Pretenţii. Decizia nr. 1207/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1207/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 9884/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1207/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. L. F.
Judecător O. A. D.
Judecător G. A.
Grefier P. D.
Pe rol fiind pronunțarea recursului civil declarat de recurenta – reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 54, împotriva sentinței civile nr. 8181/ 24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata B. E., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 27 noiembrie 2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta Hotărâre.
TRIBUNALUL
- deliberând -
Asupra recursului reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ din 19.07.2012 reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.54 Bacău a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. E. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2275,56 lei din care 2046,84 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 01._ și 228,72 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente perioadei 01._.
Prin sentința civilă nr.8181/24.10.2012 s-a admis în parte acțiunea, a fost obligată pârâta la plata sumei de 917,2 lei din care 825,17 lei cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie -decembrie 2011 și 92,03 lei cheltuieli de întreținere pentru perioada ianuarie 2011-iunie 2012. S-a respins capătul de cerere privind plata penalităților aferente perioadei ianuarie 2011-iunie 2012.
Pentru a pronunța această sentință instanța a avut în vedere următoarele considerente:
În această calitate de proprietar al apartamentului, pârâta, potrivit dispozițiilor art. 46 coroborat cu art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Asociațiilor de proprietari, și art.25 alin 1 din H.G. nr. 1588/2007, are obligația de a achita cotele de contribuție la cheltuielile Asociației de proprietari în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, iar în cazul nerespectării obligației de plată în termenul stabilit, Asociația de proprietari poate calcula și percepe penalități de întârziere pentru suma neachitată, în cuantum de maxim 0,2% pe zi de întârziere, calculate după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, conform art. 49 alin. 1 din Legea nr.230/2007.
Din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune afișate lunar de către reclamantă, aferente lunilor 01._ filele 8, 32-52, rezultă că pârâta nu a achitat în perioada 01._, la termenele stabilite cotele de întreținere, restanțele ridicându-se la suma de 917,2 din care 825,17 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2011-decembrie 2011 și 92,03 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere aferente perioadei ianuarie 2012-iunie 2012 și doar cu privire la aceste sume pretențiile apărând întemeiate.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere aferente utilități pentru apartamentul lor, instanța a reținut că acestea nu pot fi acordate.
Prin procesul verbal din 19.01.2012 al Adunării generale a Asociației de proprietari nr.54 fila 28, la nivelul Adunării generale a Asociației de proprietari, s-a hotărât stabilirea unor penalități de 0,1% sau 0,2% pe zi de întârziere în funcție de suma penalităților primite de la furnizor pentru cotele restante la întreținere.
Interpretând această clauză contractuală, instanța a constatat că părțile au procedat la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de Asociația de proprietari în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii utilităților, inserându-se astfel o clauză penală în accepțiunea art. 1066 din Codul civil.
Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiile angajării răspunderii civile contractuale constând în vina debitorului, existența unui prejudiciu și punerea în întârziere a debitorului.
Instanța a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 din Codul civil, pârâta fiind de drept în întârziere prin neplata utilităților în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, creanța cu privire la acest capăt de cerere, fiind deci, exigibilă.
Potrivit art.49 alin.1 din Legea nr.230/2007 asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Așadar din reglementarea strictă a legii, instanța a reținut că legiuitorul a avut în vedere un cuantum determinat al penalităților stabilite la cheltuielile restante la întreținere pe fiecare zi de întârziere în vederea respectării caracterului accesibil și previzibil al legii drept esență a dreptului la un proces echitabil în sensul art.6 din Convenția europeană a drepturilor omului, o altă soluție ca și un cuantum determinabil al cuantumului penalităților pe fiecare zi de întârziere, cum este cazul din speța de față, penalități de 0,1% sau 0,2% pe zi de întârziere în funcție de suma penalităților primite de la furnizor pentru cotele restante la întreținere, echivalând cu încălcarea caracterului previzibil al normei legale de natură a împiedica debitorul să prevadă cuantumul obligațiilor la care ar putea fi obligat în cazul neexecutării la termen a obligațiilor pe care le are față de asociația de proprietari.
Instanța a apreciat că reclamanta nu a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere, prin neplata utilităților în termen de maximum 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, aplicând un coeficient de penalizare stabilit prin Hotărârea Asociației de proprietari, așa cum rezultă din procesul verbal din 19.01.2012 al Adunării generale a Asociației de proprietari nr.54 fila 13, și care nu respectă dispozițiile art. 49 din Legea nr.230/2007.
