Fond funciar. Decizia nr. 106/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 106/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 3102/193/2013
Dosar nr._ fond funciar - recurs
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA CIVILĂ
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12 MARTIE 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE – A. C.
Judecător - A. M.
Judecător - C. M.
Grefier – C. R.
DECIZIA CIVILĂ NR. 106 R
La ordine pronunțarea asupra recursurilor formulate de recurenții M. F., C. M. și C. L. de aplicare a Legii 18/1991 M. E. în contradictoriu cu intimații C. A. C., C. Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor B., O. M., O. V., O. I., O. C. împotriva sentinței civile nr. 9406/17.06.2014 a Judecătoriei B., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședință publică din 26 februarie 2015, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea, pentru data de 05 martie 2015, apoi pentru astăzi, 12 martie 2015, când
TRIBUNALUL,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la nr._ din 12.02.2013, reclamanta C. A. C. în contradictoriu cu pârâții M. F., C. Mariama, O. M., O. V., O. I., O. C., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. și C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a comunei M. E., a solicitat modificarea titlului de proprietate nr._/1994 emis autorului comun O. V.M. și a titlului de proprietate nr._/2004.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a dobândit în proprietate suprafața de 4074 mp de la numitul O. V.M., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4965/06.10.2006, că inițial i s-a reconstituit acestuia dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3 ha și 74 mp pe raza comunei M. E., jud.B., din care 4074 mp în intravilanul localității Cătămărăști V., 1674 mp în p.c. 191/1 și 2400 mp în p.c. 198/17. Ulterior, prin adresa nr. 2014/2004 numitului O. V.M. i s-a modificat titlul de proprietate, astfel încât i s-a diminuat suprafața de 1674din p.c. 196/1 la suprafața de 1000 mp, iar suprafața de 2400 mp din p.c . 198/17 a fost majorată la 3074 mp.
Învederează reclamanta că numitului O. V.M. nu i s-a adus la cunoștință această modificare, că aceasta s-a operat odată cu modificarea amplasamentelor din extravilan, radiindu-se p.c. 955/43 (4500 mp), 984/14 (1500 mp) și 986/6 (400 mp) și înscriindu-se în p.c. 825/15 (6400 mp) și majorarea p.c. 1024/1 (de la 2200 mp la 2300 mp).
Arată de asemenea reclamanta, că prin adresa nr. 2017/2004 se înaintează Comisiei Județene propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate a suprafeței totale de 1 ha și 74 mp din care 2874 mp în intravilanul localității Manolești V. – ulterior rectificat titlul de proprietate în loc de Cătămărăști V. (astfel 2091 mp arabil și 783 mp curți construcții).
Prin urmare i s-a diminuat suprafața de teren reconstituită numitului O. V.M. cu 674 mp, această modificare fiind nelegală. Fișa tehnică întocmită ulterior nefiind semnată de petent, așa încât se solicită modificarea titlului de proprietate nr._/1994 în sensul repunerii în situația anterioară modificării titlului de proprietate, conform validării Comisiei Județene - p.c. 196/1 cu suprafața de 1674 mp și p.c. 198/17 cu suprafața de 2400 mp precum și titlul de proprietate nr._/2004 emis numitei M. F. prin diminuarea suprafeței de teren amplasată în p.c. 196/1 cu suprafața de 674 mp.
Ulterior, reclamanta și-a precizat acțiunea arătând că obiectul cauzei îl constituie modificarea celor două titluri de proprietate și anume titlul de proprietate nr._ din 11.08.1994 emis defunctului O. V.M. în sensul majorării suprafeței de teren înscrisă în p.c. 196/1 de la 1000 mp la 1674 mp (deci cu 674 mp) și diminuarea suprafeței de teren înscrisă în p.c. 198/17 de la 3074 mp la 2400 mp (deci cu 674 mp), iar cât privește titlul de proprietate nr._ din 07.05.2004 modificarea constă în diminuarea suprafeței de teren înscrisă în p.c.196 mp cu 674 mp, adică cu suprafața de teren cu care trebuia majorată p.c. 196/1 în titlul de proprietate O..
Precizează reclamanta că titlul de proprietate O. a fost întocmit cu mult înaintea titlului de proprietate M., numitului O. V.M., reconstituindu-i-se dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, terenul aparținând defunctei O. Sevastica și era înscris în evidențele registrului agricol. Arată reclamanta că ulterior, s-a modificat nelegal titlul de proprietate O. M. în anul 2004 fără a fi înștiințat.
Așadar, arată reclamanta că această modificare s-a făcut nelegal cu scopul majorării suprafeței de teren atribuită prin titlul de proprietate M.. Concomitent cu modificarea titlului de proprietate O. s-a întocmit titlul de proprietate M. în care în p.c. 196 a fost înscrisă o suprafață de 2874 mp din care 2091 mp arabil, restul curți construcții.
