Uzucapiune. Hotărâre din 21-10-2013, Tribunalul BACĂU
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 2335/260/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 978/2013
Ședința publică de la 21 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. P.
JUDECĂTOR C. C.
JUDECĂTOR G. D.
Grefier G. A.
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul-reclamant N. D., împotriva sentinței civile nr. 1556/30.04.2013 pronunțată de Judecătoria Moinești in dosarul nr._ in contradictoriu cu intimații – pârâți U. A. Teritor. Comanesti P. Primar, N. Gh. G., N. M., având ca obiect „uzucapiune”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. B. V. pentru recurentul – reclamant, lipsind toate părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. B. V. pentru recurentul-reclamant nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Av. B. V. pentru recurentul-reclamant, solicită admiterea recursului formulat, schimbarea in parte a sentinței civile recurate iar pe fond, admiterea acțiunii si in ceea ce priveste capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor casă și grajd, existente pe terenul curți construcții in suprafața de 580 m.p. situat in Comănești, ., jud. Bacău. Consideră că sentința recurată este nelegală având in vedere că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere din acțiune, in mod expres si explicit în sensul admiterii sau respingerii acestora, deși se precizează că cererea a fost admisă in parte, capătul de cerere prin care se solicită constatarea că reclamantul-recurent este proprietar prin accesiune asupra construcțiilor casă si grajd a fost respins, motivându-se că aceste construcții au fost edificate de defuncți, astfel incit acest drept poate fi dobândit doar prin uzucapiune. Față de aceste motive consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală si netemeinică, făcând o interpretare greșită a probelor. In ce privește terenurile instanța a constatat că recurentul a dobândit un drept de proprietate ca efect al uzucapiunii prin joncțiunea posesiilor, stabilind că acest mod de operare, operează retroactiv, situație corect reținută. In ce privește construcțiile solicită a se constata că potrivit istoricului de rol aceste construcții figurează la rolul recurentului încă din anul 1981, fapt atestat si de martorii audiați. De asemenea expertiza topo evidențiază aceleași aspecte. In consecință fiind îndeplinite cerințele art. 482 Cod civil, art. 488 cod civil art. 492 Cod civil, operând prezumția instituită potrivit căreia construcțiile existente pe un teren sunt ale proprietarului, prezumție care nu a fost răsturnată, consideră că in mod greșit instanța de fond a respins acest capăt de cerere, iar in baza rolului activ avea posibilitatea și îndatorirea să pună in discuția părților necesitatea schimbării temeiului juridic pentru acest capăt de cerere prin uzucapiune . Pentru motivele expuse solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat si pentru acest capăt de cerere, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza art. 150 Cod pr.civ, declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 1556/30.04.2013 a Judecătoriei Moinești a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul N. D. în contradictoriu cu pârâții N. Ghe. G., N. M., și U. A. Teritorială Comănești prin Primar.
A constatat că reclamantul este proprietar ca efect al prescripției achizitive, prin unirea posesiei sale cu cea a autorilor lui, asupra următoarelor suprafețe de teren: un teren in suprafața totala de 1.062 m.p., din care: 580 m.p. teren curți construcții si 482 m.p. teren arabil, situați in intravilanul orașului Comanesti, ., județul Bacău, învecinat la N cu . - parau, la E - parau, iar la V cu Gabar N.; un teren arabil in suprafața totala de 1.788 m.p, format din doua loturi despărțite de un drum, astfel: 795 m.p. lot invecinat la N cu N. D., la S cu F. A., la E - drum, iar la V cu N. C. si respectiv 993 m.p. teren învecinat de asemenea la N cu N. D., la S cu F. A., la E - drum, iar la V - drum, situate in extravilanul or.Comanesti, județul Bacău, in punctul numit « D. » ;un teren fanat in suprafața de 2.990 m.p, situat in extravilanul or.Comanesti, județul Bacău, in punctul numit « Specsa », având ca vecini pe N. V. la N, P. C. la S, la E pe moștenitorii lui L. C., iar la V pe N. C. si un teren fanat de 756 m.p situat in extravilanul orașului Comanesti, județul Bacău, in punctul numit « Dealul Viei», cu următoarele vecinătăți: la N- moștenitorii lui D. I., la S - N. G., la E - moștenitorii lui M. C., la V-Drum.
