Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 32/2014. Tribunalul BOTOŞANI
Comentarii |
|
Decizia nr. 32/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 20791/193/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 32 A
Ședința publică de la 25 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător D. A.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea apelului privind pe apelanții C. G., C. E. și pe intimații C. P., C. E., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av.R. N. pentru apelanții lipsă, lipsă fiind și intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată.
Reprezentanta apelanților depune la dosar împuternicire, dovada plății taxei judiciare de timbru precum și motivele de apel.
Instanța pune în discuție sancțiunea decăderii reclamanților din dreptul de a depune motivele de apel.
Reprezentanta apelanților consideră că a depus în termen motivele de apel.
Văzân că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de apel.
Reprezentanta apelanților solicită admiterea apelului și schimbarea soluției instanței de fond. Nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată la Judecătoria B. la data de 20.09.2013, sub nr._, reclamanții C. E. și C. G. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. E. dreptul de a avea legături personale cu minora C. M. G., în sensul de a petrece la domiciliul acestora fiecare sfârșit de săptămână de vineri orele 10.00, până duminică, orele 19.00.
Investită cu soluționarea cauzei Judecătoria B. prin sentința civilă nr. 124 din 10.01.2014 a respins cererea formulată pe calea ordonanței Președințiale de reclamanții C. E. și C. G. în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. E. ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a arătat că având în vedere nevoia minorului de securitate și protecție prin excluderea conflictelor și tensiunilor dintre rude în prezența sa, apropierea bunicilor de copil trebuie să aibă loc în mod treptat.
În acest context dată fiind poziția exprimată de reclamanți în sensul că nu acceptă ca vizitarea minorei să aibă loc la domiciliul acesteia contrar angajamentului prin care s-a convenit reluarea progresivă a legăturilor dintre minoră și bunici instanța a apreciat că reluarea legăturilor cu minora în modalitatea solicitată de reclamanți nu corespunde interesului minorului.
Împotriva acestei sentințe în termen legal și timbrând conform legii au declarat apel reclamanții criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că, prima instanță a dat o interpretare greșită a prevederilor Legii nr.272 din 2004 considerând că, în grad de rudenie sunt mai apropiați bunicii decât unchii și conform legislației în vigoare au prioritate în a se ocupa de creșterea, educarea, dezvoltarea fizică și morală, integrarea în viața socială a copilului minor. Instanța de fond, nu a luat în considerare probele concludente și pertinente administrate care erau în favoarea lor.
Analizând motivele de apel și probele administrate instanța de control judiciar constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art.581 Cod proc.civ. și art. 996 NCPC instanța va putea să ordone pe calea Ordonanței președințiale măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Temeinic și legal prima instanță a reținut că minora C. M. G. născută la data de 24.11.2010 (f. 11), este fiica soților C. M. și M., decedați la data de 05.10.2012, respectiv 02.10.2012 (f. 13-14).
Reclamanții sunt bunicii paterni ai minorei, iar pârâții sunt unchiul și mătușa din partea mamei, pârâta C. E. fiind sora defunctei C. M..
Prin încheierea din data de 20.12.2012, pronunțată în dosarul nr._/193/2012 al Judecătoriei B., pârâții C. P. și C. E. au fost desemnați tutori ai minorei C. M. G..
La data de 21.06.2013 pe rolul judecătoriei B. a fost înregistrat dosarul nr._/193/2013, prin care reclamanții C. E. și C. G. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. E. stabilirea autorității părintești asupra minorei și domiciliul acesteia la reclamanți.
În ceea ce privește concluziile raportului de evaluare psihologică a minorului C. M. G., formulate de DGASPC B., instanța reține că minora se dezvoltă într-un mediu familial securizat, lipsit de tensiuni și conflicte, pe care minora îl percepe ca un mediu plăcut și sigur. Răspunsul pârâtei formulat în cadrul ședințelor de consiliere socială a fost în sensul că nu se opune vizitelor dintre copil și bunicii paterni, dar a mai arătat că reclamanții folosesc cuvinte jignitoare la adresa sa. În acest context, pârâta a manifestat disponibilitate pentru reconciliere și a respectat angajamentul privind începerea vizitelor copilului la domiciliul reclamanților. În cadrul acestui angajament, s-a convenit reluarea progresivă a legăturilor dintre minoră și bunici, urmând ca pârâta să o însoțească la bunici, iar ulterior bunicii să o viziteze la domiciliul acesteia.
Legislația română prin prevederile Legii 272/2004 a avut în vedere ocrotirea interesului copilului și statuarea unui cadru legislativ care să permită instanțelor de judecată să încredințeze spre creștere și educare și bunicilor care au prioritate în fața celorlalte rude după cum se menționează în art.14 alin.1 copilul are dreptul de a menține relațiile personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Instanța de fond nu a analizat în totalitate probatoriul respectiv declarațiile martorilor care au arătat că bunicii stăruie în a ține legătura cu nepoțica lor, că sunt oameni pașnici, gospodari și că această legătură nu ar înrăutăți cu nimic dezvoltarea armonioasă a copilului. Au mai arătat că mereu în concediile părinților minorei aceștia petreceau vacanțele la reclamanții apelanți.
CEDO în practica sa făcând aplicarea art.8 privind apărarea vieții de familie a acordat o deosebită atenție drepturilor copilului de a avea legătură cu rudele apropiate, respectiv bunicii.
Recomandarea CEDO în asemenea spețe recunoscut fiind că este o sarcină delicată și extrem de dificilă, este de a nu se aborda o procedură rigidă iar procesul decizional să se desfășoare în așa fel încât în final decizia să fie luată pe baza unor probe concludente și pertinente prin care să se urmărească numai interesul superior al copilului minor.
Față de aceste considerente, având în vedere și disp. Legii 272/2004 instanța de control judiciar va admite apelul declarat de reclamanții C. G. și C. E., în contradictoriu cu intimații C. P. și C. E. și va schimba în parte, sentința apelată, în sensul că va admite acțiunea și va încuviința reclamanților legături personale cu minora C. M. - G. ns. la 24.11.2010 în intervalul orar 11,00-17,00 din prima sâmbătă și a treia duminică din fiecare lună la domiciliul pârâtei, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/193/2013 de pe rolul Judecătoriei B..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Decade reclamanții din dreptul de a depune motive de apel.
Admite apelul declarat de reclamanții C. G. și C. E., ambii domiciliați în loc.Cîmpeni, ., în contradictoriu cu intimații C. P. și C. E., cu domiciliul ales la C..Av.L. F. din Iași, ., parter, jud.Iași, împotriva sentinței civile nr.124/10.01.2014 a Judecătoriei B..
Schimbă, în parte, sentința apelată, în sensul că admite acțiunea și încuviințează reclamanților legături personale cu minora C. M. - G. ns. la 24.11.2010 în intervalul orar 11,00-17,00 din prima sâmbătă și a treia duminică din fiecare lună la domiciliul pârâtei, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/193/2013 de pe rolul Judecătoriei B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2014.
Președinte, G. B. | Judecător, D. A. | |
Grefier, R. P. |
Red.B.G./26.02.2014
Tehnored.P.R./26.02.2014
Ex.4
← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Ordin de protecţie. Decizia nr. 298/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
---|