Revendicare imobiliară. Decizia nr. 33/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 33/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 33/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.33/R/2015
Ședința publică din data de 5 martie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: S. I., vicepreședinte tribunal
JUDECĂTOR: N. C.
JUDECĂTOR: B. I. S.
GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții S. ZINOVIA, S. G., TIGĂNILĂ P., CONTIȘ A., A. M. Z. împotriva sentinței civile nr.4622 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._, având ca obiect revendicare imobiliară.
Recursul s-a dezbătut în ședința publică din data de 26 februarie 2015, susținerile și concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru data de azi la cererea reprezentantului reclamantului intimat pentru a depune la dosar concluzii scrise.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr.4622 din 3 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ s-a admis acțiunea civilă extinsă formulată de reclamantul S. O. E. împotriva pârâților S. Z., S. G., Ț. P., C. A., A. M. Z. și M. Bistrița – prin primar și, în consecință:
- au fost obligați pârâții să-i recunoască reclamantului dreptul de folosință special asupra terenului în suprafață de 176 mp situat în intravilanul Municipiului Bistrița, ..22 (fost nr.13), înscris în C.F.nr.4161 Bistrița, nr.top 1266/1 și să i-l predea în posesie, abținându-se în viitor de la orice act de tulburare;
- s-a stabilit mejdia între terenuri descris la punctul 1 și terenul înscris în C.F.nr.534 Bistrița sub nr.top 1266/2, proprietatea pârâților, pe traseul conturat cu culoarea galbenă pe planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate (f.114 din dosarul cauzei – fond), anexă la completarea I la raportul de expertiză întocmit de expertul Ș. C.;
- au fost obligați pârâții să-i permită reclamantului ridicarea gardului despărțitor pe traseul mejdiei stabilite conform mențiunilor de la punctul 2;
- s-a dispus rectificarea înscrierilor din C.F.nr.4161 Bistrița, nr.top 1266/1, în sensul radierii construcției de sub A+1 și a radierii înscrierii dreptului de folosință special din coala C sub nr.14 ș înscrierea acestui drept în coala B sub nr.5.
Au fost obligați pârâții S. Z. și S. G. să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 2658,70 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele:
Reclamantul a dobândit dreptul de folosință special asupra terenului în suprafață de 176 mp situat în Bistrița, ..22 și înscris în C.F.nr.4161 Bistrița, nr. top 1266/1 ( conform identificării efectuată prin expertiza întocmită de experții Muzsi V. și B. D.), urmare a restituirii în natură, în temeiul Legii nr.10/2001 și a OUG nr.184/2002, prin Dispoziția nr.1410/2006 emisă de Primarul Municipiului Bistrița. În temeiul acestei dispoziții reclamantul și-a înscris dreptul real în cartea funciară.
La data de 27.06.2007, reprezentanții Primăriei Municipiului Bistrița au predat reclamantului terenul din litigiu, conform procesului verbal întocmit.
Primăria Municipiului Bistrița a adus la cunoștința pârâților S. (prin adresa de la fila 13 dosar) că începând cu data de 20.09.2006, terenul a fost restituit în natură fostului proprietar și că aceștia au obligația de a-l elibera.
Deși pârâții au fost notificați și prin intermediul executorului judecătoresc, aceștia ocupă în prezent terenul, refuzând să îl predea reclamantului.
Având în vedere că terenul din litigiu a fost restituit reclamantului în temeiul Legii 10/2001 și că, potrivit disp.art.23 alin.4, dispoziția de aprobare a restituirii în natură face dovada dreptului real, având forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară, instanța a admis acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulată, având în vedere amplasamentul stabilit cu ocazia întocmirii documentației la Legea nr.10/2001 și care a fost predat efectiv reclamantului.