Consideră reclamanta că modificarea titlului de proprietate O. este ilegală pentru că s-a încălcat regula atribuirii terenului pe vechiul amplasament că, C. Județeană și-a modificat propria hotărâre, fără a înștiința titularul dreptului de proprietate că numitei M. i s-a reconstituit un drept de proprietate asupra unei suprafețe de teren pe care nu a deținut-o înainte de colectivizare, în acest fel operațiile efectuate ducând ulterior la modificarea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, inițial linia de hotar fiind dreaptă, acest plan de fapt reflectând vechiul amplasament.
De altfel ,configurația terenurilor nu corespunde nici intabulărilor părților.
Reclamanta își întemeiază acțiunea pe disp.art. 58 din Legea nr. 18/1991, art. 55 alin.1 și 2 din Legea nr. 18/1991, art. 14 alin.2 din Legea nr. 18/1991 și art. 2 din Legea nr. 1/2002.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar înscrisuri și a solicitat efectuarea unei expertize tehnice.
Pârâta, M. F. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată.
Pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocând disp.art. III alin.2 din Legea nr. 169/1997 „Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim ….”, și apoi reclamanta nu a fost parte sau persoană în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 4074 mp în baza Legea nr.18/1991 nejustificând nici un interes.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul nr._/2004 respectiv suprafața de 2091 mp în p.c. 196 categoria arabil și 783 mp în p.c. 196 în categoria curți construcții.
Acest teren se mai prelungește cu teren extravilan în suprafață de 4800 mp pe care îl deține în proprietate în baza unui alt titlu de proprietate și a sentinței de partaj nr. 5141/2008 a Judecătoriei B..
Tot terenul intravilan și extravilan a aparținut părinților săi, reconstituirea dreptului de proprietate făcându-se în mod corect de către comisia locală de fond funciar, în baza rolului agricol, a depozițiilor de martori.
De asemenea pârâta a invocat faptul că în p.c. 196 s-a reconstituit teren și din categoria arabil, nu doar din categoria curți, construcții, așa cum afirmă reclamanta, dovadă în acest sens fiind chiar reconstituirea suprafeței de 1000 mp din titlul lui O. M. în p.c. 196/1 - arabil. Terenul aparținând numitului O. M. este învecinat cu terenul său, este în aceeași configurație, cu excepția ultimilor 2 - 3 ani când i-a ocupat o suprafață de teren, motiv pentru care a formulat o acțiune de revendicare și grănițuire.
Autorului reclamantei nu i s-a diminuat suprafața reconstituită, ci, a fost operată doar o modificare a suprafețelor parcelelor, așa încât cererea reclamantei de a-i fi diminuată suprafața de teren din p.c. 196 cu suprafața de 674 mp este nefondată, în condițiile în care această suprafață a fost înscrisă în titlul autorului ei prin majorarea suprafeței de la 2400 mp. la 3074 mp. în p.c. 198/17.
C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a comunei M. E. a menționat că este de acord cu modificarea și corectarea celor două titluri de proprietate, precizând că suprafața de teren reconstituită inițial prin titlul de proprietate moștenitorului autoarei O. Sevastica reprezintă vechiul amplasament,conform mențiunilor din rolul agricol din perioada 1959-1963.
Arată de asemenea C. L. de aplicare a Legii fondului funciar că este de acord cu acțiunea formulată de către reclamantă,expertiza efectuată în cauză conducând la modificarea titlurilor de proprietate.
Pârâții, O. C., O. V., O. M. și O. I. au invocat lipsa calității lor procesuale pasive, iar pe fondul cauzei au menționat că titlul de proprietate nr._/1994 emis pe numele defunctului O. V.M. cuprinde în p.c. 196/1 suprafața de 1674 mp și p.c. 198/17 suprafața de 2400 mp, adică vechiul său amplasament corespunzător registrului agricol din anii 1959-1961 (fila 72).
Că, ulterior acest titlul a fost modificat fără a fi fost făcută vreo cerere din partea titularului și fără a-i fi adus la cunoștință, în sensul diminuării suprafeței din p.c. 196/1 la 1000 mp și majorării suprafeței din p.c. 198/17 la 3074 mp .
Autorul lor O. M. a deținut acest teren și înainte de colectivizare și după punerea în posesie de către C. L., înainte de modificarea titlului de proprietate pe vechiul său amplasament, teren în formă dreptunghiulară, limita proprietății dintre O. M. și M. F. fiind o linie dreaptă.
Atât ei cât și părinții au avut discuții, divergențe cu pârâta care nu a recunoscut limita proprietăților și că aceasta a intenționat să cumpere această suprafață de teren de la O. M., lucru refuzat datorită comportamentului pârâtei.
