Revendicare imobiliară. Decizia nr. 72/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 72/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 3094/265/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.72/R/2015
Ședința publică din data de: 7 mai 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: N. C., judecător
JUDECĂTOR: S. I., vicepreședinte tribunal
JUDECĂTOR: B. I. S.
GREFIER: H. V.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de P. ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI împotriva sentinței civile nr.2331 din 5 noiembrie 2014, PRONUNȚATĂ DE Judecătoria Năsăud în dosar civil nr._ având ca obiect revendicare imobiliară .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamanta intimată . Sângeorz-Băi, avocat V. M., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind recurenta P. Orașului Sângeorz-Băi, pârâții intimați C. L. al Orașului Sângeorz-Băi și Orașul Sângeorz-Băi prin primar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul intimatei, avocat V. M., în raport de faptul că P. orașului Sângeorz Băi nu a achitat taxa judiciară de timbru stabilită de instanță în sarcina acesteia, ridică excepția netimbrării recursului, suplimentar față de excepția ridicată la termenul anterior de judecată. Susține și excepția lipsei calității procesuale active a Primăriei orașului Sângeorz-Băi. Solicită dezbaterea excepțiilor.
Tribunalul acordă cuvântul asupra celor două excepții invocate de reclamanta intimată.
Reprezentantul reclamantei intimate, avocat V. M. solicită admiterea excepției netimbării recursului, în subsidiar solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a Primăriei orașului Sângeorz-Băi, aceasta nefiind parte la fond dar a declarat recurs împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată potrivit chitanței pe care o depune la dosarul cauzei.
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Prin sentința civilă cu nr.2331 din 5 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ s-a admis acțiunea astfel cum a fost modificată formulată de reclamanta . S.-BĂI împotriva pârâților ORAȘUL S.-BĂI și C. L. AL ORAȘULUI S.-BĂI, ambele reprezentate de Primarul orașului S.-Băi și în consecință au fost obligate pârâtele să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele ocupate de 363 mp. și respectiv 244 mp., ce se circumscriu unor părți din imobilul înscris în C.F. nr._ (nr. CF vechi 5364), S.-Băi, nr. top. 784/2, evidențiate prin hașurare cu verde și albastru în planul de situație din raportul de expertiză tehnică topografică (f. 73) și care face parte integrantă din sentință; au fost obligate pârâtele să readucă suprafața de 363 mp. la starea anterioară construirii bazinului de înot, în caz contrar urmând a fi autorizată reclamanta la efectuarea lucrărilor necesare, pe cheltuiala pârâtelor; au fost obligate pârâtele la plata către reclamant, în solidar, a sumei de 2947 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința sus expusă instanța de fond a reținut următoarele:
Terenul în litigiu, identificat în C.F. nr._ (nr. CF vechi 5364), S.-Băi nr. top. 784/2, în suprafață de 1007 mp. (extras f. 78), constituie proprietatea tabulară a reclamantei .. Pe acest imobil sunt edificate două construcții (casă de locuit și anexe gospodărești) care figurează înscrise în Cartea Funciară tot în proprietatea reclamantei.
Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică efectuat în cauză (f. 69-76), cu citarea părților la măsurători și fără obiecțiuni din partea acestora, terenul mai sus precizat a fost identificat în intravilanul localității S.-Băi, cu întreaga suprafață aferentă. Din acest teren, expertul a stabilit că reclamantul folosește doar suprafața de 400 mp., împrejmuită și pe care sunt edificate construcțiile, iar diferența de 607 mp. este formată din suprafața de 363 mp. aferentă ștrandului orașului S.-Băi și din suprafața de 244 mp. aferentă străzii Trandafirilor.
Astfel cum rezultă din probele administrate și susținerile părților, pârâtele folosesc în fapt suprafața de 607 mp., susținând că reprezintă proprietate publică (de interes local) în baza H.G. nr. 905/2002, suprafața de 363 mp. fiind cuprinsă la poziția 113 din anexa nr. 5, iar suprafața de 244 mp. la poziția 39 din anexa nr. 5 a acestui act normativ.
