Fond funciar. Sentința nr. 2408/2013. Tribunalul BIHOR

Sentința nr. 2408/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 560/255/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 595/R/2013

Ședința publică de la 17 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. A. D.

Judecător D. C.

Judecător J. B.

Grefier S. O.

Pe rol fiind hotărârii recursului Civil declarat împotriva sentinței civile nr. 2408/2012 pronunțată de Judecătoria Marghita, formulat de recurenții R. F., S. A., S. I., S. A. și J. L. în contradictoriu cu intimații P. C. CHIȘLAZ TRIPO Ș., C. JEDEȚEANĂ BIHOR PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 CHIȘLAZ, având ca obiect fond funciar.

Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din 10.05.2013, când părțile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 17.05.2013, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Deliberând:

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2408/2012 pronunțată de Judecătoria Marghita s-a respins excepția lipsei de interes a reclamantului P. C. CHIȘLAZ invocată de pârâți.

S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul P. C. CHIȘLAZ în contradictoriu cu pârâții: R. F., S. A., S. I., S. A., J. L., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE CHIȘLAZ și C. JUDETEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE BIHOR și în consecință;

S-a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 1416/07.12.2002 emis în favoarea defuncților S. N., S. F., C. M..

S-a respins cererea reconvențională formulată de către pârâții reclamanții reconvenționali R. F., S. A., S. I., S. A., J. L., în contradictoriu cu reclamantul P. C. CHIȘLAZ și cu pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE CHIȘLAZ și C. JUDETEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE BIHOR.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

In ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului, instanța de fond a constat că:

Potrivit dispozițiilor art. III din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Prin acțiunea formulata, primarul a invocat nulitatea titlului pe motiv ca, persoanele in favoarea cărora s-a emis acesta nu au calitate de moștenitori ai defunctului F. T. persoana care a predat terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate .

Instanța a apreciat ca potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus, si stării de fapt reținute, primarul are interes in ce privește anularea titlului de proprietate, pentru restabilirea legalității reconstituirii dreptului de proprietate, are acest drept stabilite de lege, motiv pentru care va respinge excepția lipsei de interes a reclamantului formulata de pârâți.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut ca in data de 18.03 a fost depusa o cerere înregistrata sub nr.1734 prin care numiții D. G., D. N. si D. T. din localitatea Chișlaz au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in calitate de nepoți ai văduvei lui Furtos T., asupra unei suprafețe de 11,74 ha. De asemenea in cerere se mai menționează ca si numiții S. F., S. N. si Corpas M., au calitate de nepoti. Cererea nu este semnata.

Anexate cererii au fost depuse copii ale certificatelor de naștere privind pe D. N., D. T., V. V., D. G..

In data de 30.06.1991 a fost eliberată adeverința nr.1030 de Primăria C. Chislaz, prin care se adeverește că moștenitorilor D. G., D. N. ,D. T., S. F., S. N. si Corpas M. li s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 9,50 ha teren.

In data de 07.12.2002 a fost emis Titlul de proprietate nr.1416 prin care

s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4 ha 5789 mp în favoarea numiților S. N., S. F. si Corpas M. în calitate de moștenitori ai defunctului Furtos T..

Potrivit art.8 alin.2 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului se face la cererea persoanelor îndreptățite, care va trebui să îndeplinească condițiile art.9 alin.4 si 5 din același act normativ, respectiv să cuprindă anumite elemente de identificare si să fie însoțită de anumite înscrisuri doveditoare.

Văzând aceste dispoziții legale imperative, instanța a apreciat ca pentru a se dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in temeiul Legii 18/1991, modificata si republicata, este necesar ca persoanele considerate îndreptățite să depună cerere în acest sens la C. locala de fond funciar, ceea ce înseamnă că nu se putea ca din oficiu comisia locala sa procedeze la reconstituirea dreptului de proprietate si in favoarea unei persoane care nu a solicitat acest lucru.

Din verificarea actelor care au fost depuse la C. locală, și comunicate la dosar, nu rezultă că numiții S. N., S. F. si Corpas M. au formulat o asemenea cerere și nici nu au făcut dovada că au mandatat o persoana in acest sens.

Astfel cum s-a menționat mai sus, cererea care a fost înregistrată sub nr. 1734 are ca titulari pe numiții D. G., D. N., D. T., nu este semnata de aceștia, iar titlul de proprietate a fost eliberat in favoarea numiților S. N., S. F. si Corpas M., persoane care doar au fost nominalizate în cerere.

