Contestaţie la executare. Decizia nr. 3/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 3/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3/A/2015
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. - I. B.,judecător
JUDECĂTOR: G. C. F., președinte secție
GREFIER: N. G.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de intimatul C. A. I., împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria Beclean la data de 18.09.2014 în dosarul nr._ 14, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că s-a comunicat răspuns din partea Oficiului Județean de Poștă Cluj din care rezultă că apelul a fost expediat cu scrisoare recomandată în data de 13.10.2014.
De asemenea se constată că, dosarul instanței de fond a fost restituit Judecătoriei Beclean în vederea soluționării contestației formulată privind tergiversarea procesului și nu a fost restituit tribunalului. Prin adresa comunicată de Judecătoria Beclean, aflată la fila 42, se arată că dosarul va fi înaintat după motivarea sentinței prin care s-a soluționat cererea privind tergiversarea procesului.
Totodată s-a comunicat fotocopie din dosarul grefierului, aflată la fila 43, fotocopie care nu este lizibilă, fotocopia dovezilor de comunicare a încheierii atacată cu prezentul apel precum și înregistrarea ședinței din data de 18.09.2015.
Tribunalul constată că apelul este în termen declarat și este netimbrat.
Având în vedere că atât pentru primul termen de judecată cât și pentru acest termen de judecată apelantul a fost citat cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 25 lei, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, obligație la care nu s-a conformat, tribunalul, din oficiu invocă excepția netimbrării apelului.
Instanța, după deliberare, rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
TRIBUNALUL
deliberând, constată:
Prin încheiera civilă dată de judecătoria Beclean în dosarul nr. nr._/2014 în ședința din 18.09. 2014, prima instanță:
Admite cererea formulată de către contestatorii R. T. și R. A. ambii domiciliat în G., ., nr.2, ., în contradictoriu cu intimatul C. A. I., domiciliat în F. Gherlii, nr.98, județul Cluj și, în consecință: suspendă executarea silită demarată în cadrul dosarului de executare nr. 144/2014 al B. B. D. M., până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul prezentei cauze.
Pentru a pronunța această încheiere instanța a reținut că, prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria Beclean sub nr. _ 14, contestatorii R. T. si R. A. au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea actelor și formelor de executare silită emise in dosarul execuțional nr. 144/2014 al B. B. D. M., precum și a Încheierii nr. 144/28.03.2014 emisă de executorul judecătoresc in acest dosar; să dispună, fără cauțiune, suspendarea executării silite ce formează obiectul acestui dosar execuțional, până la soluționarea contestației la executare; să dispună anularea Încheierii Civile nr. 510/2014 pronunțată de Judecătoria Beclean in data de 24.03.2014, în dosarul civil nr._, prin care s-a încuviințat executarea silită a Sentinței Civile nr. 586/28.02.2014 a Judecătoriei S. G..
În motivarea contestației la executare, petenții au arătat că, prin cererea de executare silită ce formează obiectul dosarului execuțional sus menționat, creditorul pârât C. A. I. a solicitat punerea in executare silită a Sentinței Civile nr. 586/28.02.2014 a Judecătoriei S. G., al cărei dispozitiv conține doar obligația contestatorului R. T. de a-i lăsa în deplină proprietate și folosință apartamentul proprietatea lor comună (R. T. si soția R. A.), imobil situat in mun. G., ., nr.2, ., înscris in CF_-C1-U3 G. (CF vechi_ G.) nr. cad. 577-C1-U6.
Sub aspectul calității de titlu executoriu, astfel cum acesta este definit de art. 632-634 NCPC – au mai menționat contestatorii - sentința civilă pusă in executare nu are calitatea de titlu executoriu, fiind o hotărâre pronunțată în temeiul vechiului Cod de procedură civilă (1865) în primă instanță, împotriva căreia contestatorul a exercitat calea de atac a apelului față de mențiunile din motivarea hotărârii,, în sensul că:”…aspect confirmat și prin încheierea de ședință din data de 26.02.2009 a Judecătoriei G. din dosarul civil nr._ când instanța de judecată a stabilit drept preț al apartamentului valoare de 158.000 lei….”
În plus, din certificatul fiscal nr. 1693/20.03.2014 eliberat de Primăria mun. G., rezultă că valoarea de impunere a apartamentului este de 201,671 lei.
