Acţiune posesorie. Sentința nr. 2430/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2430/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 14752/180/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 548/2013
Ședința publică de la 17 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. P.
Judecător R. C. B.
Judecător C. M. R.
Grefier T.-V. S.
Pe rol fiind judecarea recursului civil promovat de către recurentul S. M. împotriva sentinței civile nr. 2430/2012 pronunțată de judecătoria Bacău în dosarul_ în contradictoriu cu intimatul M. I., având ca obiect acțiune posesorie .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul S. M. prin avocat J. M. cu împuternicire avocațială . nr._ depusă la fila 20 din dosarul cauzei, intimatul M. I. prin avocat S. C. F. cu împuternicire avocațială . nr._ depusă la fila 21 din dosarul cauzei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului.
Nemaifiind alte cereri instanța acordă cuvântul părților cu privire la fondul cauzei.
Având cuvântul avocatul recurentului solicită instanței admiterea recursului arătând că acțiunea este posesorie, deoarece există un titlu valabil și nu o acțiune confesorie. Prin această acțiune s-a solicitat respectarea TP și eliberarea căii de acces, calea de acces conform documentație are o lățime de 3,94 m iar pârâtul a micșorat-o. De asemenea solicită instanței reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Avocatul pârâtului solicită respingerea recursului. De asemenea arată instanței faptul că pârâtul și-a îngrădit proprietatea, iar servitutea necontinuă nu poate fi apărată prin acțiune posesorie, practica și jurisprudența nefiind constantă în acest domeniu, calea aleasă de către reclamant fiind greșită. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr._ din 20.09.2011, reclamanta S. M. a chemat în judecată pe pârâtul M. I. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să îl oblige pe acesta să respecte întocmai dimensiunile căii de acces conform documentației cadastrale, în suprafață totală de 201 mp teren, cu lățimea de 3,94 m situat în . și obligarea pârâtului să elibereze calea de acces și să-și retragă împrejmuirea proprietății cu respectarea distanței stabilite ca și cale de acces cu lățimea de 3,94 m, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că este proprietara unui spațiu comercial situat în Bacău, . în urma divizării S. Tehnica, că la data de 23.06.2011 a primit o înștiințare de la pârât prin care i se aduce la cunoștință că începând cu data de 1.07.2011 își îngrădește proprietatea, lucru care s-a și petrecut dar cu încălcarea limitelor căii de acces comune, aparținând unui nr. de 7 proprietari.
A mai aratat reclamanta că spațiul său este închiriat către . Bacău, obiectul de activitate este reparații auto iar prin îngrădirea făcută s-a micșorat spațiul de acces, societatea fiind în imposibilitate de a-și mai desfășura activitatea.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile art. 576 din Codul civil (1864).
În dovedirea, acțiunii a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul, legal citat, a fost reprezentat de avocat ales și a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, solicitând totodată precizarea obiectului acțiunii, întrucât între motivarea acesteia și temeiul juridic indicat – servituți - ar exista contradicție.
Tot prin întâmpinare s-a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei motivat de faptul că nu s-a depus niciun document și nici nu s-a dovedit obiectul de activitate al reclamantei sau al societății chiriașe cu toate că se vorbește de imposibilitatea desfășurării activității, iar pe fond a motivat solicitarea de respingere a cererii deoarece el nu a încălcat vreo cale de acces ci și-a îngrădit provizoriu proprietatea deoarece diverse persoane trec peste terenul proprietatea sa și pentru a evita dispariția semnelor vechi de hotar.
La rândul său pârâtul a depus înscrisuri la dosar și a solicitat proba cu martori, probă admisă și administrată de instanță.
La termenul de judecată din 7.12.2011 reclamanta a depus precizări cu privire la obiectul și temeiul în drept al cererii, indicând art. 674-676 din Codul de procedură civilă, respectiv acțiunea posesorie, arătând că se solicită obligarea pârâtului să înceteze orice act de tulburare asupra căii de acces comune, pentru menținerea unei stări de fapt existente. În finalul precizărilor reclamanta a trecut suplimentar și art. 576-577 și 1846-1847 din Codul civil.
În urma acestor precizări, pârâtul a depus completare la întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea acțiunii deoarece prin acțiuni posesorii pot fi ocrotite doar servituțile continue și aparente ori servitutea de trecere este aparentă dar necontinuă.
