Acţiune în constatare. Decizia nr. 64/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 64/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 64/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.64/R/2015 Ședința publică din data de 29 aprilie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. B., judecător
JUDECĂTOR: G.-C. F., președinte secție
JUDECĂTOR: R.-I. B.
GREFIER: L. D.
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de pârâții M. V., M. R., P. I., P. M. R. și de pârâta M. A., împotriva sentinței civile nr.9645/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru pârâta-recurentă M. A., avocat C. I., cu împuternicire avocațială la dosar, reclamanții-intimați S. M., S. E. asistați de avocat N. D. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Reprezentanții părților arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, constatând că nu mai sunt cereri prealabile soluționării recursului, dispune dezbaterea acestuia dând cuvântul reprezentanților părților în susținere.
Reprezentantul pârâtei-recurente M. A., avocat C. I., solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat pentru motivele arătate în scris și pe care le susține în instanță, cu cheltuieli de judecată.
Arată că nu se opune admiterii recursului formulat de pârâții-recurenți M. V., M. R., P. I., P. M. R..
Reprezentanta reclamanților-intimați, avocat N. D., solicită respingerea recursului în ce privește cererea pârâților recurenți de modificare în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii capătului de cerere prin care s-a solicitat rectificarea întabulării sub aspectul repoziționării lotului în suprafață de 900 mp, admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, pentru motivele arătate în întâmpinare și pe care le susține în instanță, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. nr.9645/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, prima instanță:
Admite acțiunea completată formulată de reclamanții S. M. și S. E., ambii domiciliați în Bistrița, .. 56, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâții M. A., domiciliată în P. Bîrgăului, nr. 421, jud. Bistrița-Năsăud, M. V. și M. R., ambii domiciliați în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, P. I. și P. M., ambii domiciliați în Bistrița, .. 5, ., jud. Bistrița-Năsăud, B. Ș., domiciliat în Colibița, nr. 205, jud. Bistrița-Năsăud, și N. I. Ș., cu domiciliul în Bistrița, ., .-Năsăud, și cu intervenienții N. M.-D. și S. P.-E., ambii domiciliați în Bistrița, .. 56, .-Năsăud
Admite cererea de intervenție în interes propriu.
Constată că schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp. în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3 nu este conformă cu realitatea.
Dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3, în ceea ce privește repoziționarea lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate.
Constată că între reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra casei de vacanță edificate pe terenul în suprafață de 900 mp. situat în localitatea Colibița, .. Bistrița-Năsăud, prin accesiune, edificare.
Dispune înscrierea pe reclamanți a dreptului de proprietate asupra imobilului casă de vacanță edificată pe terenul în suprafață de 900 mp. situat în localitatea Colibița, .. Bistrița-Năsăud, cu titlu de accesiune, edificare.
Constată că între reclamanți, în calitate de vânzători, și intervenienții în interes propriu, în calitate de cumpărători, a intervenit convenția de vânzare-cumpărare din data de 15.01.2013.
Prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Dispune înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor casă de vacanță și teren în suprafață de 900 mp. situate în localitatea Colibița, . fiind înscris în C.F. nr._ Bistrița Bîrgăului cu nr. top. 2335/7/2/3, pe intervenienți, cu titlu de cumpărare.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, la data de 24.10.2012, completată la termenul de judecată din data de 03.04.2014 (f. 98), reclamanții S. M. și S. E. au chemat în judecată pe pârâții M. A., M. V., M. R., P. I., P. M. B. Ș. și N. I.-Ș. solicitând ca, prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să dispună rectificarea intabulării dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp, identificat în CF nr._ Bistrița Bîrgăului cu nr. top. 2335/7/2/3, sub aspectul repoziționării lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza întabulării dreptului de proprietate; să constate că au dobândit un drept de proprietate prin edificare asupra imobilului „casă de vacanță” din beton, BCA și lemn, acoperită cu lindab, în regim D+P+M (neterminată), compusă la demisol din beci, la parter din două dormitoare, un salon, o bucătărie, un hol, o baie, casa scării și o terasă, la mansardă din patru dormitoare, o baie, un hol și un balcon, situate în intravilanul loc. Colibița, .. Bistrița-Năsăud; să dispună localizarea construcției și întabulărea dreptului de proprietate asupra imobilului casă de vacanță, ca bun comun dobândit în timpul căsătoriei prin edificare; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivare, au arătat că sunt proprietari ai imobilului teren cu suprafața de 900 mp, identificat în CF_ Bistrița Bîrgăului (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 956 Bistrița Bîrgăului), nr. top. 2335/7/2/3, iar, pe acest teren, în baza Autorizației de construire nr. 1/1994 emise de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, au edificat în timpul căsătoriei imobilul „casă de vacanță”, descris mai sus. Cu ocazia efectuării unor măsurători și analizând documentația care a stat la baza intabulării dreptului lor de proprietate asupra terenului cu suprafața de 900 mp, un expert topograf autorizat pe lângă OCPI BN a concluzionat că schița care a stat la baza întabulării dreptului de proprietate nu este corectă, impunându-se refacerea ei.
Au precizat că pârâții sunt proprietarii terenurilor învecinate cu al lor.
În drept, au invocat art. 907, 577, 885 alin. 4 Cod civil.
În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și efectuarea expertizei topografice extrajudiciare. În cadrul probei cu înscrisuri, au depus: extras CF (f. 5-6), plan de situație (f. 7), notă de constatare (f. 8, 32), autorizație de construire (f. 9-10), notă de înregistrare (f. 33), plan de vecinătate a imobilului (f. 99).
Cererea a fost timbrată cu suma de 267 lei taxă judiciară de timbru și 3,6 lei timbre judiciare (f. 4).
Pârâții M. A., M. V., M. R., P. I., P. M. B. Ș. și N. I.-Ș., legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în fața instanței pentru exprimarea poziției procesuale.
La data de 03.04.2013, N. M.-D. și S. P.-E. au formulat cerere de intervenție în interes propriu (f. 27), prin care au solicitat instanței validarea antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 15.01.2013 între reclamanți, în calitate de promitenți vânzători, pe de o parte, și ei, în calitate de promitenți cumpărători, pe de altă parte, având obiect imobilele „casă de vacanță”, fără finisaje și teren aferent cu suprafața de 900 mp., descrise în acțiunea civilă, și pronunțarea unei sentințe care să țină loc de act autentic, apt de întabulare; să dispună întabularea dreptului lor de proprietate în Cartea Funciară.