Față de cele menționate mai sus, instanța a apreciat ca numiții S. N., S. F. și C. M. nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea instanța de fond a reținut că aceștia nu au făcut dovada că au calitate de moștenitori ai defunctului Furtos T., nu au depus acte în acest sens.

Având în vedere această situație instanța a apreciat ca numiții S. N., S. F. si Corpas M. nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, nu au calitate de persoane îndreptățite în ce privește reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut defunctului Furtos T., în cauza fiind incidente motivele de anulare prevăzute de art. III lit. a din Legea 169/1997.

Față de cele ce preced instanța a apreciat că acțiunea formulată este întemeiata, motiv pentru care a admis si a constatat nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. 1416/7.12.2002 emis în favoarea defuncților S. N., S. F., C. M..

Referitor la cererea reconvenționala formulată de pârâții reclamanți reconvenționali R. F., S. A., S. I., S. A. si Jurau L., instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. LXXXVI din 10.12.2007, Înalta Curte de Casație si Justiție, examinând recursul in interesul legii cu privire la dispozițiile legale aplicabile în cazul acțiunilor care au ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în teritoriile în care s-au aplicat prevederile Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare, în materia prescripțiilor achizitive împlinite după . Legii, a hotărât ca în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938. In speța, prescripția achizitivă fiind începută in anul 1991, interpretarea dată prin decizia susmenționată este obligatorie. In consecință se impune a analiza dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 27 și 28 din Decretul-lege nr. 115/1938.

Prin art. 27 din Decretul-lege nr. 115/1938 s-a prevăzut că "În cazul când s-au înscris fără cauză legitimă drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credință, potrivit legii, timp de 10 ani", iar prin art. 28 din același decret s-a mai prevăzut că dacă "cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiile legii, timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat" și că "de asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiile legii, timp de 20 de ani socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarațiunii de renunțare la proprietate".

Art.329 alin.3 c.pr.civ. instituie obligativitatea deciziilor date, în examinarea recursului în interesul legii, de către Înalta Curte de Casație si Justiție, arătând în mod expres că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe

Situația de fapt prezentată de reclamanți nu se încadrează nici in ipoteza prevăzuta de art. 27 din Decretul-lege nr. 115/1938 si nici in cea prevăzuta de art. 28 din același act normativ.

Ținuta fiind de obiectul acțiunii, constatând ca nu sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenul, prin prescripție achizitivă, instanța a respins cererea reconvențională.

Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, pârâții R. F., S. A., S. I., S. A., J. L., au declarat recurs, prin care au solicitat în principal, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, iar, în subsidiar, în măsura în care se va aprecia ca întemeiată cererea principală, să se dispună admiterea cererii reconvenționale; cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorar avocat în primă instanță și în recurs potrivit chitanțelor depuse la dosarul cauzei;

În motivarea recursului hotărârea instanței de fond, a fost criticată sub aspectul netemeiniciei și nelegalității.

Pârâții au relatat că instanță de fond a respins excepția lipsei de interes a reclamantului P. . acțiunea formulată de P. C. Chișlaz și în consecință a constatat nulitatea absolută a TP nr. 1416/07.12.2002 emis în favoarea defuncților S. N..S. F. și C. M. . Totodată a respins cererea reconvențională formulată de subsemnații recurenți.

In motivarea hotărârii instanța de fond a reținut, sub aspectul fondului cauzei, că numiții S. N., S. F. și C. M. nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate și nu au calitate de persoane îndreptățite în ce privește reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut defunctului F. T..

Sub aspectul cererii reconvenționale, instanța de fond, fără a motiva, a apreciat că situația de fapt prezentată de subsemnații nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art.27 .respectiv art.28 din DL 115/1938.

Se mai arată că, s-a reținut greșit starea de fapt în speță, că instanța a realizat o analiză superficială a probelor administrate în cauză și nu a apreciat obiectiv probele toate probele administrate, și prin urmare hotărârea pronunțată este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor legale incidente.

Pârâții critică hotărârea sub două aspecte, anume, reținerea greșită a stării de fapt ceea ce a determinat si aplicarea greșita a legii ducând implicit la respingerea cererii principale și respingerea cererii reconvenționale fără o analiză și motivație corespunzătoare, cu referire la starea de fapt în speță.

La data de 18.03.1991 astfel cum a reținut și prima instanță a fost depusă o cerere înregistrată sub nr. 1734 prin care numiții D. G..D. N. și D. T. din localitatea Chișlaz au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de nepoți ai văduvei lui Furtos T., asupra suprafeței de 11,74 ha.