D. urmare, față de valoarea apartamentului menționată în motivarea hotărârii și in certificatul fiscal, calea de atac a hotărârii puse în executare este apelul (prevăzut de art. 282-298 Cod civil- 1865), ceea ce înseamnă că hotărârea nu are caracter executoriu, nefiind așadar titlu executoriu în sensul dispozițiilor citate.
Or, față de calea de atac declarată, cauza urmează a fi înregistrată la instanța investită cu soluționarea căii de atac (Tribunalul C.) ca și apel, iar până la stabilirea de către această instanță a naturii juridice a căii de atac (apel sau recurs) hotărârea nu are caracter de titlu executoriu, motiv pentru care nici nu conține vreo mențiune de legalizare în acest sens.
Contestatorii au mai arătat că, și în situația în care s-ar aprecia aplicabilitatea in speță a disp. art. 637 NCPC (executarea pe riscul creditorului) tot ar trebui ca, raportat la textele legale anterior invocate, hotărârea pusă în executare să fie titlu executoriu, condiție ce, potrivit celor anterior menționate, nu este îndeplinită.
Sub aspectul opozabilității Sentinței Civile nr. 586/2014 a Judecătoriei S. G. față de contestatoarea R. A., aceasta a arătat că nu a fost parte in dosarul în care s-a pronunțat această hotărâre, sens in care hotărârea nu-i este opozabilă.
Contestatoarea a mai menționat că, având in vedere calitatea sa de coproprietar în devălmășie asupra apartamentului (astfel cum rezultă din extrasul CF anexat prezentei), executarea silită nu poate avea loc, deoarece dreptul său de proprietate (cu toate atributele sale legale) nu a fost radiat din CF (de altfel, nici dreptul de proprietate al contestatorului R. T. nu a fost radiat încă din CF), astfel că, potrivit principiului constitutiv de drepturi al înscrierilor din CF, contestatorul deține calitatea de proprietar al apartamentului, situație în care nu poate fi obligat în a-i preda folosința creditorului C. I. A..
Contestatorii au mai învederat că, având in vedere motivele invocate, apreciază că executarea silită a fost pornită și încuviințată cu nesocotirea dispozițiilor legale aplicabile acestei materii juridice, astfel că, atât încheierea executorului judecătoresc nr. 144/28.03.2014, cât și Încheierea Civilă nr. 510/2014 pronunțată de către Judecătoria Beclean în data de 24.03.2014 în dosarul civil nr._, prin care s-a încuviințat executarea silită a Sentinței Civile nr. 586/28.02.2014 a Judecătoriei S. G., urmează a fi anulate.
De asemenea, contestatorii apreciază că cele mai sus arătate, reprezintă motive temeinice in sensul disp. art. 718 al.1 NCPC, pentru a dispune suspendarea executării silite chiar fără cauțiune, in condițiile art. 718 al.4 NCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate în cuprinsul cererii de suspendare a executării silite, instanța a reținut următoarele:
Față de contestatorii debitori R. T. si R. A. - la solicitarea creditorului pârât C. A. I. –s-a demarat procedura executării silite, în dosarul de executare nr. 144/2014 al B. B. D. M., procedură ce a vizat lăsarea în deplină proprietate și folosință a imobilului apartament nr. 6 - situat în mun. G., pe ., nr. 2. etaj 1, imobil înscris în CF nr._ – C1 –U3 - de către contestatorul R. T. în beneficiul intimatului creditor C. A. I., potrivit titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr.586/2014 pronunțată de către Judecătoria S. G. în dosarul nr._ (fil. 36-40 din dosar).
Petenții au contestat formele de executare silită demarate împotriva lor, în baza titlului executoriu menționat, cererea făcând obiectul prezentului dosar (o dată cu depunerea contestației la executare formulate, contestatorii solicitând și suspendarea provizorie a executării silite, până la soluționarea prezentei contestații la executare.
În acest context, prin Încheierea Civilă nr. 597/10.04.2014, această judecătorie a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare formulată în prezenta cauză, reținându-se - legat de titlul executoriu în temeiul căruia a fost demarată procedura executării silite - faptul că Sentința Civilă nr. 586/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria S. G. în dosarul nr._ a fost pronunțată în temeiul dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă, calea de atac prevăzută fiind recursul în 15 zile de la comunicare, respectiv că împotriva acestei hotărâri petentul R. T. a formulat calea de atac a apelului, cererea sa fiind înregistrată de către Judecătoria S. G. la data de 24.03.2014 (așa cum atestă confirmarea de primire anexată cererii de suspendare provizorie a executării silite).