În motivare, au arătat că, la data de 15.01.2013, părinții lor, reclamanții S. M. și S. E., le-au înstrăinat în indiviziune imobilele casă de vacanță, nefinisată, și terenul aferent cu suprafața de 900 mp, identificate în CF nr._ Bistrița Bîrgăului, cu nr. top. 2335/7/2/3.
În drept, nu au invocat niciun temei legal.
În dovedire, au solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamanților. În cadrul probei cu înscrisuri, au depus: antecontract de vânzare-cumpărare (f. 28).
Cererea a fost timbrată cu suma de 558 lei taxă judiciară de timbru și 3,3 lei timbre judiciare (f. 29-31).
În ședința publică din data de 30 mai 2013, în baza art. 52 C.pr.civ., instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții N. M.-D. și S. P.-E..
În cauză, a fost încuviințată proba cu înscrisuri, în cadrul căreia să fie depusă expertiză tehnică extrajudiciară (f. 43, 53-59, 123-124, 132-138), și interogatoriul pârâților (f. 69-74, 148), pentru reclamanți, și proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamanților, pentru intervenienți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții S. M. și S. E. sunt proprietari ai terenului în suprafață de 900 mp. identificat în C.F. nr._ Bistrița Bîrgăului cu nr. top. 2335/7/2/3, cu titlu de cumpărare (f. 5-6).
Din raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de domnul expert N. P. rezultă faptul că, din documentele existente la O.C.P.I. Bistrița-Năsăud, se constată o suprapunere virtuală cu imobilul situat la este, înscris în C.F. sub nr. cad._ (f. 132-138), motiv pentru care instanța va constata că schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp. în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3 nu este conformă cu realitatea (f. 7) și va dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3, în ceea ce privește repoziționarea lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate.
Instanța constată că reclamanții au dobândit un drept de proprietate asupra construcției –casă de vacanță din beton, BCA și lemn, acoperită cu lindab, în regim D+P+M, neterminată, compusă la demisol din beci, la parter din două dormitoare, un salon, o bucătărie, un hol, o baie, casa scării și o terasă, la mansardă din patru dormitoare, o baie, un hol și un balcon, situată în intravilanul loc. Colibița, . Bistrița-Năsăud, prin edificare, respectiv prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, conform art. 577-579 Cod civil, prezumțiile instituite de acest din urmă text legal nefiind înlăturate prin dovada faptului contrar. Existența construcției este atestată de nota de constatare nr. 3574/25.11.2011 întocmită de Consiliul Local al comunei Bistrița-Bîrgăului (f. 8, 32), fiind realizată în baza autorizației de construire nr. 1/ianuarie 1994 (f. 9-10), și concluziile raportului de expertiză extrajudiciară întocmit de domnul expert N. P., din care rezultă că, la data efectuării măsurătorilor în teren, pe terenul în suprafață de 900 mp. exista această construcție (f. 132-138).
Totodată, instanța are în vedere faptul că, pârâții, citați cu mențiunea „personal la interogatoriu”, nu s-au prezentat în instanță pentru a răspunde la interogatorii (f. 69-74, 148) și, coroborat cu probatoriul administrat în cauză, va aprecia în conformitate cu dispozițiile art. 225 C.pr.civ., ca fiind o mărturisire deplină în ceea ce privește veridicitatea afirmațiilor reclamanților.
Prin urmare, instanța va constata că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra casei de vacanță edificate pe terenul în suprafață de 900 mp., din beton, BCA și lemn, acoperită cu lindab, în regim D+P+M, neterminată, compusă la demisol din beci, la parter din două dormitoare, un salon, o bucătărie, un hol, o baie, casa scării și o terasă, la mansardă din patru dormitoare, o baie, un hol și un balcon, situată în intravilanul loc. Colibița, .. Bistrița-Năsăud, prin accesiune, edificare.
Instanța va dispune înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului casă de vacanță edificat pe terenul în suprafață de 900 mp. situat în localitatea Colibița, .. Bistrița-Năsăud, pe reclamanții S. M. și S. E., cu titlu de edificare, respectiv prin efectul accesiunii imobiliare artificiale.
La data de 15.01.2013, reclamanții, în calitate de vânzători, și intervenienții N. M. D. și S. P. E., în calitate de cumpărători, au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilele casă de vacanță și teren în suprafață de 900 mp. situate în localitatea Colibița, . fiind înscris în C.F. nr._ Bistrița Bîrgăului cu nr. top. 2335/7/2/3, pentru prețul de 7.000 lei, achitat integral la data semnării convenției (f. 28).
Potrivit art. 1669 din Codul civil adoptat prin Legea nr. 287/2009, când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite. (2) Dreptul la acțiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător în cazul promisiunii unilaterale de vânzare sau de cumpărare, după caz. (4) În cazul promisiunii unilaterale de cumpărare a unui bun individual determinat, dacă, mai înainte ca promisiunea să fi fost executată, creditorul său înstrăinează bunul ori constituie un drept real asupra acestuia, obligația promitentului se consideră stinsă.
Constatând că, în fapt, au fost executate obligațiile contractuale, că între părți a intervenit acord de voință specific vânzării-cumpărării, instanța va dispune pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract și va dispune înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor casă de vacanță și teren în suprafață de 900 mp. situate în localitatea Colibița, . fiind înscris în C.F. nr._ Bistrița Bîrgăului cu nr. top. 2335/7/2/3, pe intervenienți, cu titlu de cumpărare.
Instanța are în vedere și faptul că, prin concluziile raportului de expertiză tehnică topografică extrajudiciară, domnul expert N. P. a identificat imobilele construcție și teren, iar, prin procesul-verbal de recepție emis de O.C.P.I. B-N, lucrarea a fost declarată admisă (f. 132-138).
Împotriva sentinței expuse, în termen, au declarat recurs atât pârâta M. A., cât și pârâții M. V. și M. R.,, P. I. și P. M..