Din calculul penalităților pentru apartamentul nr. 14 din ., ., județul Bacău pe numele pârâtei fila 25, rezultă că la sumele restante au fost calculate penalități, de 0,1% sau 0,2% pe zi de întârziere, în sumă totală de 340,35 lei aferentă perioadei 01._, și care nu sunt în conformitate cu prevederile art.49 alin.2 din Legea nr.230/2007 și care nu ar putea fi acordate prin raportare la prevederile art. 8 alin.1 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar potrivit căruia dobânda se va calcula numai asupra sumei datorate, întrucât o altă soluție ar echivala cu acordarea dobânzii la dobândă (capitalizarea dobânzilor), în condițiile în care sumele la care se raportează reclamanta pentru calculul penalităților sunt deja alcătuite din debit restant la cotele de întreținere la care sunt deja adăugate penalitățile aferente de întârziere, penalități care ar putea fi acordate o singură dată, cu rezerva stabilirii cuantumului penalităților pe fiecare zi de întârziere într-un cuantum determinat cu respectarea Legii nr.230/2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Asociația de Proprietari nr.54 care a criticat sentința primei sub următoarele aspecte:
1.Prin nedepunerea întâmpinării și neprezentarea la proces pârâtul a recunoscut practic pretențiile asociației.
2. listele de plată și fișele lunare privind cheltuielile de întreținere depuse la dosar fac dovada deplină a debitului restant
3. calculul penalităților a fost unul corect, justificat prin actele depuse la dosar.
Intimata-pârâtă B. E. nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând motivele de recurs instanța reține următoarele:
Nedepunerea întâmpinării și neprezentarea pârâtului la proces nu constituie, în sine, o recunoaștere a pretențiilor reclamantului în lipsa unei recunoașteri exprese sau a refuzului de a se prezenta la interogatoriu în condițiile art. 225 Cod procedură civilă.
Prin urmare, în lipsa unei recunoașteri a pretențiilor reclamantului, singura modalitatea de stabilire a datoriilor pârâtului către asociația de proprietari este în baza probelor administrate în cauză.
Ori din listele de plată aflate la dosar și din cuprinsul cărora instanța de fond în mod corect a selectat și adunat doar datoriile aferente perioadei precizate în acțiune ianuarie 2011-iunie 2012, rezultă că pentru această perioadă suma reprezentând cheltuielile de întreținere restante este de 917,2 lei.
În mod corect instanța de fond a realizat calculul debitului în această modalitate fără să țină cont de soldul anterior, deoarece acesta din urmă vizează o perioadă, care nu face obiectul acțiunii.
În ceea ce privește calculul penalităților, instanța reține că ,din cuprinsul art. 25 din HG 1588/2007 rezultă că există două categorii de penalități de întârziere la care pot fi obligați proprietarii care nu își achită la termen cotele de întreținere:
O categorie este constituită din penalitățile prevăzute de al. 2 din textul legal menționat, pe care asociația de proprietari le stabilește prin comitetul executiv al asociației, iar a doua categorie de penalități este constituită din penalitățile prevăzute la al. 3 și sunt cele percepute de furnizorii de care a făcut vorbire recurenta. Cea de a doua categorie de penalități, în concluzie, nu este necesar să fie stabilită de către organele de conducere ale asociației de proprietari, fiind datorate prin efectul legii.
Deși în speță penalitățile de 0,1% și respectiv 0,2% au fost stabilite prin hotărârea Comitetului executiv al asociației de proprietari din cuprinsul hotărârii rezultă că, de fapt acestea se datorează ca urmare a penalităților stabilite de furnizorii de utilități, neaflându-ne, deci în condițiile reglementate de art.49 al.1 din legea 230/2007. Chiar dacă am admite că ne-am afla în această din urmă situație, cuantumul penalităților trebuia determinat în sensul stabilirii unui singur procent în care acestea ar putea fi percepute și nu determinabil în sensul stabilirii procentului raportat la un element variabil, și anume raportat la cuantumul penalităților aplicate de furnizori.
În aceste condiții, recurenta reclamantă nu poate face dovada obligației care le incumbă intimaților pârâți de a plăti penalități de întârziere decât prin contractele încheiate cu furnizorii de utilități, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 C.pr.civ., nefiind incident niciunul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de lege, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 54, cu sediul în Bacău, ., .-parter, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 8181/ 24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata B. E.,cu domiciliul în Bacău,., ., ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 decembrie 2013.
Președinte, C. L. F. | Judecător, O. A. D. | Judecător, G. A. |
Grefier, P. D. |
Red. sent.A. E.L.,
Red./tehn. dec. D. O.A., 10.02.2014,
P.D., 25 februar ie 2014,ex.2
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1205/2013. Tribunalul BACĂU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 679/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