Potrivit art. 480 cod civil de la 1864 (aplicabil în speță în temeiul art. 3 și 102 din Legea 71/2011), – „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”. Tot astfel, în temeiul art. 44 alin. 2 din Constituția României – „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, iar potrivit art. 1 din Primul Protocol Adițional al Convenției europene a drepturilor omului – „Orice persoană fizică s-au juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.” Plecând de la aceste dispoziții, instanța de fond a reținut că acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și, pe cale de consecință, să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului. Cu alte cuvinte, este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar. Având ca obiect apărarea dreptului de proprietate, acțiunea în revendicare este o acțiune, reală, petitorie și, în principiu, imprescriptibilă extinctiv. Potrivit art. 1169 Cod civil: - „Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”. Așadar, la fel ca în oricare alt proces, reclamantul-revendicant este ținut să dovedească pretenția sa respectiv faptul că este proprietarul acelui imobil, întrucât în favoarea pârâtului operează, din însăși faptul posesiei, o prezumție relativă de proprietate.
În cazul de față, reclamanta invocă drept titluri de proprietate contractul de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică (sub nr. 5130 din 06.09.2004), aflat în copie conform cu originalul la fila 5 din dosar, ce are ca obiect terenul în suprafață de 1007 mp. casa de locuit și anexele gospodărești înscrise în CF 5364 sub nr. top 784/2. Imobilele au fost cumpărate de la numitul G. Dumtru, proprietar tabular. În dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj se află la f. 40-43 coala evolutiva a nr. top. 784/2, începând din anul 1958, din care rezultă transmiterea succesivă a dreptului de proprietate de la numiții V. V. și M., la V. M. în cotă de ¼ și V. M. în cotă de ¾ (cu titlu de succesiune în dosarul succesoral nr. 139/1985), la V. F.-M. (în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1954/1995), la numitul G. D. (prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 329/1996), la numiții D. P. I. și soția D. C. (prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5130/2004 depus la dosar) și, în final, la reclamantă (prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 930/2005). Toate aceste titluri nu au fost contestate de pârâte sau terțe persoane și au fost înscrise în Cartea funciară pentru opozabilitate erga omnes.
Pe de altă parte, pârâtele nu au opus reclamantei niciun titlu de proprietate, justificându-și în schimb posesia suprafețelor ocupate și identificate în raportul de expertiză pe includerea acestora în domeniul public de interes local al unității administrativ-teritoriale – orașul S.-Băi, potrivit anexei nr. 5 din H.G. nr. 905/2002 (pozițiile 115 și 39). Pârâtele mai invocă și un proces-verbal nr. 6521 din 12.12.1987 (aflat în copie la f. 118) încheiat cu ocazia schimbului de teren, act încheiat între Sohorca E., C. Popular și I.B.C.T. S.-Băi. Obiectul acestui proces verbal a constat în schimbul terenului în suprafață totală de 30x30 mp., situat între proprietățile numiților V. M., Sfrângen on și S. A., cu un altul de 900 mp., proprietatea Consiliului Popular în Ridul Prihodiște, în vederea construirii unui bazin de înot de către I.B.C.T. S.-Băi. Cu privire la obiectul acestui schimb, pârâtele au învederat că ar fi constat în terenul identificat cu nr. top 847/1 rezultat din dezmembrarea nr. top. 847.
Instanța de fond a apreciat afirmațiile pârâtelor din cuprinsul notelor de ședință de la filele 114-115 drept confuze și lipsite de fundament probator. Astfel, din conținutul procesului-verbal depus la fila 118, rezultă indicii cu privire, cel mult, la schimbul terenului imediat învecinat cu cel ce face obiectul cauzei (la acel moment terenul identificat cu nr. top 784/2 fiind în proprietatea numitei V. M.) și, așa cum rezultă și din planul de situație din raportul de expertiză, doar o mică porțiune din bazinul de înot se suprapune cu terenul identificat cu nr. top 847/2, diferența (mai mult de jumătate) fiind aflată pe terenul învecinat.