A constatat că reclamantul este proprietar prin edificare, asupra următoarelor construcții: anexa gospodăreasca in suprafața de 24 m.p. construita din lemn, acoperita cu țigla si un garaj in suprafața de 20 m.p. construit din scândura, acoperit cu țigla, ambele construcții fiind situate in Comanesti, ., județul Bacău, pe terenul curți construcții in suprafața de 580 m.p. identificat conform Raportului de expertiza topo D. V..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația bunurilor asupra cărora exista un drept de proprietate indiviz, coproprietarii sunt presupuși ca stăpânesc bunurile unii pentru alții cât timp se găsesc în stare de indiviziune, motiv pentru care posesia lor, avans un caracter echivoc, nu poate fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. P. excepție însa, stăpânirea de către unul dintre coproprietari a unui bun proprietate comună este apta sa ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, dacă a intervenit o manifestare exterioara din partea sa, care sa demonstreze ca a înteles să transforme posesia din comună, în exclusivă, adica s-a produs o intervertire a posesiei. Instanța va proceda, în aceste condiții, la verificarea îndeplinirii celor două condiții impuse de lege pentru dobândirea de către reclamant a proprietății celor 4 suprafețe de teren, ca efect al prescripției achizitive de lungă durată prin joncțiunea posesiei sale cu a autorilor N. G. și N. C. și anume: existența unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună său de rea-credință și exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani. Cu privire la prima condiție, instanța constată că aceasta este îndeplinită, reclamantul și autorii acestuia, defuncții părinți N. C. și N. G. exercitând o posesie utilă, așa cum este definită aceasta de art.1847 C.civ., și anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, așa cum rezultă din toate probele administrate în cauză. Astfel, caracterul continuu al posesiei reclamantului și autorilor săi reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra celor 4 suprafețe de teren cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea acestora, efectuarea de lucrări de construcție și de exploatare, așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați-N. G. și G. N. care au invederat că autorii reclamantului și în continuare, reclamantul s-au comportat cu privire la aceste terenuri ca adevărați proprietari, calitate în care de altfel sunt cunoscuți de către martori.De asemenea, din adeverința de rol nr._ din 24.01.2012 eliberată de UAT Comănești rezultă că aceste suprafețe de teren figurează înscrise din anul 1981 la rolul agricol pe numele reclamantului iar din depozițiile martorilor audiați rezultă că autorii reclamantului au stăpânit aceste suprafețe de teren de la data căsătoriei lor-respectiv în anul 1942 conform certificatului de căsătorie de la fila 10 dosar. De asemenea din răspunsurile la interogatoriu a pârâților N. Ghe. G. și N. M., moștenitori legali cu vocație succesorală legală generală la moștenirea părinților N. C. și N. G., după care nu s-a dispus ieșirea din indiviziune, rezultă că doar reclamantul a exercitat acte de stăpânire efectivă cu privire la aceste suprafețe de teren după decesul autorilor lor, înțelegând astfel să transforme posesia comună în posesie exclusivă. Depozițiile acelorași martori vin și în sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei reclamantului, rezultând că din momentul luării în stăpânire a acestor terenuri și până în prezent reclamantul și autorii acestuia nu au fost tulburați de nimeni în exercitarea actelor de stăpânire, ceea ce atestă că posesia lor nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.
Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a terenului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei reclamantului și a autorilor săi rezultă și din declarațiile martorilor, în sensul că aceștia îi cunosc pe reclamnant și autori ca și proprietari ai terenurilor, calitate ce nu le-a fost contestată de nimeni. Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv că reclamantul și înaintea acestuia, defuncții lor părinți au intrat în stăpânirea terenurilor cu intenția de a se comporta față de acestea în calitate de proprietari și nu cu intenția de a le deține pentru altul, este susținut de prezumția relativă de neprecaritate instituită de art.1854 C.civ. care se coroborează cu atitudinea reclamantului de a se impune în fața tuturor în calitate de proprietar, acest din urmă aspect rezultând din declarațiile martorilor audiați în cauză. Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani, este de asemenea îndeplinită în cauză, din depozițiile martorilor audiați și din raportul de expertiză topo rezultând că părinții reclamantului și după decesul acestora, reclamantul au stăpânit aceste terenuri din 1942, anul căsătoriei autorilor reclamantului. Instanța mai reține și faptul că, așa cum rezultă din adresa nr._ din 19.04.2013 a pârâtei U. A. Teritorială orașul Comănești, aflată la fila 80 dosar, aceste terenuri nu fac parte din domeniul public sau privat al unității administrativ teritoriale prin urmare pot face obiectul dodândirii proprietății ca efect al prescripției achizitive. Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, conform analizei efectuate, instanța va constata că, în baza art.1890 C.civ, reclamantul a dobândit, ca efect al prescripției achizitive de lungă durată prin joncțiunea posesiei sale cu cea a autorilor-defuncții părinți N. C. și N. G.- proprietatea asupra următoarelor suprafețe de teren: un teren in suprafața totala de 1.062 m.p., din care: 580 m.p. teren curți construcții si 482 m.p. teren arabil, situați in intravilanul or.Comanesti, ., județul Bacău, invecinat la N cu . - parau, la E - parau, iar la V cu Gabar N.; un teren arabil in suprafața totala de 1.788 m.p, format din doua loturi despărțite de un drum, astfel: 795 m.p. lot invecinat la N cu N. D., la S cu F. A., la E - drum, iar la V cu N. C. si respectiv 993 m.p. teren invecinat de asemenea la N cu N. D., la S cu F. A., la E - drum, iar la V - drum, situate in extravilanul or.Comanesti, județul Bacău, in punctul numit « D. » ;un teren fanat in suprafața de 2.990 m.p, situat in extravilanul or.Comanesti, județul Bacău, in punctul numit « Specsa », având ca vecini pe N. V. la N, P. C. la S, la E pe moștenitorii lui L. C., iar la V pe N. C. si un teren fanat de 756 m.p situat in extravilanul or.Comanesti, județul Bacău, in punctul numit « Dealul Viei», cu următoarele vecinătăți: la N- moștenitorii lui D. I., la S - N. G., la E - mostrenitorii lui M. C., la V-Drum.Cu privire la cererea reclamanților prin care au solicitat instanței să constatate că sunt proprietari prin accesiune asupra construcțiilor: casă bătrânească în suprafață de 40 mp și grajd în suprafață de 28 mp, edificate de defuncții săi părinți N. Catica și N. G. pe terenul curți construcții descris mai sus, instanța constată următoarele:
Conform art 492 Cod civil: ’’Orice construcție este prezumată a fi făcută de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra”.
Instanța reține că aceste construcții au fost edificate de defuncții părinți ai reclamantului, în timpul vieții lor, așa cum chiar reclamantul susține în acțiune.
P. urmare, nu se poate constata că reclamantul este cel care a dobândit prin accesiune dreptul de proprietate asupra acestor construcții întrucât cei care au calitatea de constructori și care au dobândit astfel dreptul de proprietate asupra acestor construcții sunt defuncții părinți ai reclamantului, acest drept fiind transmis reclamantului la data decesului autorilor săi, în patrimoniul indiviz al moștenitorilor, ca urmare a transmisiunii legale succesorale și nefiind dobândit prin accesiune, putând fi dobândit tot prin uzucapiune în condițiile intervertirii posesiei comune în posesie exclusivă.
În concluzie, instanța a admis în parte capătul I al acțiunii doar cu privire la cererea de constatare a dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Cu privire la cererea reclamantului de a se constata că este poprietar prin edificare asupra următoarelor construcții: anexă gospodărească în suprafață de 24 mp și garaj în suprafață de 20 mp, edificate pe terenul curți construcții din Comănești, ., jud. Bacău, instanța constată următoarele:
Din depozițiile martorilor audiați rezultă că aceste construcții au fost edificate de reclamant și soția acestuia, aceste construcții figurând și în adeverința de rol aflată la fila 11 dosar.
Având in vedere faptul că, odata constatată intervenită uzucapiunea asupra terenului pe care sunt edificate aceste construcții, acest mod de dobândire a proprietarii operează în mod retroactiv, instanța reține că reclamantul, fiind proprietar asupra terenului, asupra construcțiilor edificate de reclamant pe acesta, reclamantul este proprietar ca efect al accesiunii imobiliare artificiale, in conformitate cu prezumția nascuta in baza art.492 C.civ, întărită de depozițiile martorilor audiați.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul N. D., criticând-o pentru următoarele motive:
- sentința este nelegală întrucât instanța de fond nu se pronunță in dispozitivul hotărârii in sensul admiterii in tot sau in parte, ori a respingerii cererii prin care s-a solicitat să se constate dreptul de proprietate asupra construcțiilor;
- in mod greșit a reținut instanța de fond că pentru construcțiile: casă si grajd nu sunt incidente dispozițiile art. 482 și 488 Cod civil, operând astfel prezumția instituită de art. 492 Cod civil potrivit căruia construcțiile existente pe un teren sunt ale proprietarului acelui teren.
