Pretenţii. Decizia nr. 1139/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1139/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 9887/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1139/2013
Ședința publică de la 04 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M. R.
Judecător C. D.
Judecător G. D.
Grefier E. Țimiraș
Pe rol fiind recursul civil promovat de către recurenta reclamantă Asociația de proprietari nr.54 împotriva sentinței civile nr.8184/24.10.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Bacău în contradictoriu cu intimatul pârât F. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei la ordine, se prezintă în instanță consilier juridic B. E. în calitate de reprezentant al recurentei reclamantă Asociația de proprietari nr.54, lipsă fiind intimatul pârât F. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra prezentei cauze de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, arătând că procedura este legal îndeplinită, precum și faptul că s-au primit prin serviciul registratură și s-au atașat la dosar concluzii scrise formulate de către recurenta reclamantă Asociația de proprietari nr.54, depuse fiind într-un singur exemplar.
Reprezentantul recurentei depune la dosar, în original, împuternicirea de reprezentare juridică.
Tribunalul constată că recursul civil ce formează obiectul prezentei cauze este declarat și motivat în termen, fiind legal scuti de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Consilier juridic B. E. depune, de-asemenea, practică judiciară și precizări referitoare la recurs cu privire la care, întrebat fiind de instanță, arată că nu sunt motive noi de recurs.
Mai arată reprezentantul recurentei și faptul că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat și nici alt probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Consilier juridic B. E., având cuvântul, solicită admiterea recursului civil promovat împotriva sentinței civile nr.8184/24.10.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Bacău învederând instanței de control judiciar atât motivele de recurs dezvoltate pe larg, în scris, la dosar, cât și notele scrise și precizările la motivele de recurs, de-asemenea, depuse în cauză.
Consideră că instanța de fond nu a arătat care este modul de calcul și cum a ajuns la această sumă, apreciind suma ca fiind infimă.
Față de cele expuse anterior, cât și față de cele ce se regăsesc la dosar solicită modificarea sentinței civile atacate și obligarea debitorului la plata întreagă a debitului.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare asupra recursului.
INSTANȚA
- deliberând -
Asupra recursului de față, Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8184 din 24.10.2012 pronunțată în dos. nr._ Judecătoria Bacău a admis în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR 54 în contradictoriu cu pârâtul F. D. și l-a obligat pe pârât la plata sumei de 1564,78 lei din care 1035,7 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2011-decembrie 2011 și 529,08 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2012-iunie 2012.
A respins capătul de cerere cu privire la acordarea penalităților aferente cotelor restante la întreținere pentru perioada ianuarie 2011-iunie 2012.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
„În fapt, din listele de plată pentru apartamentul proprietatea pârâtului certificate pentru conformitate cu originalul, aferente lunilor 01._ filele 8, 29-49 a căror valoare probatorie este stabilită de dispozițiile art. 28 alin. 4 din H.G. nr. 1588/2007 privind aprobarea Normelor metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari, în continuare HG nr.1588/2007 și din contract de construire fila 12, instanța reține că proprietarul apartamentului nr. 16 din ., ., județul Bacău este pârâtul.
În această calitate, potrivit dispozițiilor art. 46 coroborat cu art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari, în continuare Legea nr.230/2007, și art.25 alin 1 din H.G. nr. 1588/2007, pârâtul are obligația de a achita cotele de contribuție la cheltuielile Asociației de proprietari în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, iar în cazul nerespectării obligației de plată în termenul stabilit, Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitată, în cuantum de maxim 0,2% pe zi de întârziere, calculate după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, conform art. 49 alin. 1 din Legea nr.230/2007.
În drept, sunt incidente prevederile art. 969 din vechiul Cod civil, ca și lege aplicabilă prezentului litigiu prin raportare la prevederile art. 6 din actualul Cod civil, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 (actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite înainte de . legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii sau producerii lor), potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, precum și ale art. 1073 din vechiul cod civil conform cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației.