1.Prin recursul declarat de pârâta M. A., prin mandatar avocat I. C., în baza dispozițiilorart.312 al. 1, 2 și 3 rap. la art.304 pct 5, 304 pct 9, și 304/1 din codul de procedură civilă din 1864, aceasta a solicitat, în principal, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și, în subsidiar, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiată a cererii formulate de reclamanții-intimații S. M. și S. E., de rectificare a înscrierii în cartea funciară, prin repoziționarea lotului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului recurenta arată că, prin acțiunea formulata si completata, in temeiul art.907 Cod civil, reclamanții au solicitat instanței sa dispună rectificarea întabulării dreptului de proprietate asupra terenului înscris in CF_ Bistrița-Bîrgăului cu nr.top.2335/7/2/3 sub aspectul repozitionarii imobilului, invocând ca schița ce a stat la baza întabulării inițiale în cartea funciară nu este conformă cu realitatea
Pe schița veche (f.7 dosar fond) care, potrivit susținerilor reclamanților, nu mai este conformă cu realitatea este configurată servitutea și aceasta traversează aproape de mijloc terenul reclamanților. Pe schița nouă nu mai apare configurată nicio servitute de trecere ci, pe latura vestică, învecinat cu terenul reclamanților, este configurat de către expert un „ drum de acces" fără a se arăta cine este proprietar pe acest drum de acces, practic cu cine se învecinează acum lotul reclamaților, deși în schița veche terenul reclamanților se învecina cu terenul proprietatea numitei Schifbaumer E., iar nu cu un drum de acces.
Menționează totodată că pe rolul Judecătoriei Bistrița se află dosarul civil nr._/190/2010, având ca obiect reconfigurarea traseului servituții de trecere pe fondul aservit aparținând reclamanților, ce face obiectul prezentului recurs. Recurenta, împreună cu Blechschmidt Macedón, C. F., C. R., R. I. si R. P., M. V., M. R., P. I. si P. M. R. și reclamanții au calitatea de părți în acel dosar. În acea cauză s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară de catre expert P. V. și tabel de mișcare parcelară cu propunerea ca terenul aflat in proprietatea reclamanților sa ramana in continuare fond aservit, ca pana in prezent, cu reconfigurarea traseului servituții spre limita proprietății reclamanților iar nu in mijlocul lotului, expertiza pe care reclamanții nu au contestat-o.
În dosar nr._/190/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița intimații S. nu au formulat obiecțiuni la expertiza efectuata, nu au contestat dreptul de trecere, reconfigurarea traseului servituții fiind chiar în favoarea intimaților S., al căror teren nu mai este traversat acum pe mijloc (asa cum era configurat pe schița întocmită in anul 1999) ci aproape de limita de proprietate. Având in vedere poziția intimaților S. în acel dosar subsemnata împreună cu ceilalți pârâți nu au acordat suficientă importanță acțiunii ce face obiectul prezentei cauze.
Recurenta apreciază că hotărârea este nelegală și sub aspectul nerespectării principiului contradictorialității procesului civil potrivit căruia desfășurarea procesului civil este astfel organizată încât părțile sa aibă posibilitatea de a discuta și combate în contradictoriu toate elementele cauzei.
Deși reclamanții au arătat că pârâții sunt vecinii terenului ce face obiectul litigiului nu au depus nici un extras de carte funciară care să justifice calitatea procesuala pasivă. Deși cadrul procesual pasiv este lăsat la latitudinea reclamantului instanța putea să le pună în vedere reclamanților depunerea extraselor de carte funciară care justifice calitatea pârâților in litigiu.
Dacă ar fi depus extrase de carte funciară, în mod cert instanța ar fi pus in vedere reclamanților să-și extindă acțiunea față de toți proprietarii tabulari învecinați cu terenul în litigiu. Astfel trebuiau împrocesuați C. F., C. R., R. I. si R. P., Blechschmidt Macedon, pentru terenurile situate pe latura sudică, Schifbaumer E., pentru terenul aflat pe latura vestică și administratorul drumului județean Colibița- M., pentru latura nordică. Apoi, nici expertul nu arată, în concluziile raportului de expertiză cu cine se învecinează terenul obiect al litigiului ci doar că ar exista o suprapunere virtuală pe latura estică a terenului reclamanților cu imobilul înscris in CF_ Bistrița-Bîrgăului apoi, la dosar la fila 99, apare un plan de vecinătate cu privire la imobilul înscris in CF_ Bistrița-Bîrgăului care ar fi în proprietatea lui N. I. Ș..
În cuprinsul planului de amplasament și delimitare vizat de către OCPI se arată că, de fapt, vecin pe latura estică, nu este nici imobilul înscris in CF26020 Bistrița-Bîrgăului, nici imobilul înscris in CF_, ci imobilul cu nr. cadastral_.
Au mai solicitat reclamanții, în temeiul art. 577 si art.885 alin.4 cod civil să se constate că au dobândit dreptul de proprietate cu titlu de edificare asupra unei case de vacanță și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate in cartea funciară asupra imobilului. În timpul procesului au formulat cerere de intervenție S. P. E. și N. M. D., fiii reclamanților, solicitând validarea antecontractului de vânzare-cumpărare având ca obiect casa de vacanță edificată de către reclamanți si terenul în suprafața de 900 mp.
Instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamanți constatând că schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului in CF_ Bistrița Bîrgăului nr. top.2335/7/2/3 nu este conformă cu realitatea și a dispus repoziționarea terenului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în temeiul raportului de expertiză tehnică extrajudiciar efectuat în cauză. Instanța a admis și cererea de intervenție în interes propriu astfel cum a fost formulată .
Recurenta susține că hotărârea instanței este nelegală, deoarece instanța a pronunțat hotărârea cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2, motiv de recurs prevăzut art.304 alin.5.
Pe întreg parcursul procesului intimații reclamanți nu au depus acordul pârâților la efectuarea raportului de expertiză extrajudiciară. După efectuarea raportului de expertiză tehnică extrajudiciară și recepționarea acesteia de către Oficiul de Cadastrul si Publicitate Imobiliară, instanța a dispus la data de 30.10.2014, (f.139) comunicarea raportului de expertiză cu pârâții, inclusiv cu recurenta. Ea, împreună cu soțul meu Blechschmidt Macedon sunt proprietari în cota de 483/484 din terenul înscris in CF 2256 Bistrița-Bîrgăului nr.top.2335/l/b/2, terenul fiind situat pe latura sudică a terenului reclamantilor. Proprietarii cotei de 1/484 din același imobil sunt C. F., C. R., R. I. și R. P.,
În fapt, ea nu a primit raportul de expertiză tehnica extrajudiciară. Deși la dosarul cauzei ( f.140) apare adresa care ar fi trebuit comunicată ei, aceasta nu a ajuns la ea și nici raportul de expertiza.