La termenul de judecată din 25.01.2012 reclamanta a reiterat precizarea privind obiectul acțiunii, respectiv că este vorba de o acțiune posesorie iar la același termen de judecată instanța a luat act de faptul că este învestită cu soluționarea unei acțiuni posesorii și nu servitute cum fusese inițial calificată acțiunea la primirea acesteia.
Prin sentința civilă nr. 3430/07.03.2012, Judecătoria Bacău a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins, în consecință, acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța atare soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Ținând seama de momentul săvârșirii faptului juridic, de dispozițiile art. 6 alin.2 din Noul Cod Civil, instanța are în vedere dispozițiile legale incidente la momentul îngrădirii proprietății pârâtului, 1.07.2011, respectiv Codul civil din 1864.
Acțiunile posesorii sunt acțiuni reale care ocrotesc posesia bunurilor imobile și drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobândite prin uzucapiune.
Potrivit art. 674 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, astfel cum era acesta în vigoare la momentul săvârșirii faptei „Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacă:
1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
2. reclamantul dovedește că, înainte de această dată, el a posedat cel puțin un an;
3. posesiunea lui întrunește condițiile cerute de art. 1846 și 1847 din Codul civil.
În cazul când deposedarea sau tulburarea s-a făcut prin violență, reclamantul este scutit de a face dovada cerută la punctele 2 și 3 din acest articol.”
Potrivit art. 675 din codul de procedură civilă „Asemenea cereri se pot face și pentru ocrotirea servituților continue și aparente”.
Din interpretarea acestor texte de lege rezultă faptul că numai pentru ocrotirea servituților continue și aparente se poate promova o acțiune posesorie nu și pentru alt fel de servituți.
În aceeași ordine de idei Codul civil (1864) stabilește care sunt servituțile continue sau necontinue, precum și pe cele care sunt aparente și neaparente, respectiv la art. 622 „Servituțile sunt sau continue sau necontinue.
Servituțile continue sunt acelea al căror exercițiu este sau poate fi continuu, fără să aibă trebuință de faptul actual al omului; astfel sunt apăducere, scursurile apelor, ferestrele și altele asemenea. Servituțile necontinue sunt acelea care au trebuință de faptul actual al omului spre a fi exercitate, astfel este dreptul de trecere, de a lua apă din fântână, de a paște vite și alte asemenea.
Servituțile sunt aparente sau neaparente. Servituțile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apăducere; servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o înălțime determinată.”
Rezultă că servitutea de trecere este una aparentă dar necontinuă și prin urmare nu se încadrează la dispozițiile art. 675 din Codul de procedură civilă.
Faptul că acțiunea posesorie poate fi făcută și pentru ocrotirea servituților continue și aparente se explică prin aceea că numai servituțile continue și aparente pot fi dobândite prin uzucapiune.
Întrucât servitutea de trecere constituie o servitute neaparentă, care nu se poate stabili decât prin titlu și nu poate fi dobândită prin uzucapiune, pentru apărarea folosinței nu poate fi promovată o acțiune posesorie decât dacă existența dreptului se dovedește prin titlu, în acest fel statuând și Tribunalul Suprem, Secția civilă, decizia nr. 1143/1969.
La data de 23.04.2012, a formulat în termenul legal, recurs, reclamanta S. M., împotriva sentinței civile amintite, apreciind-o nelegală și netemeinică.
A susținut, în esență, faptul că deține un titlu cu privire la calea de acces comună cu a pârâtului, respectiv de 201 mp, potrivit actului de divizare autentificat sub nr. 1316/23.09.2008.
În aceste condiții, a apreciat că acțiunea posesorie este justificată, datorită interesului de a menține o stare de fapt existentă și a reprima orice acte de tulburare din partea pârâtului, apărând astfel, însuși dreptul asupra terenului aflat în indiviziune. În plus, partea adversă a recunoscut faptul că a ocupat parțial calea de acces, îngrădindu-și suprafața de teren deținută în proprietate exclusivă.
A adăugat recurenta faptul că este proprietarul unei suprafețe de teren și a unei clădiri cu destinație de spațiu comercial, situate în Bacău, ., conform Actului de Divizare autentificat sub nr. 1316/23.09.2008. Prin acest act, din întreaga masă divizată s-au format zece loturi, iar fiecare societate a primit, în funcție de suprafața ce i-a revenit în proprietate, și cota indiviză corespunzătoare fiecărui lot, din suprafața totală de 201 mp teren având destinație de cale de acces, cu nr. cadastral_.