Instanța a mai reținut și faptul că imobilul proprietatea a reclamantei (identificat cu nr. top. 847/2), a făcut obiectul acțiunii în anulare în materia contenciosului administrativ, înregistrată sub nr._, dosar atașat. În concret, prin dispozitivul sentinței civile nr. 333/14.06.2007 (definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului de către Î.C.C.J.), Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea reclamantei și a anulat în parte H.G. nr. 905/2002, respectiv a poziției nr. 113 din anexa nr. 5 la această hotărâre, publicată în Monitorul Oficial al României partea nr. 647 bis, privind imobilul înscris în C.F. nr. 5364, S.-Bă nr. top 784/2. În considerentele sentinței, instanța de contencios administrativ a avut în vedere întreaga suprafață de 1007 mp. a imobilului teren. De asemenea, la poziția 113 din anexa nr. 5 figurează obiectivul Strand cu suprafața bazin înot de 360 mp, teren plajă 300 mp și teren aferent de 860 mp. Concluzia instanțelor de contencios este în sensul că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza I din Constituția României, proprietatea privată este garantată, ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular și, potrivit alineatului următor, nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită conform legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. La aceste dispoziții se adaugă art. 1 pct. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și jurisprudența Curții Europene (în special Hotărârea Brumărescu contra României).
Dacă în privința suprafeței de 363 mp., aferentă ștrandului, situația este pe deplin clarificată în cadrul dosarului nr._, în ceea ce privește situația suprafeței de 244 mp., aferentă străzii Trandafirilor, instanța de fond a reținut că, deși este inclusă la poziția nr. 39 din anexa nr. 5 la H.G. nr. 905/2002 în inventarul domeniului public al orașului Sângeorz-Băi, considerațiile privind ocrotirea dreptului de proprietate redate anterior subzistă și în cazul suprafeței de 244 mp. – drum public. Aceasta, motivat de faptul că pârâtele nu au făcut dovada îndeplinirii condițiilor de expropriere, respectiv ale prealabilei și justei despăgubiri a proprietarului suprafeței respective la momentul atribuirii utilității publice și includerii în inventarul domeniului public, însușit de unitatea administrativ-teriorială.
Prin urmare, constatând dreptul de proprietate al reclamantei asupra întreg terenului în litigiu identificat cu nr. top 847/2, pe de o parte, față de lipsa dovedirii din partea pârâtelor că . mp. și 244 mp. în domeniul public de interes local gestionat de autoritățile locale al localității Sângeorz-Băi s-a făcut în baza unui titlu valabil, în respectul Constituției, al tratatelor internaționale la care România este parte și al legislației interne în materie, titlu care să poată fi opus reclamantei și să paralizeze eficacitatea și efectele înscrierilor din cartea funciară redate anterior, instanța a admis acțiunea și le-a obligat pe pârâte să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele ocupate de 363 mp. și respectiv 244 mp. ce se circumscriu unor părți din imobilul înscris în C.F. nr._ (nr. CF vechi 5364), S.-Băi nr. top. 784/2, evidențiate prin hașurare cu verde și albastru în planul de situație de la fila 73 din raportul de expertiză topografică întocmit în cauză.
În ceea ce privește bazinul de înot existent pe terenul ce face obiectul cauzei, în temeiul art. 494 alin. (2) Cod civil de la 1864, instanța a obligat pârâtele să readucă suprafața de 363 mp. la starea anterioară construirii bazinului de înot, în caz contrar urmând a fi autorizată reclamanta la efectuarea lucrărilor necesare, pe cheltuiala pârâtelor.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă 1865, având în vedere culpa pârâtelor în declanșarea litigiului a dispus obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 2947 lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată justificate de plata taxei de timbru, timbru judiciar și a onorariului de avocat (filele 26-28, 121 și 132 din dosar).