În conformitate cu dispozițiile art.86 alin.1 si 5 Cod proc civilă „Comunicarea cererilor si tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenți procedurali ai instanței sau prin orice salariat al acesteia „(5) În cazul in care comunicarea potrivit alin.1 nu este posibilă aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
Nu a fost respectată procedura de comunicare a actului de procedură, fapt care a determinat vătămarea intereselor subsemnatei, fiind in imposibilitatea de a contesta raportul de expertiza extrajudiciara efectuat in cauza.
În ceea ce privește raportul de expertiză extrajudiciar arată că nu este de acord cu acesta întrucât expertul propune o repoziționare a terenului aflat in proprietatea reclamanților fără a avea în vedere dreptul de servitute înscris în cartea funciară in favoarea imobilelor înscrise in CF 2256 Bistrița-Bîrgăului nr.top 2335/l/b/2, (proprietatea subsemnatei a soțului Blechschmidt Macedon, a numiților C. F., C. R., R. I. si R. P.).Mai mult pe lângă deficiențele evidente ale acestui raport de expertiză tehnică, cu ocazia unei verificări la Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara s-a observat că expertul N. P. depune spre avizare o altă lucrare decât cea depusă la dosarul cauzei, lucru nepermis care denotă o conduita lipsită de profesionalism a expertului și intenția vădită de inducere în eroare a pârâților din dosar și a instanței de judecată. În tabelul de mișcare parcelară depus la instanța (f.135) nu apare nicio referire la dreptul de servitute iar în tabelul de mișcare parcelară depus la OCPI apare ca notă „se radiază dreptul de servitute de trecere pe tot parcursul anului cu auto și cu piciorul pe o lungime de 136 și lățime 3,5 in favoarea fondurilor dominante cu nr. top.2335/l/a/l/l/2 din CF 2432, 2335/1/b/2 din CF2256, 2335/l/a/1/1/1, 2335/1/a/1/4/1 din CF 2431, 2335/l/g/l/2, 2335/l/g/l/l/2 din CF 537/5, 2335/1/b/l din CF 537. "
Având în vedere ca instanța de fond a pronunțat sentința într-un cadru procesual incomplet precum și faptul că în recurs nu mai pot fi introduse alte părți și nu mai pot fi administrate alte probe, cu excepția înscrisurilor, ei solicită, în principal, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare și, în subsidiar, modificarea în parte sentinței atacate, în sensul respingerii cererii intimaților reclamanți de rectificare a întabulării dreptului de proprietate în cartea funciară sub aspectul repoziționării imobilului ca neîntemeiată.
Referitor la cererea formulată în subsidiar recurenta susține că intimații reclamanți au formulat acțiunea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art.907 Cod civil.
Dispozițiile art.907 Cod civil prevăd „când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală a imobilului se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în forma autentică notarială ori printr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond.
Acțiunea de fond poate fi după caz o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului. Acțiunea promovată de către intimații reclamanți nu poate fi admisă în temeiul acestor dispoziții.
În primul rând, intimații-reclamanți au solicitat, în esență, repoziționarea imobilului, modificarea coordonatelor, acesta solicitare nu se poate încadra în drept ca fiind o rectificare a unei înscrieri din cartea funciară. Potrivit art. 881 Cod civil „ înscrierile sunt de 3 feluri: întabularea, înscrierea provizorie și notarea ,,întabularea și înscrierea provizorie se referă la drepturile tabulare...." ori intimații-reclamanți nu au solicitat corectarea înscrierii inexacte a dreptului lor de proprietate. Dreptul lor de proprietate este corect înscris ceea ce susțin ei că este incorect și trebuie corectat sunt coordonatele care descriu imobilului. În al doilea rând situația real trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere a titularului sau dintr-o hotărâre judecătorească, -pronunțată în urma admiterii unei acțiuni de fond, nicidecum situația reală nu rezultă dintr-o expertiză tehnică topografică.
Pentru aceste motive, apreciază că s-ar impune modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii formulate de intimații reclamanți de rectificare a întabulării sub aspectul repoziționării terenului ca neîntemeiată nefiind întrunite condițiile de rectificarea a înscrierii de carte funciară.
În drept, recurenta a indicat dispozițiile art.312 al. 1, 2 și 3 rap.la art.304 pct.5 și pct. 9 și 304/1, art. 274 Cod proc.civ.
În probațiune a invocat înscrisurile de la dosar și a anexat extras de CF 2256 Bistrița-Bîrgăului, plan de ansamblu și delimitare a imobilelor în litigiu efectuat în dosarl nr._/190/2010 de expert P. V., tabel de mișcare parcelară - din arhiva OCPI.
2.Prin recursul declarat de pârâții M. V. și M. R., P. I. și P. M., astfel cum acesta a fost precizat(f.11 și13dosar recurs) recurenții au solicitat, în principal, modificarea în parte a sentinței atacate, respectiv cea cu privire la capătul de cerere privind rectificarea întabulării dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp, sub aspectul repoziționării lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza întăbulării dreptului de proprietate și, în subsidiar, casar a acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fiond.
În motivele de recurs se arată că, ei consideră că cererea cu privire la acest aspect a fost admisă în forma prezentată deoarece expertiza tehnică întocmită de către expertul N. P., la cererea reclamanților nu a ținut cont de asemenea de aceste înscrisuri din cartea funciară, fiind întocmită în mod tendențios astfel încât să inducă în eroare atât pe noi în calitate de pârâți cât și însăși instanța de judecată, motiv pentru care nu am formulat nici o obiecție cu privire la Raportul de expertiză tehnică întocmită și nici nu ne-am opus acțiunii formulate de reclamant.
D. din cuprinsul sentinței se poate constata faptul că nu se face nicio precizare cu privire la aceste înscrisuri, nici că se radiază nici că se înscriu în sarcina altui lot aservit, prin repoziționarea lotului.
Afirmația reclamanților potrivit căreia ar fi necesară repoziționarea lotului de 900 mp, deoarece schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra acestuia nu corespunde cu terenul cumpărat, nu are suport real, din considerentele pe care le arata în continuare.