In cerere sunt menționați ca și nepoți și numiții S. F..S. N. și C. M..tot în calitate de nepoți. Este adevărat faptul ca pe aceasta cerere nu este semnata.

In aceeași dată, 18.03.1991 a fost depusă si cererea înregistrată sub nr. 1762 domiciliat în Chișlaz nr.15,în calitate de nepot al văduvei lui F. T., tot pentru suprafața de 11,74 ha, cerere care este datată si semnată de către S. F..(depusa la dosar si la termenul din 10.05.2013)

In cuprinsul acestei cereri sunt indicați și numiții C. M., D. G., D. NicoIae.D. T. toți în calitate de nepoți.

Potrivit literaturii și practicii judiciare în materia fondului funciar, este considerată validă cererea formulată și semnată de către unul dintre moștenitori în nume propriu și în numele celorlalți moștenitori, apreciindu-se că moștenitorul ce a formulat cererea a acționat în baza unui mandate tacit dat de ceilalți moștenitori. In speță, prin faptul că începând din anul 1991 toți moștenitorii folosesc imobilele solicitate iar între ei a intervenit și un partaj voluntar, aceștia confirmă mandatul tacit dat vărului lor, S. F.

Cererea nr. 1762/18.03.1991 a fost omisă a fi analizată de către prima instanță, în considerentele hotărârii instanța rezumându-se doar cererea înregistrată cu nr. 1734/18.03.1991.

In concluzie, în mod greșit a statuat prima instanța că numiții S. F., S. N. și C. M. nu au formulat cerere și nu au făcut dovada că au mandatat o persoană în acest sens.

Dovada a faptului ca s-a formulat cerere care respecta cerințele legale este si Adresa emisă de Consiliul Local al C. Chișlaz-C. pentru aplicarea Legii fondului funciar de completare a Adeverinței cu nr.1030, depusa la dosarul cauzei in recurs, prin care C. pentru aplicarea Legii fondului funciar solicită efectuarea unei modificări în anexa 3,poz.4,în sensul includerii și a numitului S. N. ca moștenitor al văd Furtos T.. Din cuprinsul acestei Adrese rezultă mențiunea expresă a Comisiei pentru aplicarea Legii fondului funciar Chișlaz că moștenitorii "au depus cerere în termen - nr. 1734/18.03.1991 "

Pe de altă parte, ignorând aspectele invocate de către subsemnații în cuprinsul întâmpinării și dovedite cu înscrisuri depuse la dosarul cauzei, instanța reține în motivarea hotărârii doar existența TP nr.1416 emis la data de 07.12.2002 a cărui nulitate se solicită a se constata.

S-a arătat că urmare a cererii depuse .inițial s-a eliberat în favoarea antecesorului nostru S. F. TP nr. 101/10.08.1994.

Ulterior, întrucât în titlurile au fost incluse greșit anumite parcele, P. comunei Chișlaz a solicitat anularea parțială a acestui titlu de proprietate, cererea formând obiectul dosarului cu nr. 857/1999 al Judecătoriei Marghita.

In baza sentinței civile nr. 1004/1999 s-a dispus anularea parțial a TP nr. 101-1994 si s-a dispus eliberarea unui nou titlu de proprietate nr._ în favoarea celor trei moștenitori, S. N., S. F. și C. M., titlu ce formează obiectul prezentei cauze.

Mai mult decât atât în favoarea numiților S. N., S. F. și C. M., D. T., D. G. și D. N., aceeași Comisie pentru Aplicarea Legii 18/1991 a eliberat și TP nr. 7605 în data de 30.10.2007.

Calitatea de persoane îndreptățite a def. S. F., S. N., C. M. și a celorlalți, a fost recunoscută și acceptată și de C. L. Chișlaz pentru aplicarea Legii 18/1991 și de către P. . TP nr.101/1994, prin eliberarea adeverinței de proprietate nr. 1030/30.06.1995, prin promovarea acțiunii în instanță pentru corectarea titlului nr.101/1994 fără a se pune în discuție și calitatea de persoane îndreptățite, prin eliberarea T.P .nr. 1416 / 07.12.2002. și în final prin eliberarea TP nr. 7605/30."l 0.2007.

In ceea ce privește calitatea de persoane îndreptățite a numiților S. F.,S. N. și Corpas M., se arată că în mod greșit a concluzionat instanța de fond că nu am făcut dovada calității de moștenitor a lui Furtos T., sens în care, impune a preciza faptul ca proprietar tabular al imobilelor ce au format obiect al reconstituirii dreptului de proprietate este S. M. căsătorita Furtos, astfel cum rezulta si din înscrierile din CF.