Instanța reține că în speță sunt incidente și prevederile art. 1169 din vechiul Cod civil, care dispun că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, astfel că reclamantul care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic al acesteia, iar pârâtul care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În plus, alin. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar daca prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
*
Pe fondul litigiului, instanța urmează să admită în parte pretențiile reclamantei pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Cu privire la capătul de cerere privind debitele restante la cotele de întreținere, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune afișate lunar de către reclamantă, aferente lunilor 01._ filele 8, 30-50, rezultă că pârâtul nu a achitat în perioada 01._, la termenele stabilite cotele de întreținere, restanțele ridicându-se la suma de 1564,78 lei din care 1035,7 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2011-decembrie 2011 și 529,08 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2012-iunie 2012, și doar pentru aceste sume pretențiile reclamantei asupra debitului restant apărând ca întemeiate.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente utilități pentru apartamentul lor, față de procesul verbal din 19.01.2012 al Adunării generale a Asociației de proprietari nr.54 fila 14, instanța reține că la nivelul Adunării generale a Asociației de proprietari, s-a hotărât stabilirea unor penalități de 0,1% sau 0,2% pe zi de întârziere în funcție de suma penalităților primite de la furnizor pentru cotele restante la întreținere, penalități care nu pot fi acordate pentru considerentele decizorii ce vor fi arătate mai jos.
Interpretând această clauză contractuală, instanța constată că părțile au procedat la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de Asociația de proprietari în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii utilităților, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 din Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Cum primele două condiții au fost analizate în momentul stabilirii obligației pârâtului de plată a contravalorii utilităților aferente perioadei 01._ instanța reține în plus că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 din Codul civil, pârâtul fiind de drept în întârziere prin neplata utilităților în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, creanța cu privire la acest capăt de cerere, fiind deci, exigibilă.
Potrivit art.49 alin.1 din Legea nr.230/2007 asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Așadar din reglementarea strictă a legii, instanța reține că legiuitorul a avut în vedere un cuantum determinat al penalităților stabilite la cheltuielile restante la întreținere pe fiecare zi de întârziere în vederea respectării caracterului accesibil și previzibil al legii drept esență a dreptului la un proces echitabil în sensul art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, o altă soluție ca și un cuantum determinabil al cuantumului penalităților pe fiecare zi de întârziere, cum este cazul din speța de față, penalități de 0,1% sau 0,2% pe zi de întârziere în funcție de suma penalităților primite de la furnizor pentru cotele restante la întreținere, echivalând cu încălcarea caracterului previzibil al normei legale de natură a împiedica debitorul să prevadă cuantumul obligațiilor la care ar putea fi obligat în cazul neexecutării la termen a obligațiilor pe care le are față de asociația de proprietari.
Soluția caracterului determinabil al cuantumului penalităților pe fiecare zi de întârziere ar echivala totodată și cu lăsarea în sarcina proprietarilor de bună credință care-și achită cu regularitate obligațiile la asociația de proprietari a tuturor penalităților în cuantum mărit, ca urmare a relei credințe a proprietarilor răi platnici.
Mai mult de atât, instanța apreciază că reclamanta nu a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere, prin neplata utilităților în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, aplicând un coeficient de penalizare stabilit prin Hotărârea Asociației de proprietari, așa cum rezultă din procesul verbal din 19.01.2012 al Adunării generale a Asociației de proprietari nr.54 fila 14 și care nu respectă dispozițiile art. 49 din legea nr.230/2007.
Din calculul penalităților pentru apartamentul nr. 16 din ., ., județul Bacău pe numele pârâtului fila 13, rezultă că la sumele restante au fost calculate penalități de 0,1% sau 0,2% pe zi de întârziere, în sumă totală de 292,77 lei aferentă perioadei 01._, și care nu sunt în conformitate cu prevederile art.49 alin.2 din Legea nr.230/2007 și care nu ar putea fi acordate prin raportare la prevederile art. 8 alin.1 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar potrivit căruia dobânda se va calcula numai asupra sumei datorate, întrucât o altă soluție ar echivala cu acordarea dobânzii la dobândă (capitalizarea dobânzilor), în condițiile în care sumele la care se raportează reclamanta pentru calculul penalităților sunt deja alcătuite din debit restant la cotele de întreținere la care sunt deja adăugate penalitățile aferente de întârziere, penalități care ar putea fi acordate o singură dată, cu rezerva stabilirii cuantumului penalităților pe fiecare zi de întârziere într-un cuantum determinat cu respectarea Legii nr.230/2007.
În temeiul art. 274 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va lua act că în cauza dedusă judecății, nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.”
Împotriva sentinței civile a promovat recurs reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR 54 care în dezvoltarea motivelor de recurs a susținut în esență următoarele: instanța a interpretat în mod greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit îndoielnic al acesteia, a acordat mai puțin decât a solicitat recurenta-reclamantă și nu cuprinde motivarea/modul de calcul în ce privește suma acordată.
