Tutelă. Decizia nr. 5/2013. Tribunalul BIHOR

Decizia nr. 5/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 11-01-2013 în dosarul nr. 1196/833/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 5/R/2013

Ședința publică de la 11 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. E. M.-G.

Judecător F. I. C.

Judecător M. C. R.

Grefier S. O.

Pe rol fiind judecarea recursului Minori și familie declarat împotriva încheierii civile nr.39/ 01.10.2012 pronunțată de Judecătoria Salonta, formulat de recurenții H. F. și H. V. V. în contradictoriu cu intimații TEGLAȘ D., TEGLAȘ V., TEGLAȘ D. și TEGLAȘ M., având ca obiect tutelă TUTELA PROVIZORIE.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții asistați de av. S. B. în baza delegației de la dosar și av. Szallak S. pentru intimați în baza delegației de la dosar, lipsă fiind restul părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, că recursul este motivat și scutit de plata taxei de timbru, după care:

Reprezentanta recurenților susține recursul așa cum a fost motivat. În probațiune solicită instanței a se dispune emiterea unei adrese către Spitalul de Copii din Oradea pentru a ne comunica fișele medicale ale minorei Tehlaș E., deoarece din spusele recurenților aceasta este internată în spital și că a fost internată și în luna decembrie.

Reprezentantul intimaților, invocă excepția inadmisibilității formulării recursului de către recurenți.

I n s t a n ț a, acordă părților cuvântul pe excepție.

Reprezentanta recurenților solicită respingerea excepției.

Reprezentantul intimaților solicită admiterea excepției.

I n s t a n ț a, rămâne în pronunțare pe excepție.

TRIBUNALUL

Deliberând:

Asupra recursului civil de față reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 39 din 01.10.2012 pronunțată de Judecătoria Salonta s-a respins cererea principală formulată de reclamanții pârâți reconvenționali H. F. și H. V. V., în contradictoriu cu pârâții reclamanți reconvenționali TEGLAȘ D., TEGLAȘ D., TEGLAȘ V. și TEGLAȘ M. și s-a admis cererea reconvențională în sensul că a fost desemnat pârâtul reclamant reconvențional Teglaș D. drept tutore provizoriu al minorelor Teglaș R.-C., născută la data de 01.10.2010 în Belfast - Irlanda de Nord și Teglaș E. L., născută la data de 20.01.2012 în mun. Oradea, jud. Bihor, respectiv până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei Salonta.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

În cauza de față, bunicii materni (reclamanții-pârâți reconvenționali H. F. și H. V.-V.), precum și unchiul patern - Teglaș D. și bunicul patern - Teglaș D. (pârâți-reclamanți reconvenționali) au solicitat acordarea tutelei cu privire la minorele Teglaș R.-C. și Teglaș E. L., solicitări ce fac obiectul dos. nr._ al Judecătoriei Salonta.

Totodată, aceleași părți au solicitat acordarea tutelei provizorii cu privire la aceste minore, respectiv până la soluționarea dos. nr._, cereri care fac obiectul prezentului dosar.

Procedura de numire tutorelui este reglementată de art. 119 alin. 1- 5 cod civil iar alin. 6 al aceluiași articol prevede și posibilitatea ca, „între timp, instanța de tutelă poate lua măsuri provizorii cerute de interesele minorului…”

Potrivit prevederilor art. 110 Cod civil:Tutela minorului se instituie atunci când ambii părinți sunt, după caz, decedați….” Iar art. 111 Cod civil dispune în sensul că „(1) Poate fi tutore o persoană fizică sau soțul și soția, împreună, dacă nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de prezentul cod.(2) În cazul în care în situația prevăzută la art. 110 se află mai mulți minori care sunt frați sau surori, se numește, de regulă, un singur tutore”.

În situația în care nu există un tutore desemnat de către părinte, instanța de tutelă va numi tutore “o rudă sau un afin ori un prieten al familiei minorului, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama, după caz, de relațiile personale, de apropierea domiciliilor, de condițiile materiale și de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat la tutelă” (art. 118 din Codul civil).

Din dispozițiile art. 113 din Codul civil rezultă că nu poate fi tutore: “ – minorul, persoana pusă sub interdicție judecătorească sau cel pus sub curatelă; cel decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau declarat incapabil de a fi tutore; cel căruia i s-a restrâns exercițiul unor drepturi civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească, precum și cel cu rele purtări reținute ca atare de către o instanță judecătorească; cel care, exercitând o tutelă, a fost îndepărtat din aceasta în condițiile art. 158; cel aflat în stare de insolvabilitate; cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei; cel înlăturat prin înscris autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur, în momentul morții, autoritatea părintească.”