Astfel, raportat și la disp. art. 480, 481, 584-585, 1075 și urm. cod civil și art.34 pct.2 și urm. Legea 7/1996, instanța a admis acțiunea civilă extinsă formulată de reclamant și în consecință a obligat pârâții să-i recunoască reclamantului dreptul de folosință special asupra terenului în suprafață de 176 mp situat în intravilanul Municipiului Bistrița, ..22 (fost nr.13), înscris în C.f.nr.4161 Bistrița, nr.top 1266/1 și să i-l predea în posesie, abținându-se în viitor de la orice act de tulburare; s-a stabilit mejdia între terenul proprietatea reclamantului și terenul înscris în C.F.nr.534 Bistrița sub nr.top 1266/2, proprietatea pârâților, pe traseul conturat cu culoarea galbenă pe planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, anexă la completarea I la raportul de expertiză întocmit de expertul Ș. C.; au fost obligați pârâții să-i permită reclamantului ridicarea gardului despărțitor pe traseul mejdiei stabilite conform mențiunilor de mai sus (reținând că între aceste terenuri nu este stabilită granița prin semne exterioare); s-a dispus rectificarea înscrierilor din C.F.nr.4161 Bistrița, nr.top 1266/1, în sensul radierii construcției de sub A+1 (imobilul casă figurând sub A+1 în prezent nu mai există, fiind demolat, terenul fiind unul fără nici o construcție) și a radierii înscrierii dreptului de folosință special din coala C sub nr.14 și înscrierea acestui drept în coala B sub nr.5.
În temeiul disp.art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâților S. Z. și S. G., instanța i-a obligat pe aceștia să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 2658,70 lei, reprezentând taxele judiciare de timbru, timbrele judiciare, onorariul avocațial și onorariul pentru expert.
Împotriva sentinței expuse au declarat recurs, în termen legal, pârâții S. Z., S. G., Ț. P., C. A. și A. M. Z., solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței Judecătoriei Bistrița 4622/2008 în sensul admiterii acțiunii reclamantului potrivit variantei I din Raportul Inițial de Expertiza a expertului S. C. si nu potrivit Anexei la Completarea I la Raportul de expertiza întocmit de expertul S. C., obligat de instanța să facă această variantă în conformitate cu constatările expertului B. D.; să se stabilească mejdia între cele două terenuri potrivit constatărilor expertului Ș. C. în raportul inițial de expertiza varianta I; să se permită ridicarea gardului despărțitor pe această mejdie și nu potrivit variantei din Completarea I de la fila 114.
Să se respingă capătul de cerere cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate si predarea in posesie si folosința, deoarece pârâții ai fost tot timpul de acord cu acest lucru si au declarat aceasta si în fața organelor Primăriei, dar pe vechiul amplasament constatat de expertul S. C. si nu după măsurătorile lui B. D., care nu a fost niciodată la fața locului.
Să se respingă obligarea pârâților la datoriile de judecată de 2658,7 lei, deoarece pârâții au fost de acord cu admiterea acțiunii în modalitatea ceruta de ei, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata în recurs.
În motivare recurenții arată că sentința e nelegală și netemeinică prin prisma celor ce vor fi arătate în continuare și cu privire la împrejurările mai sus arătate.
1. Au recunoscut de la bun început dreptul de folosința special asupra terenului in suprafața de 176 mp înscris in CF 4161, nr. top 1266/1 d-lui S. O. E. și au fost de acord să i-l predea în posesie (după cum o atesta si procesul verbal încheiat de reprezentatul Primăriei Bistrița la data de 27.06.2007), pe amplasamentul real, nu pe cel stabilit de expertul B. D..
2. În ce privește stabilirea mejdiei nu pot fi de acord cu traseul conturat pe planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate (f. 114 din dosarul cauzei) anexa la completarea I la raportul de expertiză întocmit de expertul Ș. C., care a fost obligat de instanță să folosească schița întocmită de expertul B. D., împotriva voinței sale.
Varianta d-lui B. D. susținută de reclamant nu poate fi luată în considerare ea nefiind conforma cu realitatea, fapt dovedit de Raportul de expertiza tehnica judiciara întocmit de expertul C. S. varianta 1 si confirmat de expertizele întocmite de cei 2 experți tehnici judiciari (enumerați in ordinea efectuării expertizelor) -Bartes M. (1987) - P. V. (2008), care efectuând aceeași expertiza tehnică, independent unul de celalalt, au același punct de vedere cu privire la traseul liniei de hotar (mejdiei) care desparte proprietatea pârâților de cea a reclamantului, fapt demonstrat de schițele întocmite de dânșii și depuse la dosar.