Astfel, ei P. I. și P. M R. sunt, din anul 1990, proprietari ai terenului identificat în CF Bistrița-Bîrgăului_, nr. cadastral_ (nr. vechi CF2431) iar M. V. și M. R. sunt din anul 1993 proprietarii ai terenului identificat în CF Bistrița-Bîrgăului_, nr. cadastral_.Pe aceste terenuri am construit o casă de vacanță în baza Autorizației de construire eliberată în anul 1994.
Accesul la Casa de vacanță l-au făcut pe drumul existent, situat pe terenul proprietatea reclamanților, până în anul 1998, după care le-a fost interzis accesul la proprietate, atât cu piciorul cât și cu mașina, prin săparea de către reclamanți a unei gropi adânci de 2 m pe drumul de acces. În acest sens au înaintat o acțiune la Judecătoria Bistrița, în dosarului civil nr. 9345/1999, prin care au solicitat instanței instituirea unei servituți de trecere, atât cu piciorul cât și cu mașina pe tot parcursul anului, peste fondul aservit identificat cu nr. topo 2335/7/2/3 din CF25138 Bistrița Bîrgăului. Proprietatea familiei S. M. și E., pe drumul existent prevăzut în planșa nr.1 familia S. s-a opus, motivând printre altele și faptul că drumul de acces se află integral pe proprietatea lui, împărțind proprietatea în două, așa cum se poate observa din planșa 1, deși drumul de acces exista înainte ca reclamanții să dobândească dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp, de altfel era drumul de acces la terenul proprietatea familiei Prașca de la care au cumpărat terenul atât ei cât și ceilalți pârâți din dosar.
Înainte de pronunțarea sentinței din dosarul civil nr. 9345/1999 le-au solicitat reclamanților, să fie de acord să mute poziția drumului de acces, pe cheltuiala recurenților, așa cum este prevăzut în planșa 2, chiar la limita proprietății din partea de vest, în limită cu proprietatea domnului Schifbaumer E. astfel încât să-i fie cât mai puțin afectată proprietatea, lucru cu care din nou nu au fost de acord, cu toate că drumul de acces era folosit și de către reclamanți pentru a ajunge la casa de vacanță proprietatea lor.
Acțiunea formulată de către ei a fost admisă de către instanță astfel că prin sentința civilă nr. 3157/2001, rămasă definitivă și irevocabilă( în urma respingerii recursului formulat de către familia S. atât de către Tribunalul Bistrița cât și de către Curtea de apel Cluj) s-a dispus instituirea unei servituți de trecere în favoarea lor, pe tot parcursul anului cu mijloace de transport și cu piciorul,in sarcina fondurilor aservite in CF 956 Bistrița Bîrgăului si nr topo 2335/7 proprietatea lui S. M. și soția E., așa cum a fost prevăzută în expertiză, planșa 1, servitute opozabilă și cumpărătorilor ulteriori și înscrisă ulterior în evidențele de Carte funciară.
După pronunțarea sentinței, în schimbul sumelor de bani datorate de către reclamanți cu titlu de cheltuieli de judecată, până la urmă, au fost de acord să amenajeze drumul de acces pe cheltuiala recurenților, pe taseul solicitat anterior situat pe proprietatea acestora, prevăzut în planșa 2.
De asemenea, arată că, prin acțiunea civilă formulată de către M. A. în dosarul civil nr._/190/2012 și care se află încă pe rolul instanței de judecată, în care atât ei cât și S. M. și soția E. au calitatea de pârâți se solicită printre alte capete de cerere și aceea cu privire la reconfigurarea servituții de trecere asupra fondului aservite in CF_ Bistrița Bîrgăului și nr.topo. 2335/7 proprietatea lui S. M. și soția E., astfel încât să corespundă realității existente în teren, în urma modificării acestuia pe cheltuiala recurenților și cu acordul familiei S. așa cum au arătat mai sus și este cel prevăzut în planșa 2.
Mai arată recurenții că și în acest dosar reclamanții, respectiv familia S., se opune acțiunii formulate cu privire la capătul de cerere privind reconfigurarea servituții de trecere instituită pe terenul proprietatea acestora, cu toate că aceasta corespunde realității. În schimb promovează o acțiune civilă în prezentul dosar prin care solicită rectificarea întabulării dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp, sub aspectul repoziționării lotului (plansa3), prin refacerea schiței care a stat la baza întabulării dreptului de proprietate, cerere care prin sentința atacată a fost admisă de către Judecătoria Bistrița.
Văzând conținutul hotărârii pronunțate de instanță în acest dosar au solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița să le pună la dispoziție o copie conformă din documentația care a fost depusă în vederea avizării. Unul dintre documentele depuse este și tabelul de mișcare parcelară, pe care îl anexează în copie, și care, la subsol, conține o NOTĂ "Se radiază dreptul de servitute, de trecere inclusiv cu privire la lotul dominant proprietatea recurenților, notă care nu apare și în tabelul de mișcare parcelară depus la dosarul în cauză, înscris care le-ar fi arătat atât lor, în calitate de pârâți, cât și instanței intenția clară și ce anume urmărește cu adevărat reclamantul prin repoziționarea lotului, caz în care ar fi depus întâmpinare la expertiza întocmită înainte de a se pronunța instanța.
Acesta a fost motivul pentru care au afirmat că documentația a fost astfel întocmită încât să inducă în eroare atât pe ei cât și instanța de judecată.
Consideră că trebuie subliniat faptul că există o . neconcordanțe între susținerile reclamanților, în timp, cu privire la poziția terenului proprietate, în suprafață de 900mp. Este lesne de observat faptul ca reclamanții începând chiar din momentul cumpărării terenului au afirmat că drumul de acces este situat pe terenul proprietatea lor opunându-se de fiecare dată la acțiunile formulate de către ei cu privire la acest aspect așa cum le-au prezentat mai sus, chiar și după promovarea acțiuni care face obiectul prezentului dosar.
După cele prezentate, se poate ușor constata faptul că afirmația reclamanților potrivit căreia ar fi necesară repoziționarea lotului de 900 mp, deoarece schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra acestuia nu corespunde cu terenul cumpărat, nu are suport real fiindcă familia S. a știut încă de la momentul cumpărării exact poziția terenului și este cea pe care a susținut-o de fiecare dată în instanță în acțiunile promovate de ei și nu cea care reiese din Raportul de expertiză întocmit în mod defectuos pentru a-i duce în eroare. Prin faptul că drumul de servitute rămâne înafara terenului proprietate reclamanții, de fapt, neagă tot ceea ce au susținut în dosarul civil nr. 9345/1999, respectiv dosarul civil nr._/_, dosare pe care solicită să fie acvirate la dosarul în cauză.