În fapt, din probațiunea administrată în cauză, instanța a reținut că minora Teglaș R.-C. s-a născut la data de 01.10.2010 în loc. Belfast – Irlanda de Nord iar minora Teglaș E. L. s-a născut la data de 20.02.2012 în Oradea (copii certificate de naștere – f. 38,39).

Părinții lor, Teglaș M. și Teglaș F., au decedat ambii la data de 07.07.2012, în loc. Batăr, jud. Bihor (certificate de deces f. 13,24).

Ultimul domiciliu al acestora a fost în loc. Batăr nr. 225, jud. Bihor, respectiv la domiciliul părinților defunctului Teglaș M., bunicii paterni ai minorelor - numiții Teglaș D. și Teglaș V. – pârâții-reclamanți reconvenționali de rândul 1 și 2, astfel cum rezultă din certificatele lor de deces.

La data decesului părinților lor, minora Teglaș R.-C. era în vârstă de 1 an și 8 luni iar minora Teglaș E. L. era în vârstă de 4 luni și 2 săptămâni.

Din declarațiile martorilor F. C. (f.62-63) și M. D.-F. (f. 65-66) rezultă că minorele au locuit diverse perioade de timp, împreună cu părinții lor sau doar cu unul dintre ei, alternativ, atât la domiciliul bunicilor paterni – în Cheriu, cât și la domiciliul bunicilor paterni – în Batăr, în aceeași localitate avându-și domiciliul și unchiul patern al acestora și familia sa.

Martorul F. C. a mai menționat și faptul că „Părinții minorelor au avut domiciliul în Batăr, aceștia nelocuind în casa care au construit-o în Batăr, pentru că nu au finalizat-o, aceștia locuind în Batăr la Teglaș D.”, dovedindu-se, astfel, intenția acestora a se stabili în această localitate, alături de rudele paterne.

Din răspunsul la întrebarea nr. 8 din interogatoriul luat pârâtei Teglaș M. reiese că bunicii materni (reclamanții-pârâți reconvenționali) au fost de acord ca, după decesul părinților minorelor, acestea să rămână în Batăr, la familia unchiului patern, răspuns care se coroborează cu cele relatate de martorul A. A. (f.64), propus de reclamanți („…din spusele acestora știe că nu au luat fetele deoarece urma să hotărască în sensul de a le lua atunci când au nevoie de ele…”).

În ceea ce privește condițiile locative ale părților, s-a dovedit că, în prezent, bunicii paterni și unchiul patern sunt cei care au domiciliul în case spațioase, total amenajate, apte să asigure condiții potrivite dezvoltării în siguranță a celor două minore.

Datorită vârstei deosebit de mici a celor două minore, relația afectivă dintre acestea și rudele lor care solicită acordarea tutelei este greu de apreciat, însă este evidentă dorința tuturor de a le avea aproape.

Având în vedere textele legale incidente în materie, rezultă că, în esență, orice persoană fizică cu deplină capacitate de exercițiu poate fi tutore, dacă nu se află într-una dintre situațiile amintite mai sus.

În cauza de față, nu s-a făcut dovada că vreuna din părțile litigiului s-ar afla în stare de incompatibilitate evidentă pentru a nu putea fi desemnată ca tutore al celor două minore aflate în dificultate.

Întrucât în soluționarea cererilor care privesc adoptarea masurilor de ocrotire a minorilor lipsiți temporar sau definitiv de ocrotirea părintească, instanța trebuie sa aibă în vedere principiul respectării si promovării cu prioritate a interesului superior al copiilor, astfel încât, având în vedere starea de fapt astfel cum a fost reținută în cele anterior redate, precum și concluziile anchetelor sociale administrate în cauză, instanța apreciază că este oportun și în interesul minorelor să acorde tutela provizorie unchiului patern - Teglaș D., până la soluționarea dosarului nr._ al Judecătoriei Salonta.

În consecință, în temeiul prevederilor art. 110, art. 111 și art. 119 alin. 6 Cod civil, a admite cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional Teglaș D., pe care l-a desemnat drept tutore provizoriu și a respinge cererea principală formulată de reclamanții-pârâți reconvenționali H. F. și H. V.-V..