3. Au fost de acord de la bun început ca reclamantul sa ridice gardul despărțitor pe traseul mejdiei reale. Față de cele de mai sus consideră nelegala si netemeinica reținerea culpei procesuale în sarcina pârâților și ca atare cheltuielile de judecata să rămână în sarcina reclamantului.
Reclamantul intimat S. O. E., deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță, însă și-a delegat reprezentant ales prin persoana av.R. A., care a formulat întâmpinare la recursul formulat de către pârâții S. Z., S. G., Ț. P., Contiș A., A. M. Z., prin care a solicitat ca, în temeiul art. 312 alin.l teza II Cod proc.civ., să se respingă recursul ca nefondat și să se mențină ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond. Cu cheltuieli de judecată.
S-a susținut că este atât legală cât și temeinică sentința civilă atacată, prin care Judecătoria Bistrița a admis acțiunea reclamantului intimat S. O. E. și a obligat pârâții să-i recunoască dreptul de folosință special asupra terenului în suprafață de 176 mp din c.f.nr.4161 Bistrița, nr.top 1266/1, să i-1 predea în posesie și să se abțină de la orice act de tulburare, a stabilit, totodată, mejdia între acest teren și cel înscris în c.f.nr.534 Bistrița, nr.top 1266/2, conform variantei întocmite de către expertul S. C. în completarea I la raportul de expertiză, obligându-i pe pârâți să permită ridicarea gardului pe această mejdie, a dispus radierea vechii construcții demolate și înscrierea dreptului de folosință în coala B. În același timp, motivele de recurs invocate sunt nefondate.
1. O primă chestiune care se impune a fi analizată este îndeplinirea condițiilor legale cerute a fi îndeplinite, sub sancțiunea nulității, de dispozițiile art.302/1 Cod pr.civ., pentru cererea de recurs, și anume cea stabilită de art.302/1 alin.l lit.d, semnătura recurenților. Și aceasta întrucât, deși în preambulul cererii de recurs figurează ca având această calitate cinci dintre pârâții de la fond, personal, fară a se face mențiune despre reprezentări prin procură specială, în finalul cererii se regăsesc doar două semnături, fără a se putea identifica cu exactitate cui aparțin. Apreciază că se impune lămurirea acestui aspect, dat fiind faptul că lipsa semnăturii este sancționată cu nulitatea recursului, excepție pe care înțeleg să o invoce.
2. Motivele de recurs sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Două sunt criticile aduse sentinței recurate prin motivele de recurs, și anume:
2.1. modalitatea de stabilire a liniei de mejdie între terenul asupra căruia reclamantul intimat are un drept de folosință special și terenul învecinat și 2.2.obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
2.1. Dispoziția instanței de fond, de stabilire a mejdiei între terenul reclamantului intimat, în suprafață de 176 mp, din c.f.nr.4161 Bistrița, nr.top 1266/1 și terenul vecin, coproprietatea tabulară a pârâților, înscris în c.f.nr.534 Bistrița, nr.top 1266/2, conform traseului conturat cu culoarea galbenă pe planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate anexă la completarea I la raportul de expertiză întocmit de expertul S. C., este legală și temeinică.
Această variantă corespunde întocmai dispoziției nr. 1410/2006 a Primarului mun.Bistrița și documentației cadastrale ce face parte integrantă din aceasta, dispoziție prin care subsemnatului mi s-a restituit în natură, în temeiul L.nr. 10/2001: „terenul în suprafață de 176 mp situat în Bistrița, ..22, CF 4161, top 1266/1 (conform identificării efectuate prin expertiza efectuată de către experții Muszi V. și B. D.)" - art.2 din dispoziție.
Această dispoziție de restituire în natură, cu instituirea unui drept de folosință special, a rămas definitivă, nefiind atacată, și, potrivit prevederilor art.25 alin.4 din Legea nr. 10/2001, face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra imobilului, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară, formalități pe care reclamantul intimat le-a îndeplinit, înscriindu-și dreptul în cartea funciară.
