerii comisiei locale astfel că aceasta se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, pe de o parte și, pe de altă parte, că acesta nu este persoană îndreptățită la restituire pentru această suprafață față de actele de proprietate depuse, instanța va respinge cererea de față ca neîntemeiată.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul arătând că în calitate de moștenitor legal al tatălui său a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, că pentru o parte de teren s-a emis titlu de proprietate rămânând diferența de 40 de prăjini pentru care nu i s-a reconstituit acest drept.
Mai arată că deși deține contractul de vânzare cumpărare din 14.11.1928 cu care face dovada proprietății acestui teren, că in mod nelegal instanța de fond i-a respins acțiunea .
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe noi in condițiile art. 305 c. pr. Civ.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța urmează să constate cele ce urmează.
Tribunalul reține că recurentul critică sentința recurată prin prisma faptului că, deși a făcut dovada proprietății pentru suprafața de 40 de prăjini, totuși instanța nu a ținut cont de actul de proprietate dispunând respingerea acțiunii. Este de observat că recurentul a formulat, la apariția Legii 18/1991 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul său, procedură finalizată prin emiterea titlului de proprietate_/1995. Or, recurentul nu a contestat, în cadrul acestei proceduri administrative modalitatea de soluționare a cererii de reconstituire și nici nu a formulat ulterior alte cereri de reconstituire pentru terenul în litigiu care să declanșeze o nouă procedură administrativă. În concluzie, rămânerea în pasivitate a recurentului este sancționată cu decăderea din dreptul de a solicita acest teren atât pe cale administrativă cât și pe calea acțiunii în justiție. Dealtfel, acțiunea formulată apare ca fiind inadmisibila în condițiile în care, se solicită instanței în mod direct reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren in legătură cu care deja s-a dispus prin emiterea titlului de proprietate și fără parcurgerea procedurii administrative.
Așa fiind, în mod corect s-a pronunțat prima instanță în speța dedusă judecății motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant P. B. P. cu domiciliul în .. Bacău, împotriva sentinței civile nr. 849/07.03.2013 pronunțată în dosarul_ în contradictoriu cu intimații-pârâți C. L. GURA VĂII PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în .. Bacău și C. JUDEȚEANĂ BACĂU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR cu sediul în Bacău, jud. Bacău, având ca obiect fond funciar, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Aprilie 2013.
Președinte, P. C. F. | Judecător, G. D. | Judecător, C. M. P. |
Grefier, T.-V. S. |
Red./ D.G./ 10.07.2013
Tehno./ S.T.V./ 26.08.2013/ 2.ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1139/2013. Tribunalul BACĂU | Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 781/2013. Tribunalul... → |
|---|