Pârâții au calitatea de moștenitori - nepoți de frate/sora - a proprietarei tabulare S. M. cas. Furtos, si in acest sens am depus acte de stare civila, iar pe de alta parte, antecesorii subsemnaților prin faptul ca au formulat cerere adresată comisiei pentru aplicarea legilor fondului funciar, au fost repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii după defunct Furtos M. născută S.,văduva lui Furtos T., potrivit art.13 din Legea nr. 18/1991.

Având în vedere că prevederile art.13 din Legea nr. 18/1991 au în raport cu prevederile Codului civil un caracter special, derogator de la dreptul comun, rezultă că la momentul emiterii titlului de proprietate, antecesorii subsemnaților aveau calitatea de persoane îndreptățite, calitate care a fost recunoscută și acceptată de către C. pentru Aplicarea Legii 18/1991 Chișlaz, implicit de către P. . class="Style11"> Cele trei titluri de proprietate emise în favoarea antecesorilor noștri, reclamantul și ulterior și instanța de fond a apreciat că doar în ceea ce privește TP nr. 1416/2002, S. F.,S. N. și C. M. nu au calitatea de persoane îndreptățite.

Se arată că numiții F. loan si F. A., persoanele care se indica ca ar fi cele ce au vocație succesorala, au formulat in temeiul Legii 18/1991 cererea nr.2555/01.03.1991 prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate doar asupra a 0,50 ha reprezentând casa si gradina aferenta.

Or,in situația în care nicio altă persoană nu a formulat cerere în temeiul legilor fondului funciar pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri și ținând seama de motivele învederate, apreciem că cererea formulată de către antecesorul nostru S. F. s-a făcut cu respectarea prevederilor legii, deci dreptul de proprietate corect a fost reconstituit. In ceea ce privește cererea reconvențională, să se constate ca apărările invocate sunt nefondate iar cererea de chemare în judecată este întemeiată,vă solicităm ca prin hotărârea ce o veți pronunța să dispuneți admiterea cererii reconvenționale astfel cum a fost formulată. Sub aspectul cererii reconvenționale este interesant faptul că instanța după ce a invocat prevederile art.27 și 28 din DL 115/1938, fără a face o aplicare la situația în speță, a concluzionat simplu că situația subsemnaților nu se încadrează în nici una din aceste prevederi, soluționarea cererii reconvenționale este superficială, instanța nu a făcut trimitere la probele administrate în acest sens,anume înscrierile de CF, martorii audiați, înscrierile din registrul Agricol, și în consecință hotărârea de respingerea a cererii reconvenționale este nefondată.

S-a arătat că începând cu anul 1991 toate imobilele în litigiu au fost în posesia și folosința lui S. F., tatăl subsemnaților S. A., S. A. și S. loan. Urmare a înțelegerii intervenite între frați, din anul 1992-1993 parte din imobile au fost folosite de către S. N. (tatăl subsemnatei R. F. ) și a lui C. M. ( mama subsemnatei Jurau L.).

Din anul 1995 pârâții au folosit terenurile, imobilele înscrise în TP eliberat în favoarea numiților D. T..D. N. și D. G., moștenite tot după Furtos M., au fost folosite de către aceștia tot din anii 1991- 1992.

Imobilele reprezentând în natură teren extravilan sunt identificate cu nr.top 460/2 înscris în CF nr.316 Sînlazăr, nr.top. 461 înscris în CF nr.277 Sînlazăr, nr.top. 846 înscris în CF nr.299/a Chișlaz, nr.top 2806/13, 2808/4, 2810/5,2814/4, înscrise în CF 1278 M. și nr.top 1044/49 înscris în CF 215 Poclușa de B..

Aceste imobile sunt înscrise și în Registrul Agricol la poziția subsemnaților, aceste înscrieri atestând și folosința din anii 1991-1992. Am depuis la dosarul cauzei copii ale Registrelor Agricole in care este inscris dreptul nostrum de proprietate precum si Actul de partaj voluntar intervenit intre noi.

Din anul 1991 și până în prezent atât antecesorii noștri cât și subsemnații am avut posesia și folosința pașnică și netulburată a imobilelor arătate, comportându-ne ca adevărați proprietari, achitând taxele și impozitele aferente imobilelor.