Afirmația din motivarea recursului potrivit căreia expertul S. ar fi fost obligat de către instanță, împotriva voinței sale, să folosească schița avută în vedere în dispoziția nr.1410/2006, este gratuită, cel puțin sub două aspecte: pe de o parte, întrucât rolul experților în procesul civil este exclusiv acela de a răspunde obiectivelor fixate de către instanța de judecată, indiferent despre câte variante este vorba de a fi întocmite și, pe de altă parte, întrucât este foarte greu de imaginat cum ar fi putut fi obligat d-ul expert S. să facă ceva împotriva voinței sale.
În privința celor trei experți judiciari care ar fi făcut aceeași expertiză tehnică, recurenții fac o confuzie între calitatea de expert judiciar și noțiunea de expertiză judiciară, singura expertiză judiciară efectuată în prezenta cauză fiind cea a d-ului expert Ș. C., celelalte două, ale d-ului B., din 1987 (cum susțin recurenții) și suprapunerea d-ului expert P. V., având valoare de lucrări extrajudiciare în prezentul litigiu.
În ceea ce privește suprapunerea efectuată de către expertul P. V. (f.99- cu valoare extrajudiciară), între varianta I întocmită de către expertul S. și schița medalion anterioară sistematizării teritoriului din anul 1954 (f.8), se poate observa nu doar că, în opinia recurenților, o parte din terenul de 176 mp ar trebui să i se restituie din calea publică (. și casa de locuit a fam.S., construită în 1954, ar urma să se poziționeze chiar în mijlocul . domeniul public. Nu poate fi avută în vedere această schiță medalion, întocmită anterior sistematizării din 1954, fapt ce rezultă din compararea ei cu planul de situație pentru amplasarea casei familiale S. G. din 1954 (f.44 dosar). În anul 1954, s-a procedat la lărgirea străzii Dogarilor, așa cum chiar recurentul S. G. arată în întâmpinare, preluându-se, în acest scop, o porțiune din terenul proprietatea antecesorilor mei, pe latura dinspre parc, și fiind extins, în compensare pe latura opusa, respectiv către . . . se arată în planul de situație pentru amplasarea casei familiale S. G. - cu linie punctată).
Așa cum rezultă din procesul-verbal nr._/27.06.2007 (f.12) și procesul-verbal de la f.46, întocmite cu ocazia punerii în posesie a reclamantului asupra terenului restituit în natură, în suprafață de 176 mp, reprezentanții Primăriei mun.Bistrița au constatat că acest teren este liber, predarea-primirea putând fi, astfel, realizată.
Totodată, se mai poate observa și faptul că, chiar și în varianta de stabilire a mejdiei dispusă prin sentința atacată, respectiv cea din planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate anexă la completarea I la expertiza întocmită de expertul S., pârâții-recurenți rămân în folosința unei suprafețe de teren de 470 mp, adică a unei suprafețe mai mari decât cea deținută de ei în proprietate conform situației de carte funciară - 454 mp (în variantele 1 și 2 din expertiza inițială suprafața deținută de ei fiind chiar și mai mare - 485 mp).
De asemenea, dacă vorbim de vechile amplasamente, cum doresc recurenții, anterioare sistematizării, ceea ce se poate observa din planul releveu al fostei case de locuit ce a aparținut părinților reclamantului intimat (f.74), ulterior demolată, la care face referire și expertul S. în întocmirea variantei 2 din expertiză, este faptul că frontul spre stradă al vechii case, pe latura NE, era de 14,7 m liniari, adică mai mare cu aproape 3 metri înspre interiorul perimetrului recurenților față de lățimea lotului restituit mie în natură (12 metri liniari) prin dispoziția nr. 1410/2006 și documentația aferentă.
În sfârșit, se poate observa cu ușurință și faptul că interesul recurenților în a solicita varianta I a expertului S. (pe lângă faptul că aceștia folosesc mai mult teren decât dețin în proprietate), este dat de faptul că, în această variantă, lotul reclamantului intimat ar urma să aibă lățimea cea mai mare de doar 6,8 m liniari, și aceasta doar până aproximativ la jumătatea lungimii terenului, după care s-ar îngusta și mai mult, adică ar constitui un lot total lipsit de valoare, pe care nu se poate ridica nici un fel de construcție și, din acest motiv, nu se poate înstrăina unor terți. Acest interes nu se poate circumscrie, sub nici o formă, înțelesului real al expresiei utilizate în mod repetat de către recurenți -"noi am fost tot timpul de acord" cu admiterea acțiunii - și nici aparenței de bună-credință pe care aceștia vor să o creeze.