S-a mai reținut că petentul contestator a înțeles să procedeze astfel, respectiv să formuleze apel împotriva hotărârii menționate, iar nu recurs, întrucât în considerentele acesteia valoarea imobilului în litigiu a fost reținută ca fiind de 158.000 de lei, iar din certificatul fiscal 1693 din 20 martie 2014 eliberat de Primăria G. a rezultat o valoare de impunere a aceluiași imobil de 201.671 de lei.
Față de cele mai sus expuse, judecătoria a mai reținut că stabilirea valorii imobilului în discuție și, în funcție de aceasta, a corectei calificări a căii de atac care poate fi exercitată împotriva Sentinței Civile nr. 586/28.02.2014 a Judecătoriei S. G. este de competența instanței chemate să soluționeze această cerere, respectiv că, în situația în care instanța de control va stabili că hotărârea în cauză este supusă apelului, și nu recursului, se va dovedi că aceasta nu este definitivă și, ca atare, nu reprezintă titlu executoriu, neputând fi pusă în executare.
Referitor la cauțiune, față de argumentele mai sus expuse și raportat la disp. art. 718 alin. 4 pct. 1 din Noul cod de procedură civilă, instanța a apreciat că suspendarea provizorie a executării silite poate fi acordată fără plata unei cauțiuni.
Din cuprinsul actelor depuse în prezentul dosar, instanța mai reține că petenții contestatori au formulat separat o cerere de ordonanță președințială, cerere ce le-a fost admisă de către Judecătoria G., instanță care a dispus obligarea pârâtului creditor C. A. I. în a le permite accesul celor doi contestatori în imobilul apartament în litigiu, până la momentul soluționării definitive și irevocabile a cauzei ce formează obiectul dosarului civil nr._ aflat în apel la Tribunalul C. (fil. 86-87 din prezentul dosar).
Raportat la aspectele mai sus relevate, instanța reține că, față de împrejurările concrete de demarare a executării silite, respectiv necesitatea calificării corecte de către instanța de control a căii de atac declarate împotriva hotărârii judecătorești invocate drept titlu executoriu de către creditor și, implicit, a stabilirii valabilității titlului executoriu contestat în cauză, în considerarea disp. art. 718 alin. 1 și 4 punct 1 NCPC, se impune suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații la executare (cererea de suspendare a executării silite fiind scutită de obligația achitării de cauțiune, potrivit aceluiași temei legal anterior invocat).
La adoptarea acestei soluții, instanța a avut în vedere și obligația impusă intimatului creditor C. A. I. prin ordonanța președințială emisă de către Judecătoria G. - hotărâre executorie, fără somație și fără trecerea vreunui termen – de a permite accesul celor doi contestatori până la soluționarea irevocabilă a dosarului aflat pe rolul instanței de control, respectiv Tribunalul C..
Față de considerentele mai sus expuse și având în vedere dispozițiile art. 718 alin. 1 și 4 punct 1 NCPC, va admite cererea contestatorilor, dispunând suspendarea executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. 144/2014 al B. B. D. M., până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul prezentei cauze.
Împotriva încheierii expuse, în termen, a declarat apel intimatul C. A. I., CNP_, care a solicitat schimbare în tot a încheierii atacate în sensul respingerii cererii de suspendare a executării silite ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată, în primul rând că deși, în preambului încheierii, se reține că instanța ar fi pus în discuția părților cererea de suspendare a executării silite, în realitate, instanța „NU” a pus în discuția părților această cerere ci, din propria inițiativă, a pus în discuție amânarea cauzei în vederea soluționării dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului C., având ca obiect calea de atac promovată împotriva titlului executoriu din dosarul execuțional nr. 144/2014 al B. B. D. M..
În acest sens solicită, în probațiune, atașarea caietului grefierei de la termenul de judecată din 18.09.2014, pentru a face dovada că, în realitate, instanța NU a pus în discuție cererea menționată motiv pentru care NU putea să
se pronunțe asupra acesteia. Susține, așadar, că în realitate cererea de suspendare a executării silite nu s-a judecat, respectiv instanța nu a rămas in probațiune pe această cerere.
În al doilea arând, instanța, în mod absolut greșit, a reținut că titlul executoriu respectiv sentința civilă nr. 586/28.02.2014, pronunțată de Judecătoria S. G., ar fi atacabilă cu apel, când în „realitate” aceasta este atacabilă NUMAI cu recurs. Așadar cu toate că, în cuprinsul titlului executoriu, s-a arătat fără putință de tăgadă că este supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare, Judecătoria Beclean a „plecat urechea" spre calea de atac formulată de R. T. și R. A., care au arătat că formulează apel și nu recurs cu s-a arătat în titlu executoriu.