Împotriva sentinței civile expuse, a declarat recurs, în termen legal, P. orașului Sângeorz-Băi solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărâri atacate și pe cale de consecință, rejudecând cauza în fond, respingerea în parte a acțiunii reclamantei ., cu următoarea motivare:
La momentul alcătuirii domeniului public s-au avut în vedere străzile, având anumite caracteristici sau clemente de identificare (lungime, lățime, etc.), pentru ea acestea să poată fi folosite ca drumuri publice. Așa cum se observă din planul de situație depus de intimată la dosar, dacă cei 244 mp. vor fi desprinși de restul străzii, aceasta se va îngusta, într-atât că nu va mai putea fi folosită ca și drum public. Instanța de fond a apreciat în sentința civilă nr. 2337/2014 din dosarul nr._ :„ în ceea ce privește situația suprafeței de 244 mp., aferentă străzii Trandafirilor, instanța reține că, deși este inclusă la poziția nr. 39 din anexa nr. 5 la H.G. 905/2002 în inventarul domeniului public al orașului S.-Băi", statuând astfel că cei 244 mp. sunt incluși la poziția nr. 39 din anexa nr. 5 la H.G. 905/2002. Instanța e fond a depășit puterea ce îi este dată de lege și a dispus indirect anularea în parte a HG 905/2002, respectiv a unei părți din poziția 39 din anexa 5, respectiv cei 244 mp care fac parte din cei 5850 mp ce alcătuiesc . chestiuni fiind de competența curților de apel.
Pentru toate aceste considerente se solicită casarea în parte hotărârea atacată și pe cale de consecință, rejudecând cauza în fond să respingeți în parte acțiunea reclamantei-intimată S.C, D. S.R.L..
În drept își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 299-316 Cod procedură civila, art. 274 Cod procedură civilă și pe dispozițiile art. 3 pct.l Cod procedură civilă.
Intimata S.C.”D.”SRL și-a delegat reprezentant în instanță și a depus la dosarul cauzei întâmpinare(f.9-11), prin care pe de o parte invocă excepția lipsei calității procesuale active a "Primăriei orașului Sangeorz-B." în formularea recursului si, pe cale de consecința, solicita respingerea recursului ca fiind formulat de o persoana lipsita de calitate procesuala activă, întrucât numai pârâtele "Orașul Sangeorz-B." și "C. local al Orașului Sangeorz-B." au fost părți în procesul de fond si doar aceste parate erau in drept sa declare recurs, hotărârile judecătorești producând efecte numai între părțile care au luat parte la judecarea pricinii; mai mult, "P." unei localități reprezintă aparatul administrativ, respectiv departamente, sectoare, birouri, etc. (conform organigramei), împreuna cu funcționarii publici și salariații acestora, subordonat Primarului localității, "P." ca aparat administrativ nefiind persoană, nu are personalitate juridica si, deci, nu are nici capacitate procesuala de folosință; pe de altă parte, pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat. Prin Sentința civila nr. 333/14.06.2007 pronunțata de Curtea de Apel Cluj in dos. nr._ (sentința a rămas irevocabila prin respingerea recursului de către înalta Curte de Casație si Justiție prin Decizia nr. 2080/23.05.2008) s-a anulat
in parte H.G. nr. 905/2002, respectiv poziția nr. 113 din anexa nr. 5, publicata in Monitorul Oficial, partea nr. 647 bis, stabilindu-se ca întreg terenul înscris in CF nr. 5364 al localității Sangeorz B. nr. top 784/2, terenul proprietatea societății intimate, nu face parte din domeniul public de interes local al orașului Sangeorz B.. Potrivit poziției nr. 113 din anexa nr. 5 la H.G. nr. 905/2002, imobilul ștrand este compus din 360 mp. suprafața bazin de înot, 300 mp. teren plaja si 860 mp. teren aferent. Prin anularea poziției nr. 113 din anexa nr. 5 se recunoaște ca terenul in suprafața de 363 mp. ocupat de către ștrand se afla in proprietatea intimatei. Mai mult, cum tot terenul identificat cu nr. topo 784/2 era recunoscut ca fiind in proprietate privata a subscrisei societăți si nu in domeniul public al localității Sangeorz-B., rezulta ca si suprafața de 244 mp. din . la poziția nr. 39 din anexa nr 5 ("Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al orașului Sangeorz-B."), putea fi revendicat, fiind vorba de o anulare in parte implicita si cu privire la aceasta poziție din anexa menționata.Instanța de fond a reținut in mod temeinic cu privire la suprafața de 244 mp. aferenta . este inclusă prin poziția nr. 39 din anexa nr.