Expertul S. nici nu arată în cuprinsul expertizei care au fost criteriile pe care le-a avut în vedere la întocmirea variantei I de stabilire a mejdiei, din expertiza inițială, spre deosebire de celelalte două variante întocmite - varianta 2 și varianta din completarea la expertiză.
Prin urmare, soluția instanței de fond, de stabilire a mejdiei în varianta corespunzătoare dispoziției de restituire în natură, este nu doar una legală, dar este și una temeinică si echitabilă pentru toate părțile.
2.2. In ceea ce privește obligarea pârâților-recurenți la plata cheltuielilor de judecată, soluția primei instanțe este, de asemenea, legală și temeinică, în condițiile în care aceștia au căzut în pretenții, ei nefiind de acord cu admiterea acțiunii în modalitatea solicitată de reclamant și stabilirea mejdiei raportat la dispoziția de restituire în natură nr.1410/2006, iar potrivit dispozițiilor legale, respectiv cele prevăzute de art.274 alin.l Cod pr.civ.: f „Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată."
Mai mult, așa cum rezultă din actele dosarului, anterior promovării prezentei acțiuni și pentru a o preîntâmpina, reclamantul intimat i-a notificat pe recurenții care îi foloseau terenul și i-a invitat la conciliere (f.15), pentru data de 26.11.2007, la B. I. E., invitație la care aceștia nu au dat, însă, curs.
Prin notele de ședință depuse la dosar, pârâții recurenți S. Z., S. G., Ț. P., CONTIȘ A. și A. M. Z., au solicitat, ca și chestiune prealabilă, suspendarea prezentului recurs în baza dispozițiilor art. 244, pct.l Cod Procedură Civilă până la soluționarea irevocabilă a dosarului Judecătoriei Bistrița nr._, iar, pe fond, respingerea apărărilor intimaților și admiterea recursului și drept urmare, în principal, casarea hotărârii atacate și trimitem cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța și cu privire la cererea-reconvențională și, în subsidiar, modificarea în totul a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive potrivit variantei I din raportul inițial de expertiză al expertului Ș. C. și stabilirea mejdiei dintre cele două imobile potrivit variantei I din raportul inițial de expertiză a expertului Ș. C., încuviințarea edificării gardului pe acest aliniament și nu cel din varianta I din completarea raportului de expertiză de la f. 114, cum s-a dispus prin sentința atacată, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive.
In fapt, prin acțiunea înregistrată sub nr._, cu termen de judecată la 19.05.2009, recurenții au promovat o acțiune pentru anularea parțială a Dispoziției Primarului municipiului Bistrița nr. 1410/20.03.2006, astfel că hotărârea pronunțată în prezentul recurs depinde în totul de soluția dată în dosarul mai sus arătat.
In ceea ce privește aspectele de fond ale nelegalității sentinței atacate arată că își mențin criticile inițial formulate învederând și faptul că scriptul depus de în fața instanței de fond avea valențele unei cereri reconvenționale prin care solicitau stabilirea mejdiei dintre cele două terenuri, să fie obligat reclamantul la edificarea gardului pe linia de mejdie solicitată, precum și obligarea reclamantului la plata contravalorii cheltuielilor ocazionate de transformarea terenului restituit în teren arabil dintr-un teren acoperit cu moloz și gunoaie, lucru cu privire la care instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel.
Față de cele mai sus arătate solicită admiterea recursului așa cum a fost precizat mai sus și obligarea intimaților și la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 28.01.2015 reclamantul intimat S. O. E., a depus la dosar note de ședință prin care, în temeiul art. 244 alin 1 vechiul Cod de procedura civila, a solicitat suspendarea prezentului proces până la finalizarea dosarului nr._ având ca obiect anularea certificatului de moștenitor nr. 39/2008 eliberat suplimentar la certificatul nr. 439/1984 eliberat de BNP B. întrucât soluția din prezentul dosar depinde de soluția din dosarul nr._ al Judecătoriei Bistrița.