În cuprinsul înscrisului, este evidențiată separat, calea de acces de 210 mp, cu o lățime de 3,94 ml, lățime ce nu este respectate de către pârât.
Având în vedere aspectele enunțate, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 2430/2012, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._ și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, a indicat dispozițiile art. 299-316 Cod de procedură civilă.
Cererea de recurs a fost legal timbrată ( filele 18-19 ).
Prin încheierea din data de 12.04.2013, a fost admisă cererea de abținere formulată de d-na judecător F. P. C..
Intimatul – pârât nu a formulat întâmpinare.
Analizând cererea de recurs, precum și hotărârea contestată, actele dosarului și susținerile părților, instanța de control urmează ca, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 3 din Codul de procedură civilă, să o admită și să dispună casarea sentinței civile nr. 3430/07.03.2012, pronunțate de Judecătoria Bacău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea soluționării fondului.
Astfel, instanța de control apreciază că soluția adoptată de prima instanță are la bază premisa eronată a incidenței instituției juridice a servituții de trecere.
Prin Actul de divizare autentificat sub nr. 1316/23.09.2008 la BNP S. N., șase societăți cooperative meșteșugărești și-au împărțit dreptul de proprietate relativ la imobilul situat în Bacău, ., nr. cadastral 7855, compus din teren și construcții.
Ca urmare a acestui demers, au fost create 10 loturi ce au revenit unor diverse societăți, precum și un al unsprezecelea lot distinct, cuprinzând suprafața de teren de 201 mp, cu destinație de cale de acces, atribuit în indiviziune tuturor părților actului juridic.
Lotul nr. II, compus din teren și construcții, cu nr. cadastral_/C1, dar și din cota indiviză corespunzătoare acestui lot, din calea de acces de 201 mp, a revenit recurentei – reclamante.
Prin contractul autentificat sub nr. 399/06.06.2011 la BNP S. N., pârâtul M. I. a cumpărat de la S. Alfa 2008, S. Asiris – Imob, S. Nessel, suprafața de teren de 236,35 mp teren curți construcții, cu nr. cadastral_, dar și cota indiviză din suprafața totală de 201 mp. Intimatul – pârât a mai cumpărat de la S. Tehnica suprafața de 30 mp teren curți construcții și cota indiviză din cei 201 mp reprezentând cale de acces.
Se reține, așadar, că suprafața de 201 mp, ce formează obiectul cauzei, reprezintă proprietatea comună indiviză a părților litigante; acest imobil nu materializează, deci, o servitute de trecere, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, astfel cum este definit de prevederile art. 616 raportat la art. 576 cod civil din 1864.
Prin urmare, din moment ce fiecare coproprietar dispune de o cotă parte ideală și abstractă din suprafața de 201 mp teren și nu de o porțiune din imobil în materialitatea sa, convenind în mod expres la o folosință comună printr-o delimitare clară a destinației - respectiv cale comună de acces, concluzia logică rezidă în reținerea unei coposesii relative la același bun. În atare context, se impune a fi analizat singurul mijloc juridic de apărare a posesiei ( fie și comune ) relative la suprafața în litigiu.
În plus, susținerea primei instanțe privind calificarea servituții de trecere ca fiind neaparentă, de principiu, nu este riguros exactă. Această servitute poate fi aparentă ori neaparentă, după cum suprafața de teren susceptibilă de asemenea destinație rezidă într-o cale de acces vizibilă ( respectiv special adaptată în acest sens ) sau nevizibilă.
În raport de aprecierile enunțate în cele ce preced, dat fiind că prima instanță nu a cercetat fondul, va fi trimisă cauza spre rejudecare, instanța de fond urmând a verifica sub aspectul temeiniciei susținerile reclamantei, urmând a proceda la administrarea oricărei probe va aprecia ca fiind necesare pentru soluționarea litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de către recurentul S. M. cu sediul în Bacău, ..25, județul Bacău împotriva sentinței civile nr. 2430/2012 pronunțată de judecătoria Bacău în dosarul_ în contradictoriu cu intimatul M. I. cu domiciliul în Bacău, ..20, ., județul Bacău.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Mai 2013
Președinte, C. M. P. | Judecător, R. C. B. | Judecător, C. M. R. |
Grefier, T.-V. S. |
Red.s.c. D. M.
Red./BRC/ 04.06.2013
Tehno./STV/05.2013/ 2 ex
| ← Anulare act. Decizia nr. 227/2013. Tribunalul BACĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 932/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