Recurenții consideră că repoziționarea, așa cum au înțeles-o reclamanții, se putea face doar prin efectuarea unui schimb de teren sau vânzarea terenului pe care este situat drumul de acces, caz în care servitutea instituită asupra acestuia era opozabilă fie coschimbașilor fie cumpărătorilor ulteriori rămânând înscrisă în evidențele de carte funciară în favoarea lore.
Față de cele expuse, solicită admiterea recursului modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii solicitării de rectificarea întabulării dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp, sub aspectul repoziționării lotului, prin refacerea schiței care a stat la baza întabulării dreptului de proprietate.
În drept au invocat prevederile art. 312 alin.1 și alin.2 din Codul de procedură civilă din 1865.
Intimații S. M. și S. E., prin avocat, au depus întâmpinare prin care ,conform cu art. 312(1) din C.pr.civ., au solicitat respingerea recursului în ce privește cererea pârâților recurenți de modificare în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii capătului de cerere prin care s-a solicitat rectificarea întabulării sub aspectul repoziționării lotului în suprafața de 900 mp și admiterea recursului și casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în conformitate cu art.312 (3, 4, 5), rap. la art.304 (5) din Codul de pr.civ. aplicabil în speță, fără cheltuieli de judecată.
În apărare intimații arată că între părți nu există în prezent un litigiu în ce privește folosința terenurilor și practicarea servituții de trecere, reclamanții fiind de bună credință, contrar susținerilor recurenților. Nu a existat intenția reclamanților de a induce în eroare instanța sau pârâții.
Au fost chemați în judecată în calitate de pârâți, vecinii terenului, acțiunea civilă și raportul de expertiză fiind comunicate acestora. Pârâții nu au făcut opoziție la cererea de chemare in judecată, nu au solicitat să fie citați la măsurători și nu au formulat obiecțiuni la conținutul raportului de expertiză. Expertul a măsurat terenul proprietatea reclamanților care era îngrădit, suprafața rezultată fiind de 900 mp. Drumul amenajat, situat înafara gardului, practicat de pârâți în prezent, nu a fost măsurat de expert.
Drumul de servitute practicat este localizat conform planșei nr.2, anexată la recursul declarat în cauză, drum situat în afara gardului ridicat de reclamanți. Față de această situație, apreciază că terenul proprietatea intimaților are o suprafață mai mare și se impune, în urma refacerii raportului de expertiză, majorarea nr.top 2335/7/2/3, dacă și expertul va ajunge la această concluzie. După cum învederează și recurenții, prin sentința civilă nr.3157/2001, pronunțată de Judecătoria Bistrița, s-a dispus instituirea unei servituți de trecere în favoarea recurenților asupra fondului aservit identificat in C.F. vechi nr.956 Bistrița Bîrgăului, nr.top.2335/7, așa cum rezultă din planșa nr. 1, anexată recursului. Părțile s-au pus de acord că drumul de servitute să rămână pe traseul prevăzut în planșa nr.2, anexată tot la recursului declarat în cauză.
Se impune deci rectificarea întabulării sub aspectul refacerea schiței chiar și în sensul radierii vechii servituți, cu înscrierea servituții conform variantei 2, anexată recursului. Nu au cunoștință că numiții C. F., C. R., R. I. și R. P. sunt coindivizari asupra cotei de 1/484 părți din servitutea de trecere înscrisă în coala de sarcini din C.F. nr._ Bistrița Bîrgăului (c.f.vechi 956), nr.top.2335/7/2/3, pe lungimea de 136 m și lățimea de 3,5 m, instituită în favoarea fondurilor dominante, inclusiv nr.top.2335/l/b/2 din C.F. nr. 6540 Bistrița Bîrgăului (nr.vechi 2256).
Față de aceasta situație și având în vedere că se impune și refacerea raportului de expertiză, cu citarea tuturor pârtilor, solicită și ei casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în conformitate cu art.312 alin.3, 4 si 5 rap. la art. 304 (5) din Codul de pr.civ. din 1864.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate tribunalul constată următoarele:
Criticile recurenților prin care aceștia invocă motive care ar determina casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare nu sunt întemeiate.
Astfel, în susținerea cererii de casare a sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, recurenții arată că reclamanții nu au chemat în judecată pe toți proprietarii terenurilor limitrofe celui în privința căruia solicită rectificarea, în modalitatea dorită de reclamanți, respectiv schimbarea amplasamentului terenului.
Referitor la această susținere tribunalul reține că procesul civil( alături de alte principii de drept), este guvernat și de principiul disponibilității, astfel că stabilirea cadrului procesual este lăsată la latitudinea părților.
Motivul de casare cu trimitere spre rejudecare prevăzut de art.312 alin.5 din Codul de procedură civilă din 1865, este dat atunci când judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului nu și atunci când o persoană nu a fost chemată în judecată și nu a avut calitatea de parte.
Sancțiunea nechemării în judecată a proprietarilor terenurilor limitrofe cu cel al reclamanților nu este cea a casării sentinței la solicitarea pârâților ci, sancțiunea aplicabilă este inopozabilitatea hotărârii judecătorești față de proprietarii care nu au fost chemați în judecată, cât timp aceștia nu au fost părți în procesul în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească.
Nici critica privind necomunicarea raportului de expertiză nu este întemeiată, cât timp, din actele dosarului primei instanțe reiese că raportul de expertiză tehnică întocmit extrajudiciar a fost comunicat pârâților recurenți, atât cel întocmit inițial(f.61-66), cât și cel întocmit ulterior(f.140-147).