În motivare se arată următoarele.
În anul 2007 reclamantul intimat a promovat acțiune in justiție in dosar nr._ si a solicitat, in contradictoriu cu parații, sa îi recunoască dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 176 mp, sa i-1 predea in folosința si să se abțină pe viitor de la acte de tulburare. De asemenea, a solicitat să se stabilească mejdia între terenul său si terenul pârâților, iar parații sa îi permită sa edifice gard.
Prin sentința civila nr. 4622/2008 pronunța in dosar nr._ instanța i-a dat câștig de cauză și a dispus admiterea acțiunii reclamantului. Aceasta sentința a fost atacata de pârâți cu recurs în prezentul dosar și la al doilea termen de judecata in data de 14.05.2009 a fost suspendat in baza art. 244 alin 1 C.p.c. întrucât soluția din acest dosar depindea de soluția din dosarul deschis, de aceasta data de parații, dosar nr._, prin care aceștia au solicitat anularea parțiala a Dispoziției nr. 1410/2006 a Primarului Bistrița Năsăud cu privire la art. 2 referitor la configurația terenului retrocedat reclamantului in suprafața de 176 mp.
In dosar nr._ ( care a avut inițial nr._ si apoi_ ca urmare a unui conflict negativ de competenta intre Tribunalul BN si Judecătoria Bistrița) s-au judecat in toate cele 3 stagii procesuale si . decizia nr. 74/A/2014 Tribunalul BN a dat câștig de cauza reclamanților din acest dosar, (parații din prezentul dosar) si a dispus instanța anularea parțiala a Dispoziției nr. 1410/2006 a primarului Bistrița.
După rămânerea definitiva a acestei sentințe parații au făcut cerere de repunere pe rol in prezentul dosar anexând decizia data in dosarul_ .
Totuși, analizând actele dosarului depuse de-a lungul acestor ani, a observat ca S. Z. si-a intabulat drept de proprietate prin sentința civila nr. 1411/1987 pronunțata in dosar nr. 25/1987, asupra unei suprafețe de 140 mp. Prin aceasta sentința s-a constatat ca reclamanta a dobândit drept de proprietate pentru suprafața de 140 mp nr. top 1284/1 situat in Bistrița, .>
Conform raportului de expertiza de la dosar in CF 534 Bistrița nr. top 1266/2 parata are o suprafața de 288 mp cumpărata de la R. E. C. in 1954. Vecin cu acest teren se afla si suprafața de 166 mp din care 140 mp cumpăra parata de la Statul român prin contractul din 14 august 1954 si intabulata prin sentința sus menționata 1411/1987.
Este important de reținut ca prin contractul sus menționat parata cumpăra doar suprafața de 140 mp iar suprafața de 26 mp ce se afla in prelungirea terenului reclamantului de 176 mp identificat sub nr. 1266/1 rămâne in proprietatea statului roman si va avea nr. top 1284/3.
Cu alte cuvinte, la momentul 1987 parata S. Z. împreuna cu soțul S. G. aveau suprafața de 288 mp cumpărata de la R. E. C. in 1954 înscris în nr. top 1266/2 CF 534 Bistrița si suprafața cumpărata de la statul român in suprafața de 140 mp din nr. top 1284 si intabulata prin sentința civila nr. 1411/1987. Terenul pe care reclamantul l-a primit de la statul român figura la acel moment pe statul român fiind înscris in CF 4161 Bistrița nr. top 1266/1 in suprafața de 176 mp.
Cu toate acestea, deși sentința este clara si raportul de expertiza de asemenea, în 2008 cu ocazia întocmirii suplimentului nr. 39/2008 la certificatul de moștenitor nr. 439/1984 după defunctul S. G. în acest supliment notarul înscrie în loc de suprafața de 140 mp intabulata prin sentința civila nr. 1411/1987, suprafața de 166 mp din nr. top 1284/1 si din 1284/3, adică in plus cu 26 mp teren care a rămas pe statul roman și care aparțin statului român si pentru care parații nu au niciun act de dobândire.