Recurenta-reclamantă arată că la dosar existau toate actele solicitate și care dovedeau că valoarea debitului este de 2967,90 lei și prin urmare este evident că în mod greșit, eronat și nemotivat, instanța a considerat că debitul este de 1564,78 lei din care suma de 1035,7 lei pentru perioada ianuarie 2011-decembrie 2011 și suma de 529,08 lei pentru perioada ianuarie 2012-iunie 2012.
Arată recurenta-reclamantă că din fișa personală, din fișa lunară aferentă lunii iunie 2012, ulterior și din fișele depuse pentru fiecare lună în parte a debitorului, rezultă că acesta datora la data promovării acțiunii suma de 2967,90 lei reprezentând c/v cheltuieli de întreținere restante și neachitate. A respectat termenele de afișare, de scadență, conform reglementărilor în vigoare și nu înțelege cum a ajuns instanța de judecată la concluzia că debitul restant era numai de 164,78 și nu cel pe care l-a calculat și dovedit recurenta-reclamantă.
Consideră recurenta-reclamantă că instanța de fond în mod greșit a respins capătul de cerere privind penalitățile. Apreciază că prin actele depuse la dosarul cauzei (tabelul și a hotărârii Asociației de P.) recurenta-reclamantă a făcut dovada că penalitățile au fost calculate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 230/2007. Mai arată recurenta-reclamantă că nu înțelege de ce instanța s-a pronunțat la data de 24.10.2012 întrucât nu s-a solicitat termen și nici instanța la 19.10.2012 nu a dispus amânarea pronunțării.
Legal citat intimatul nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul examinând sentința recurată din prisma motivelor de recurs invocate urmează să respingă calea de atac formulată pentru considerentele ce succed:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR 54 a solicitat obligarea pârâtului F. D. la plata sumei de 2967,90 lei reprezentând cheltuieli de întreținere, utilități și penalități de întârziere pentru perioada ianuarie 2011-iunie 2012.
În mod corect instanța de fond a reținut că pentru perioada solicitată de către reclamanta, respectiv ianuarie 2011-iunie 2012 debitul datorat este de doar 1564,78 lei și nu de 2967,90 lei cum în mod eronat susține recurenta-reclamantă
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reprezentând liste plată pentru perioada vizată-f.8,30-50, fișă de întreținere pârât-f.6 rezultă că diferența solicitată în plus reprezintă sold debitor anterior lunii ianuarie 2011, perioadă pentru care instanța de fond nu a fost sesizată prin acțiunea introductivă, astfel încât sub acest aspect nu poate fi reținut motivul de recurs vizând interpretarea în mod greșit a actului dedus judecății și acordarea mai puțin decât ceea ce s-a cerut.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la penalitățile aferente debitului datorat instanța de recurs reține că recurenta-reclamantă nu a făcut dovada calcului penalităților în raport de debitul reținut de instanța de fond (de 1564,78 lei), calculul invocat de recurentă vizează alt debit, respectiv cel solicitat prin acțiunea introductivă. Pe cale, de consecință nefiind probat cuantumul penalităților, criticile recurentei sub acest aspect vor fi apreciate ca neîntemeiate.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la împrejurarea că instanța s-a pronunțat la o altă dată decât cea la care au avut loc dezbaterile, fără a se dispune amânarea pronunțării, Tribunalul verificând actele dosarului, urmează să constate că la data de 19.10.2012 instanța a rămas în pronunțare, prin aceeași încheiere dispunând amânarea pronunțării pentru data de 24.10.2012, data la care a pronunțat soluția contestată prin prezenta cale de atac.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul civil promovat de către recurenta reclamantă Asociația de proprietari nr.54, cu sediul în municipiul Bacău, ., ., parter, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr.8184/24.10.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Bacău în contradictoriu cu intimatul pârât F. D., cu domiciliul în municipiul Bacău, ., ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Decembrie 2013.
Președinte, C. M. R. | Judecător, C. D. | Judecător, G. D. |
Grefier, E. Țimiraș |
Red. s.c. A. E. L.
Red. / tehnored. motiv. d. c. C. D. - 07.01.2014
/ Ț.E. - 2 ex. / 17.04.2014
E.Ț. 05 Decembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 952/2013. Tribunalul BACĂU | Fond funciar. Sentința nr. 849/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