În ce privește faptul că expertul a depus în vederea recepționării raportului de expertiză un tabel de mișcare parcelară diferit de cel depus la dosar și comunicat părților, respectiv, că cel depus la OCPI conține și o notă în sensul că se va radia servitutea întabulată asupra terenului proprietatea reclamanți, tribunalul reține că, se poate aprecia că, prin această conduită, expertul e urmărit să nu aducă la cunoștința pârâților faptul că a propus radierea servituții din cartea funciară și nu este exclus faptul că nota respectivă a avut și scopul de a determina OCPI să admită recepția lucrării de expertiză, în condițiile în care în c.f. figurează întabulat un drum de servitute iar, în schița întocmită de expert(f.124 dosar fond), nu este menționat traseul vreunei servituți pe terenul de 900m.p.. iar, raportul de expertiză tehnică inițial nu a fost recepționat de OCPI, lucrarea fiind respinsă (f.43).
Însă, această notă din tabelul de mișcare parcelară, nu va putea pusă în executare de către OCPI, chiar adică sentința va deveni irevocabilă așa cum a fost dată de prima instanță, cât timp, prin sentința atacată, nu s-a dispus radierea servituții, deoarece OCPI are obligația să efectueze înscrierile în cartea funciară întocmai cu cele dispuse prin hotărârea judecătorească și raportului de expertiză aflat la dosarul și avut în vedere de instanță.
Așa fiind, existența notei privind radierea servituții de trecere în tabelul de mișcare parcelară depus de expert în vederea recepționării lucrării de expertiză, nu constituie un motiv care să determine modificarea sau casarea sentinței.
În schimb, în speță, sunt date motive de modificare în parte a sentinței având în vedere următoarele considerente:
Reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 900 m.p./10.683 m.p. cu nr. top.2335/7 din c.f. nr.956 Bistrița-Bîrgăului(copie c.f. la fila 8 din dosarul nr.9345/1999 al Judecătoriei Bistrița, atașat).
Atât conform art. 8 din Decretul-Lege nr. 115/1938, act normativ sub imperiul căruia reclamanții și-au întabulat terenul sub formă de cotă parte indiviză, cât și potrivit art. 21 alin.4 din Legea nr.7/1996, republicată(inițial art.17 alin.4), sub imperiul căreia reclamanții și-au înscris dreptul de proprietate asupra unui lot determinat, de 900 m.p., urmare a dezmembrării cotei de 900 m.p. din suprafața totală a nr. top.2335/7 și formarea unui nr. top.nou, rezultat din dezmembrarea celui inițial, respectiv nr. top.2335/7/2/3, înscris în prezent în c.f._ Bistrița Bîrgăului, în proprietatea exclusivă a reclamanților S. M. și S. E.(f.5 dosar fond), înscrierile în cartea funciară se fac pe baza actelor ce formează dosarul cărții funciare, respectiv mapa înscrisurilor cărții funciare, acte care, împreună cu planul parcelelor și registrul de intrare, întregesc cartea funciară.
Așa fiind, înscrierile din cartea funciară a reclamanților, se întregesc cu planul parcelar precum și cu schițele și înscrisurile din dosarul de carte funciară care au stat la baza întabulării în c.f..
Reclamanții au solicitat rectificarea întabulării în sensul refacerii schiței care a stat la baza întabulării, aflată în dosarul de carte funciară, sub aspectul repoziționării lotului de teren cu suprafața de 900 m.p., susținând că, un expert topo a concluzionat că schița care a stat la baza întabulării nu este corectă și că se impune refacerea ei, fără ca reclamanții să indice în concret în ce sens schița de întabulare nu este corectă.
Din compararea schiței întocmite de expertul N. P., aflată la filele 124 și respectiv 134 verso, cu schița în privința căreia instanța a reținut că este schița care a stat la baza întabulării reclamanților, aflată la fila 7 dosar fond, coroborat și cu înscrierile efectuate în partea a III a cărții funciare nr._ Bistrița-Bîrgăului, potrivit cărora terenul cu suprafața de 900 m.p. proprietatea reclamanților este fond aservit, asupra acestuia fiind instituită o servitute de trecere cu o lungime de 136 m și o lățime de 3,5 m, servitute înscrisă în baza sentinței civile nr.3157/2001 a Judecătoriei Bistrița( sentință care a fost pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr.9345/1999, dosar pe care tribunalul l-a atașat la prezentul dosar), reiese că terenul folosit în prezent de reclamanți nu corespunde cu schița care a stat la baza întabulării, fără să fie identificat vreun motiv din care să rezulte că schița de întabulare întocmită la data întabulării nu este corectă.
Astfel, se poate observa că expertul care a întocmit expertiza extrajudiciară, care a fost avută în vedere de instanța de fond, a determinat suprafața de 900 m.p. în interiorul îngrădirilor existente(f.57 și f.127) și, pe terenul identificat de expert, nu există menționat vreun drum de trecere.
Tribunalul constată că schița terenului identificat de expert, respectiv cel îngrădit și aflat în folosința acestora și în privința căruia expertul susține că este cel întabulat în favoarea reclamanților în c.f., nu este identică cu schița care a stat la baza întabulării acestora(aflată la fila 7 dosar fond) respectiv, înspre est, linia de delimitare nu este dreaptă așa cum apare menționată între punctele 126-158 în schița de la fila 7 dosar ci, în schița de la fila 124, întocmită de expertul N. P., linia de delimitare pe latura estică este doar parțial dreaptă( între punctele 107-105), după care are un aspect curbat cu convexitatea înspre terenul limitrof și, totodată nici amplasamentul din ele două schițe nu este identic.
Potrivit susținerilor recurenților, susțineri care au fost confirmate de reclamanții-intimați prin întâmpinarea depusă față de recursurile formulate(f.46 prezentul dosar), servitutea nu este practicată în fapt pe traseul stabilit prin sentința civilă nr.3157/2001 a Judecătoriei Bistrița( adică porțiunea colorată cu galben, potrivit schiței de la fila 235 din dosarul nr.9345/1999, schiță întocmită de expertul P. V. și care a fost depusă în copie și la fila 6 din prezentul dosar) ci, servitutea este practicată de recurenți pe un alt traseu stabilit ulterior întabulării sentinței de comun acord cu reclamanții, respectiv pe drumul amenajat, situat dincolo de gardul construit de reclamanți spre vest,drum situat între gard și terenul limitrof, al numitei Schifbaumer E..
Traseul practicat în fapt pentru trecere peste terenul reclamanților este materializat în schița de la fila 7 dosar recurs, schiță care a fost întocmită în dosarul nr._/190/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița, dosar în care recurenții din prezentul dosar au solicitat schimbarea traseului servituții astfel încât servitutea să se întabuleze în cartea funciară pe amplasamentul efectiv folosit de către recurenți.