Având in vedere aceste aspecte, reclamantul a promovat acțiune in dosar nr._ prin care a solicitat anularea acestui certificat de moștenitor. In fața instanței parații au solicitat suspendarea procesului in temeiul art. 244 alin. 1 pana la soluționarea dosarului nr._, solicitare care în mod criticabil le-a fost admisa si pe care reclamantul a atacat-o fără succes.
In prezent, însă, având în vedere ca dosarul nr._ a rămas soluționat definitiv a formulat cerere de repunere pe rol a dosarului_ si având in vedere faptul ca suprafața de 26 mp care a aparținut statului roman si care este in prelungirea suprafeței de 176 mp proprietatea reclamantului este luata in considerare ca fiind proprietatea paraților la stabilirea mejdiei consideră ca se impune suspendarea prezentului dosar pana la soluționarea dosarului_ privind anularea certificatului de moștenitor.
In prezenta cauza urmează a se dispune cu privire la grănițuirea imobilului insa nici una din rapoartele de expertiza invocate de parați nu țin cont de suprafața de 26 mp care de fapt aparține statului roman, si toate rapoartele de expertiza fac propuneri ca si cum suprafața ar aparține paraților S. G. si S. Z., prin urmare se impune suspendarea prezentei cauze pana la judecarea acțiunii în anulare a certificatului de moștenitor care atribuie in mod greșit suprafața de 26 mp care aparține statului roman, paraților.
La termenul de judecată din 26 februarie 2015, tribunalul a respins cererea de suspendare formulată de reclamantul intimat, apreciind că soluționarea prezentei cauze nu depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul atașat, așa cum acesta se prezintă la acest moment.
Excepția de nulitate a recursului pentru lipsa semnăturii recurenților Ț. P., Contiș A. și A. M. Z. nu s-a mai susținut, raportat la înscrisurile depuse și semnate de acești recurenți (f.65-67) prin care și-au însușit recursul declarat precum și motivele acestuia.
Verificând hotărârea pronunțată de prima instanță prin prisma probatoriului administrat și a pieselor dosarului nr._, atașat, tribunalul constată recursul ca fiind fondat .
Prin hotărârea atacată instanța de fond a soluționat acțiunea în revendicare și grănițuire formulată de reclamantul S. O. E. împotriva pârâților S. Zinovia, S. G., Ț. P., Contiș A., A. M. Z. și M. Bistrița prin Primar, pe baza unor expertize tehnice fundamentate pe Dispoziția nr. 1410/2006 emisă de Primarul mun. Bistrița, pe baza căreia reclamantul și-a înscris în cartea funciară dreptul special de folosință dobândit, planul de amplasament și de delimitare a corpului de proprietate fiind întocmit de către persoana autorizată B. D. (f.9 dosar fond).
De la data pronunțării sentinței și până la soluționarea recursului de față situația juridică a dreptului existent în patrimoniul reclamantului s-a modificat, întrucât prin decizia civilă nr. 74/A/2014, pronunțată în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus anularea parțială a Dispoziției primarului nr. 1410/2006, cu privire la art.2 referitor la configurația terenului retrocedat în suprafață de 176 mp, în sensul că restituirea vizează nr. top 1266/1 cu suprafața menționată având configurația stabilită în raportul de expertiză tehnică topometrică întocmit de expertul T. M., conform schiței intitulată „Plan de situație cu repoziționarea suprafeței de 176 mp, conform planului funciar” atașat la fila 119 dosar apel.
Prin urmare, soluția ce se va pronunța cu privire la pretenția reclamantului de predare a suprafeței de 176 mp și de stabilire a graniței existente între terenul retrocedat cu nr. top 1266/1 și cel ce se constituie în proprietatea tabulară a pârâților S. Zinovia, S. G., Ț. P., Contiș A., A. M. Z. cu nr. top 1266/1, înscris în cf nr. 534 Bistrița (f.31-33), trebuie fundamentată pe o expertiză ce să determine suprafața ocupată de către pârâți din terenul reclamantului precum și linia de demarcație dintre cele două imobile, pornind de la configurația imobilului stabilită prin decizia menționată mai sus, opozabilă părților. Desigur că petitele subsecvente, de ridicare a gardului și de rectificare a cărți funciare, depind în mod direct de soluția ce se va pronunța în cele două capete de cerere principale.