- dacă instanța de fond a considerat că sunt incidente dispozițiile referitoare la dobândirea dreptului de proprietate in temeiul uzucapiunii si pentru cele două construcții, avea posibilitatea să schimbe calificarea juridică a acțiunii, referitor la acest capăt de cerere, apreciind asupra temeiului juridic prin prisma acestor elemente și nu prin aceea a denumirii dată de reclamant cererii.
Intimații nu au formulat întâmpinare, in apărare.
In recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de recurs constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat constatarea dreptului de proprietate in temeiul accesiunii imobiliare si asupra a două construcții: casă si grajd situate pe suprafața de teren curți construcții de 580 m.p. pentru care s-a constatat că reclamantul este proprietar in temeiul uzucapiunii.
In mod eronat apreciem că instanța de fond a considerat că nu sunt incidente dispozițiile art. 492 din vechiul Cod civil și că reclamantul ar fi trebuit să-și întemeieze si acest capăt de cerere pe dispozițiile art. 1890 Cod civil.
Astfel, odată constatată dobândirea dreptului de proprietate exclusivă asupra terenului, in patrimoniul reclamantului, operează automat prezumția de proprietate, in favoarea sa, si asupra imobilelor construcții, situate pe acest teren, in temeiul dispozițiilor art. 492 din vechiul Cod civil.
Nu are nicio importanță cine a edificat construcțiile, fie că acesta este proprietarul terenului sau o terță persoană, câte vreme nu s-a invocat și nu s-a făcut in cauză dovada contrară respectiv, răsturnarea prezumției de proprietate.
Față de aceste aspecte, apreciem că și cererea referitoare la constatarea dreptului de proprietate pentru cele două construcții ; casă și grajd, trebuia admisă in temeiul dispozițiilor aret. 492, 482 si 483 din vechiul Cod civil.
Cât privește critica referitoare la faptul că in dispozitivul hotărârii instanța nu s-a pronunțat in mod expres asupra acestui capăt de cerere, aceasta este neîntemeiată pentru că rezultă fără dubiu că admițându-se acțiunea in parte si detaliindu-se care anume capete de cerere au fost admise ,cererea referitoare la cele două construcții a fost respinsă.
Recurentul a mai criticat hotărârea si sub aspectul faptului că instanța de fond nu a calificat acțiunea, dacă ar fi considerat că este incidentă uzucapiunea.
Tribunalul apreciază că si acesta critică este neîntemeiată întrucât instanței, nu-i este permis să schimbe cauza acțiunii, fără a încălca in acest mod principiul disponibilității.
Din moment ce reclamantul și-a întemeiat cererea referitoare la cele două construcții pe dispozițiile art. 492 Cod civil, aceasta nu putea fi analizată din perspectiva instituției juridice a uzucapiunii.
Pentru aceste considerente in temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9, 312 alin 1,2 si 3 Cod pr. Civilă va admite recursul, va modifica in parte sentința civilă recurată in sensul menționat anterior si va menține celelalte dispozițiile ale sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant N. D., domiciliat in orașul Comănești, ., județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 1556/30.04.2013 pronunțată de Judecătoria Moinești in dosarul nr._ in contradictoriu cu intimații – pârâți U. A. Teritorială Comanesti prin Primar,cu sediul in Comănești, ., jud. Bacău, N. Gh. G., domiciliat in Comănești, ., jud. Bacău, N. M., domiciliată in Bacău, .. C7, apt. 12, jud. Bacău, având ca obiect „uzucapiune”. .
Modifică in parte sentința civilă recurată si in consecință;
Admite acțiunea.
Constată că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate si asupra următoarelor construcții: casă bătrânească in suprafață de 40 m.p. construită din lemn, acoperită cu țiglă si un grajd in suprafață de 28 m.p. acoperit cu azbest, situate pe suprafața de 580 m.p. curți construcții .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pronunțată in ședința publică, azi, 21.10.2013.
Președinte, C. M. P. | Judecător, C. C. | Judecător, G. D. |
Grefier, G. A. |
RED. SENT. CIV.JUD.R. R.-O.
RED. DEC. CIV. JUD. P. C. M. 15.01.2013
TH. RED. AG / PCR
EX. 2 15.01.2014 / G.A. 20.02.2014
← Fond funciar. Decizia nr. 782/2013. Tribunalul BACĂU | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 366/2013. Tribunalul BACĂU → |
---|