Tribunalul reține că expertul nu a inclus în suprafața măsurată, de 900 m.p. și terenul care este folosit efectiv ca drum de trecere (având o lungime de 49,19 m și o lățime de 4 m, deci aproximativ 196 m.p.)și care, conform schiței de întabulare a reclamanților și concluziilor expertul din dosarul nr._/190/2010, este proprietatea reclamanților și face parte din suprafața de 900 m.p., chiar dacă nu se află în interiorul împrejmuirilor efectuate de reclamanți.
Prin rectificarea unei întabulări nu se poate modifica schița în baza căreia s-a întabulat dreptul de proprietate, schiță prin care au fost determinate: configurația terenului, dimensiunile laturilor acestuia, amplasamentul efectiv față de puncte fixe de reper, suprafața terenului, în așa fel încât schița terenului din cartea funciară să corespundă cu folosința pe care o exercită la un moment dat cel înscris în cartea funciară, folosință care nu corespunde cu limitele stabilite prin schița care a stat la baza întabulării în cartea funciară.
Dimpotrivă, folosința pe care o exercită proprietarul trebuie să fie în concordanță cu înscrierea din cartea funciară.
În speță, folosința reclamanților nu este conformă cu schița de întabulare, ceea ce ar impune punerea în acord a folosinței cu schița de întabulare, respectiv reclamanții ar trebui să-și modifice folosința astfel încât aceasta să corespundă limitelor stabilite prin schița din dosarul de carte funciară, cât timp nu dețin un titlu valabil de dobândire pentru terenul folosit care excede limitelor terenului întabulkat în favoarea lor, stabilite prin schița de întabulare.
Or, prin rectificarea dispusă de instanța de fond s-a efectuat o modificare a schiței de întabulare a terenului, sub aspectul amplasamentului, configurației acestuia și dimensiunilor laturilor astfel încât schița să corespundă folosinței pe care acesta o exercită în prezent.
Prin aceasta, reclamanții ar deveni proprietari asupra unei suprafețe de teren de 196 m.p., pe un alt amplasament decât cel inițial, fără să aibă la bază un titlu valabil prin care să fi dobândit dreptul de proprietate asupra terenului respectiv cât timp, în schița de la fila 124 dosar fond, terenul măsurat de expert are suprafața de 900 m.p.(atât cât reclamanții au întabulat în cartea funciară), deși o parte din terenul întabulat respectiv suprafața de 196 m.p., folosită de proprietarii fondurilor dominante, situat înafara terenului îngrădit de reclamant, nu a fost măsurat de expert.
În consecință, cererile formulate de reclamanți de a se constata că schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp. în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3 nu este conformă cu realitatea și de a se dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3, în ceea ce privește repoziționarea lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate, nu sunt întemeiate și se impune a fi respinse.
Cum dispozițiile din sentință privind constatarea dobândirii de către reclamanți a dreptului de proprietate asupra construcțiilor, admiterea cererii de intervenție, constatarea valabilității antecontractului de vânzare-cumpărare, localizarea construcțiilor în cartea funciară și întabularea intervenienților în cartea funciară asupra terenului și construcțiilor nu au fost criticate, vor fi menținute de tribunal.
Bineînțeles că localizarea construcțiilor în cartea funciară urmează să se efectueze pe terenul delimitat potrivit schiței aflate în dosarul de carte funciară, în baza căreia reclamanții s-au întabulat și, în măsura în care localizarea construcțiilor în cartea funciară pe terenul delimitat potrivit acelei schiței presupune, din punct de vedere tehnic, efectuarea unei noi documentații de întabulare, revine intervenienților să se conformeze solicitărilor OCPI.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art.312 alin.1 din Codul de procedură civilă din 1865, recursurile vor fi admise ca fiind fondate, sentința va fi modificată în parte în sensul că acțiunea reclamanților va fi admisă doar în parte, vor fi respinse cererile formulate de reclamanți de a se constata că schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp. în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3 nu este conformă cu realitatea și de a se dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3, în ceea ce privește repoziționarea lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
În baza art.274 din același cod, tribunalul va obliga intimații reclamanți S. M. și S. E. să plătească intimatei-pârâte M. A. suma de 1.519,3 lei cheltuieli de judecată în recurs, 1.500 lei, reprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanța depusă la dosar(f.50) și 19,3 lei, reprezintând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar(f.40,41).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâta M. A., domiciliată în P. Bîrgăului, nr. 421, județul Bistrița-Năsăud și respectiv de pârâții M. V. și M. R., ambii domiciliați în Bistrița, .. 56, ., județul Bistrița-Năsăud, P. I. și P. M., ambii domiciliați în Bistrița, .. 5, .-Năsăud împotriva sentinței civile nr.9645/2014 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr._, modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Admite în parte acțiunea civilă completată formulată de reclamanții S. M. și S. E.,, ambii domiciliați în Bistrița, .. 56, .-Năsăud, în contradictoriu cu pârâții M. A., domiciliată în P. Bîrgăului, nr. 421, județul Bistrița-Năsăud, M. V. și M. R., ambii domiciliați în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, P. I. și P. M., ambii domiciliați în Bistrița, .. 5, ., jud. Bistrița-Năsăud, B. Ș., domiciliat în Colibița, nr. 205, jud. Bistrița-Năsăud, și N. I. Ș., cu domiciliul în Bistrița, ., ., județul Bistrița-Năsăud, și cu intervenienții N. M.-D. și S. P.-E., ambii domiciliați în Bistrița, .. 56, ., județul Bistrița-Năsăud, și-n consecință:
Respinge cererile formulate de reclamanți de a se constata că schița care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 900 mp. în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3 nu este conformă cu realitatea și de a se dispune rectificarea înscrierii în cartea funciară CF_ Bistrița Bîrgăului, nr. top 2335/7/2/3, în ceea ce privește repoziționarea lotului, respectiv refacerea schiței care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă intimații reclamanți S. M. și S. E. să plătească intimatei-pârâte M. A. suma de 1.519,3 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M.-L. B. G.-C. F. R.-I. B.
GREFIER,
L. D.
Redactat RIB/_/2 ex
Tehnoredactat RIB/ 18.05.2015/2 ex.
| ← Acţiune în declararea simulatiei. Decizia nr. 214/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 63/2015. Tribunalul... → |
|---|