Prin probele administrate în cauză: declarațiile celor doi martori S. A. și N. G. și înscrisuri - adeverințe privind plata impozitului aferent terenurilor ,am dovedit posesia și folosința pașnică și netulburată a terenurilor din 1991 până în prezent, deci mai mult de 20 de ani.

Potrivit extraselor de carte funciară ultimul proprietar tabular al acestor imobile a fost S. M. căs. Furtos care a decedat la data de 23.02.1963 ( conform certificatului de deces de la dosarul cauzei).

In concluzie, subsemnații am avut în posesie și folosință imobilele ce formează obiectul cauzei timp de peste 20 de ani de la decesul ultimului proprietar tabular, posesia exercitată de noi a fost utilă și neviciată. Astfel că fiind întrunite condițiile cerute de art.28 din D.L. nr.115/1938, cererea subsemnaților de constatare a dobândirii dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune este întemeiată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 26.04.2016 P. C. Chișlaz – dl. Ș. Tripo, a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții R. F., S. A., S. loan, S. A. și Jurau L. și menținerea ca temeinică și legală a soluției pronunțată de către instanța de fond, arătând că afirmația recurenților nu este corectă, instanța de fond făcând o apreciere corectă a materialului probator existent la dosarul cauzei și întemeindu-și soluția pe probele administrate în cauză, reținând, în primul rând la baza reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea recurenților a stat o cerere nesemnată de către nici unul dintre așa zișii moștenitori sau de vreun mandatar al acestora.

Potrivit dispozițiilor art 8 alin. 2 din legea nr 18/1991, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.

Prin titlul atacat recurenților li s-a reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moșteniri după defunctul Furtos T., fără ca vreunul din ei să facă dovada calității de moștenitor.

Recurenții-pârâți au recunoscut că nu au nici o vocație succesorală după defunctul Furtos T. afirmând că o moștenesc pe soția defunctului, Furtos M. născută S., dacă situația ar fi reală trebuia să li se emită titlu în calitate de moștenitori după Furtos M.. Nu li s-a emis însă titlu pentru că nu sunt moștenitori nici după Furtos M.. După decesul lui Furtos M., survenit la data de 23 februarie 1963, s-a dezbătut succesiunea după aceasta, emițându-se certificatul de moștenitor nr. 93/1963 depus în copie la dosar.

Verificând sentința recurată, în raport de criticile formulate prin cererea de recurs, tribunalul constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge recursul pentru următoarele:

Potrivit art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997 cu modificarile si completarile ulterioare: ,,Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmatoarele actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, emise cu încalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare.,,

Aceste dispoziții sunt aplicabile în cauza, întrucât în mod nelegal s-a eliberat Titlul de proprietate nr.1416/7.12.2002, recurenții, pe de o parte, nefăcând dovada calității de persoane îndreptățite iar, pe de altă parte, nici a formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

În mod just a reținut instanța de fond că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, recurenți nu au făcut dovada calității de moștenitori ai defunctului Furtos T. și nici nu au probat formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 8 din Legea 18/1991, potrivit cărora, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază persoanele care au adus teren în CAP, sau le-a fost preluat, ori moștenitorii acestora.

În ceea ce privește cererea reconvențională, tribunalul constată că instanța de fond a reținut corect starea de fapt precum și incidența prevederilor Decretului Lege 115/1938, recurenții neîndeplinind condițiile cerute de acest act normativ pentru a invoca dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii.

Pentru aceste considerente va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil introdus de recurenții R. F., domiciliată în Chișlaz, nr. 77, jud. Bihor, S. A., domiciliat în ., jud. Bihor, S. I., domiciliat în Marghita, ., ., S. A., domiciliată în ., J. L., domiciliată în Marghita, ., . în contradictoriu cu intimații P. C. CHIȘLAZ, cu sediul in Chislaz, nr.250, jud. Bihor, C. CHIȘLAZ, cu sediul in Chislaz, nr.250, jud. Bihor pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE CHIȘLAZ, cu cu sediul in Chislaz, nr.250, jud. Bihor și C. JUDETEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE BIHOR, cu sediul in Oradea, Parcul T., nr.5, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr. 2408/18.12.2012 pronunțată de Judecătoria Marghita pe care o păstrează în totalitate.

Definitivă și irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Mai 2013

Președinte,

C. A. D.

Judecător,

D. C.

Judecător,

J. B.

Grefier,

S. O.

Red. Jud. I.F. – G. M.

Red. Jud. T.B. D. C. A.

Tehnored. S.O.

2 ex./ 22 Mai 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 2408/2013. Tribunalul BIHOR