Deși în recurs instanța a pus în discuție posibilitatea soluționării cauzei pe baza lucrării întocmite de exp. T. M. în dosarul atașat, părțile nu s-au înțeles cu privire la acest aspect ( inițial doar reprezentantul recurenților fiind de acord cu această expertiză), pentru ca în final să se solicite admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul grănițuirii potrivit variantei I din raportul de expertiză întocmit de expertul S. C.. În lipsa acordului părților direct interesate, valorificarea în prezenta cauză a unei expertize întocmite într-un alt dosar este împiedicată de principiul nemijlocirii ce guvernează procesul civil.
Observând variantele de expertiză întocmite în cauză de exp. S. C., tribunalul constată că nici una dintre ele nu este în concordanță cu schița de carte funciară și cu atât mai puțin cu configurarea nr. top 1266/1 stabilită cu putere de lucru judecat în dosarul nr._ .
Astfel, în varianta nr.1, agreată de pârâții recurenți (f.76) configurația nr. top 1266/1 diferă esențial de cea stabilită de exp. Talpos M.. D. ca exemplificare, menționăm că . de față se întinde și pe latura nordică până în . porțiune de 6,8 ml, în timp ce în schița ce face parte integrantă din decizia nr. 74/A/2014 aceeași latură are lungimea de 8,51 ml, și nu se întinde până în stradă. De asemenea, și între dimensiunile laturii sudice există diferențe aceasta fiind de 1,40 în varianta întocmită de exp. S. și de 1,85 în varianta exp. T.. Singura concordanță aproximativă este distanța dintre punctele 2 și 3 – de 12,60 ml (exp. S.), respectiv între punctele E și D de 12,56 ml (exp. Talpos).
De altfel, din suprapunerea realizată de exp. P. V. și depusă de pârâtul recurent S. G. în fața instanței de fond (f.94) rezulta că documentația ce a stat la baza retrocedării terenului reclamantului nu a respectat vechiul amplasament al proprietății.
În aceste condiții, tribunalul constată că probațiunea administrată în cauză nu a elucidat pe deplin starea de fapt existentă în speță, în sensul că nu a determinat corect terenul ce a fost restituit către reclamant cu titlu de drept special de folosință, nu s-a stabilit suprafața pe care recurenții o ocupă din acest teren și care ar justifica admiterea acțiunii în revendicare (în condițiile în care aceștia au contestat doar configurația terenului nu și dreptul reclamantului așa cum rezultă din procesul verbal depus în copie la fila 46 dosar fond), precum și punctele care determină aliniamentul real al graniței dintre cele două proprietăți supuse grănițuirii, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului pricinii. D. consecință, recursul urmează a fi admis în temeiul art. 312 alin.3 și 5 din Codul de procedură civilă, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
În rejudecare se va proceda la completarea expertizei ordonate în cauză, sau se va ordona o nouă expertiză, care pornind de la configurația terenului retrocedat reclamantului, așa cum aceasta a fost stabilită prin decizia nr. 74/A/2014, să determine atât suprafețele folosite de către pârâți cât și granița dintre cele două imobile. Se vor administra orice alte probe necesare și utile justei soluționări a pricinii.
De asemenea instanța de fond va analiza și celelalte motive de recurs ( inclusiv cel vizând culpa procesuală a pârâților), care dat fiind motivul de casare reținut, nu au mai putut fi analizate de către instanța de control judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții S. Zinovia, domiciliată în Bistrița, ..13, județul Bistrița-Năsăud, S. G., domiciliat în Bistrița, ., .-Năsăud, Ț. P., domiciliată în Bistrița, ..3, ., .-Năsăud, C. A., domiciliată în Fetești, ., ., ., județul Ialomița și A. M. Z., domiciliată în București, sector 5, ..358, ..10, . civile nr.4622/3.12.2008 pronunțată de Judecătoria Bistrița, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
S. I. N. C. – B. I. S. V. V.
Red./tehnored. S.I. 2 ex
18.04.2015/20.04.2015
Jud. fond: B. L. T.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 63/2015. Tribunalul... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 31/2015. Tribunalul BISTRIŢA... → |
|---|