Tribunalul C., la termenul de judecată din data de 23.09.2014 a stabilit că recursul este calea de atac împotriva sentinței civile nr. 586/28.02.2014, pronunțată de Judecătoria S. G..
Prin urmare, toate argumentele reținute de instanța de fond, în sensul că sentința civilă nr. 586/28.02.2014 este atacată cu apel și, prin urmare, nu ar constitui titlu executoriu, sunt eronate și îi creează prejudicii întrucât, așa cum a arătat, niciunde nu s-a reținut faptul că titlul executoriu ar fi atacabil cu recurs, doar contestatorii au susținut acest lucru pentru a induce în eroare instanțele de judecată.
În al treilea arând arată că soluția instanței de fond este criticabilă și prin aceea că nu au fost obligați contestatorii la plata cauțiunii întrucât așa cum a arătat, niciunde nu s-a reținut faptul că titlul executoriu ar fi atacabil cu recurs, doar contestatorii au susținut acest lucru pentru a induce în eroare instanțele de judecată.
În al patrulea rând, încheierea este criticabilă întrucât se reține că soluția ar trebui adoptată și raportat la ordonanța președințială prin care el a fost obligat să permită accesul contestatorilor. Or, câtă vreme prin această ordonanță s-a dispus deja permiterea contestatorilor la accesul în apartament atunci suspendarea executării silite trebuia respinsă ca fiind lipsită de obiect.
După înregistrarea apelului la Tribunalul Bistrița-Năsăud, prin rezoluția din data de 4 noiembrie 2014, tribunalul a dispus comunicarea cererii de apel intimaților, a constatat că apelul nu este timbrat și, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 lit. a și alin. 2, raportat la art. 10 alin. 1 lit. b din OUG nr. 80/2013, a stabilit în sarcina apelantului obligația de a achita până la primul termen de judecată la care va fi legal citat, o taxă judiciară de timbru de 25 lei, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat și că, potrivit art. 40 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 plata se va face prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru", al unității administrativ-teritoriale în care apelantul își are domiciliul.
În baza art. 33 alin. 2 din OUG nr. 80/2013 s-a pus în vedere apelantului posibilitatea de a formula, în condițiile OUG nr. 51/2008, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.
Intimații nu au depus întâmpinare anterior fixări primului termen de judecată.
Pentru primul termen de judecată, din data de 10 decembrie 2014 apelantul a fost încunoștințat prin adresă și citație că are obligația achitării taxei judiciare de timbru sub sancțiunea anulării apelului, până la primul termen de judecată, citația fiind primită de apelant la data de 5 decembrie 2014(f.329) dar întrucât dovada de înmânare a citației a fost returnată la dosar doar după data de 10 decembrie 2014, la acel termen de judecată s-a reținut că procedura de citare nu a fost îndeplinită cu apelantul astfel că acesta a fost citat și încunoștințat din nou și pentru termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2015, cu privire la obligația achitării taxei judiciare de timbru de 25 lei, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, citația și adresa fiind comunicate la data de 18 decembrie 2014(f.36).
În ședința publică din 14 ianuarie 2015, fiind primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, tribunalul a ridicat excepția netimbrării apelului, excepție care este întemeiată și va fi admisă întrucât, potrivit art.470 alin.2 și 3 C.pr.civ., dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru apel, se depune până cel târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, sub sancțiunea nulității apelului iar, în prezentul apel, apelantul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru datorată pentru apelul declarat, până la acest termen de judecată.
Prin urmare, apelul declarat de pârât va fi anulat ca nefiind timbrat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, apelul declarat de pârâtul C. A. I., CNP_, domiciliat în localitatea F. Gherlii nr. 98 județul Cluj, împotriva încheierii de suspendare a executării silite, dată în dosarul nr._/2014 al Judecătoriei Beclean, în ședința din 18.09. 2014, în contradictoriu cu intimații R. T. și R. A., ambii domiciliați în G., ., nr.2, ..
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R.-I. B. G.-C. F. N. G.
Redactat RIB/13.02.2015
Tehnoredactat RIB/13.02.2015/2 ex.
Judecător prima instanță VML
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 31/2015. Tribunalul BISTRIŢA... | Pretenţii. Decizia nr. 50/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