5 la H.G. nr. 905/2002 in domeniul public al orașului Sangeorz-B., proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal in baza art. 44 alin. 2 teza I din Constituția României. Paratele - motivează instanța de fond - "...nu au făcut dovada îndeplinirii condițiilor de expropriere, respectiv al prealabilei si justei despăgubiri a proprietarului suprafeței respective la momentul atribuirii utilității publice si includerii in inventarul domeniului public..." Instanța de fond a constatat ca lipsește titlul valabil al intrării suprafeței de 244 mp. în domeniul public de interes local al localității Sangeorz-B., titlu care sa poată fi opus societății proprietare si care sa paralizeze eficacitatea si efectele înscrierii acestei proprietăți in cartea funciara. Afirmația pârâtei că prin desprinderea suprafeței revendicate din . se va îngusta atât de mult, astfel ca nu va mai putea fi folosita ca si drum public, este nefondata. In fapt, obiectivul ștrand nu a mai fost folosit de către parate după Revoluție (este o ruina iar bazinul plin de gunoaie), in timp ce . proprietății noastre, nu este decât o "ulița" lata de 8-10 m, denivelata si plina de gropi, având resturi de asfalt.
In acest context, subliniind buna lor credință învederează instanței că prin cererea înregistrată sub nr._/26.08.2014 (cerere aflata la dosar) au propus un schimb de terenuri, respectiv cedarea suprafeței din . suprafețe echivalente din aceeași ocalitate, în zona secției lor de producție. Până la acest moment pârâtele nu au răspuns acestei solicitări. In zona proprietății intimatei, . spre câteva imobile case și teren aferent aflate pe deal, in spatele Hotelului "Hebe".
La termenul de judecată din data de 7.05.2015, intimata . S.-Băi a invocat a invocat excepția netimbrării recursului, pe care tribunalul a pus-o în discuția părților, concluziile litiganților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată-practicaua deciziei.
Examinând prioritar, potrivit art. 137 Cod proc. civ. excepția procedurală a cărei examinare premerge excepției lipsei calității procesual active, tribunalul reține următoarele.
La termenul de judecată stabilit pentru judecarea recursului din data de 26.03.2015, tribunalul a stabilit în sarcina recurentei P. orașului S.-Băi obligația de a achita o taxă judiciară de timbru de 255,3 lei și un timbru judiciar de 3 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, raportat la valoarea patrimonială în controversă (f.13).
Potrivit disp.art.20 din Legea nr.146/1997 modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea acțiunii sau cererii.
La termenul de judecată stabilit, 7.05.2015, recurenta nu și-au îndeplinit sarcina ce-i revenea, deși a fost legal încunoștiințată în acest sens (f. 14).
Cum recurenta nu s-a conformat dispoziției instanței de a achita taxa de timbru de menționată deși a fost legal încunoștiințată în legătură cu necesitatea achitării taxei de timbru aferentă pretenției dedusă judecății, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință și sancțiunea aplicabilă în caz de neconformare, și nici nu au formulat vreo cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare, văzând și dispozițiile art.20 din legea taxelor judiciare de timbru, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, tribunalul va anula ca netimbrat recursurile promovat, excepția netimbrării având prioritate față de orice alte neconformități ale actului de sesizare a instanței de recurs.
În raport de soluția pronunțată și în considerarea prevederilor art. 274 Cod proc. civ. recurenta va fi obligată la cheltuieli de judecată în recurs față de intimata . S.-Băi, în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanța atașată la dosar f.16.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de P. orașului S.-Băi, cu sediul în S.-Băi, ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile cu nr.2331/2014 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._ .
Obligă recurenta să plătească intimatei . cu sediul în S.-Băi, ., jud. Bistrița-Năsăud, cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.05.2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
N. C. S. I. B. I. S. H. V.
red.dact. N.C. 20.05.2015
Jud fond CS
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 75/2015.... | Fond funciar. Decizia nr. 65/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