S-a constatat că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 119 (4) Cod civil, încheierea de numire se va comunica în scris tutorelui și se va afișa la sediul instanței de tutelă și la primăria de la domiciliul minorelor.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs reclamanții pârâți reconvenționali H. F. și H. V. V., prin care au solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii pronunțate, în sensul respingerii cererii reconvenționale și admiterii cererii principale.

În motivarea recursului s-a invocat faptul că măsura instituirii tutelei provizorii față de minore este necesară, iar recurenții, în calitate de bunici materni, îndeplinesc în mai mare măsură condițiile materiale și garanțiile morale.

În drept s-a invocat art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Intimații, prin reprezentant, au invocat excepția inadmisibilității formulării recursului de către recurenți.

Examinând excepția invocată, instanța reține următoarele:

Procedura de numire a tutorelui este reglementată de art. 119 Cod Civil.

Potrivit alin. 1, numirea tutorelui se face de către instanță prin încheiere definitivă. Potrivit disp. art. 222 din Lg 71/2011, până la . noului Cod de Procedură Civilă, referirea din cuprinsul Codului civil la hotărârea definitivă se va înțelege ca fiind făcută la hotărârea irevocabilă.

Prezenta cauză are ca obiect luarea unei măsuri provizorii până la finalizarea procedurii numirii tutorelui, în temeiul alin. 6 al art. 119.

Potrivit C.proc.civ., toate încheierile care preced hotărârea si au ca scop sa pregătească soluționarea pricinii sunt încheieri premergătoare (art.147 si 268 C. proc.civ.). Unele dintre acestea pot conține dispoziții pur premergătoare (încheieri preparatorii) care nu leagă instanța (art.268 alin.2 C.proc.civ.) sau dimpotrivă pot conține soluționări parțiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanța (încheieri interlocutorii), in sensul ca ea nu mai poate reveni asupra celor hotărâte (art.268 alin.3 C.proc.civ.) cum este cazul în speță.

Consecința practica a unei astfel de reglementari constă, printre altele, in aceea ca încheierile premergătoare, indiferent de felul lor (încheieri preparatorii sau încheieri interlocutorii) nu pot fi atacate cu recurs decât odată cu fondul. Recursul declarat împotriva hotărârii se socotește ca a fost făcut si împotriva încheierilor premergătoare (art.299 C.proc.civ.).

Rezultă că, în sistemul C.proc.civ., încheierile premergătoare fac corp comun cu hotărârea finala si prin urmare vor fi supuse recursului numai odată cu aceasta, în măsura în care nu se prevede pentru acestea în mod expres o cale de atac separată.

Pe de altă parte, în condițiile în care hotărârea prin care se soluționează fondul cauzei nu este susceptibilă de cale de atac, cu atât mai puțin se poate primi o cale de atac împotriva unei măsuri provizorii luată până la soluționarea fondului pricinii, în condițiile în care legea nu prevede un regim distinct pentru măsura provizorie.

În raport de ansamblul considerentelor mai sus expuse, instanța reține că prezentul recurs este inadmisibil, având în vedere că este formulat împotriva unei încheieri premergătoare, motiv pentru care – recursul se va respinge ca inadmisibil.

Pentru aceleași considerente și pentru faptul că prin soluționarea recursului cererea de suspendare rămâne fără obiect, se impune și respingerea acesteia.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de suspendare a executării încheierii recurate, formulată de recurenții H. F. și H. V. V..

Respinge ca inadmisibil recursul civil introdus de recurenții H. F. și H. V. V., ambii cu domiciliul în . nr. 103/A, J. BIHOR în contradictoriu cu intimații TEGLAȘ D. cu domiciliul în loc. BATĂR nr. 225, J. BIHOR și TEGLAȘ D. cu domiciliul în loc. BATĂR nr. 517, J. BIHOR, precum și cu pârâtele TEGLAȘ V. cu domiciliul în loc. BATĂR nr. 225, J. BIHOR și TEGLAȘ M. cu domiciliul în loc. BATĂR nr. 517, J. BIHOR împotriva încheierii nr. 39/01.10.2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă și irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Ianuarie 2013

Președinte,

L. E. M.-G.

Judecător,

F. I. C.

Judecător,

M. C. R.

Grefier,

S. O.

Red. Jud.I.F. – B. C.

Red. Jud. T.B. - F.I. C.

Tehnoredactat S.O.

2 ex/ 21 Ianuarie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tutelă. Decizia nr. 5/2013. Tribunalul BIHOR