Concluzionează pârâții că acțiunea reclamantei este întemeiată, că tatăl lor a vândut acesteia o suprafață de teren ce în mod corect a fost reconstituită la Legea nr. 18/1991 pe vechiul amplasament, linia ce desparte cele două proprietăți fiind o linie dreaptă.
În dovedirea susținerilor lor, pârâții au depus la dosar înscrisuri.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. nu a depus întâmpinare în cauză.
Prin sentința civilă nr. 9406 din 17.06.2014 Judecătoria B. a respins excepțiiile lipsei calității procesuale active a reclamantei ,a lipsei de interes a reclamantei, a lipsei calității procesuale pasive a pârâților O. C., O. V., O. M. și O. I..
A admis acțiunea civilă, având ca obiect modificare titluri proprietate formulată de reclamanta C. A. C., cu domiciliul în B., .,..A,. în contradictoriu cu pârâții M. F., cu domiciliul în . M. E., județul B.; C. M., cu domiciliul în . M. E., județul B.; O. M., cu domiciliul în B.,.. 63,.; O. V., cu domiciliul în . M. E., județul B.; O. I., cu domiciliul în . M. E., județul B.; O. C., cu domiciliul în .; C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. – Prin Prefect și C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a comunei M. E. – Prin Primar și a dispus modificarea titlului de proprietate nr._ din 07.05.2004 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., după cum urmează: intravilan – p.c. Cc196 = 783 mp, p.c. A 196 = 1547 mp și extravilan - p.c. A 1015 = 544 mp; dispune modificarea titlului de proprietate nr._ din 11.08.1994 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., astfel:intravilan - p.c.A 196 = 1560 mp, p.c. 198/17 = 717 mp și extravilan - p.c. A 1015 = 1797 mp, conform schiței anexă a raportului de expertiză întocmit de expert S. C. (fila 335 ds).
A obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție a reținut Judecătoria B. că pârâta M. F. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. A.-C. și a lipsei interesului în formularea prezentei acțiuni, excepții pe care instanța trebuie să le soluționeze cu prioritate conform art. 137 din vechiul Cod de procedură civilă .A considerat că acestea nu sunt date în cauză întrucât determinarea calității procesuale a părților, legitimarea procesuală este într-adevăr foarte importantă în procesul civil, întrucât numai persoana care are calitate procesuală va putea fi parte în proces, exercitând acțiunea civilă.
Noțiunea de calitate procesuală face legătura între persoana reclamantului și titularul dreptului subiectiv dedus judecății, precum și între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic de drept substanțial, această concepție fiind împărtășită și de Tribunalul Suprem care a precizat că „ raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății”.
În speță, reclamanta are legitimare procesuală activă și are și interes în promovarea prezentei acțiuni, întrucât este titulara unui contract de vânzare-cumpărare, a cumpărat cu bună credință o suprafață de teren de la fostul proprietar ce deținea un titlu de proprietate aparent în regulă, iar în măsura în care aceasta justifică un drept propriu are interes în a intenta o asemenea acțiune.
Instanța a respins și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții O. C., O. V., O. M. și O. I., aceștia având calitate procesuală pasivă, întrucât sunt cei care au înstrăinat suprafața de teren din litigiu, teren moștenire de la tatăl lor O. V.M., cel căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, emițându-i-se titlul de proprietate nr._/1994.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut din probatoriul administrat în proces, că acțiunea introdusă de reclamantă este întemeiată.
Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4965 din 06.10.2006, reclamanta C. A. C. a cumpărat de la pârâții O. A., O. M., O. V., O. I. și O. C. în calitate de moștenitori ai titularului dreptului de proprietate O. V.M., reconstituit prin titlul de proprietate nr._/1994, suprafața de 4074 mp, situat în intravilanul satului Cătămărăști V., . B., cu nr. cadastral 1474, înscris în C.F. nr. 1186/N.
Se solicită de către reclamantă modificarea celor două titluri de proprietate nr._ din 11.08.1994 emis numitului O. V.M. și titlul de proprietate nr._ din 07.05.2004 emis numiților M. F. și M. F..
Modificarea acestor titluri de proprietate vizează terenurile intravilane înscrise în p.c. 196/1 și 198/17 din titlul de proprietate O. și p.c. 196 din titlul de proprietate M..
Această modificare constă în majorarea suprafeței de teren înscrisă în p.c. 196/1de la 1000 mp la 1674 mp (deci cu 674 mp) și diminuarea suprafeței de teren înscrisă în p.c. 198/17 de la 3074 mp la 2400 mp (deci aceeași suprafață de 674 mp).
Titlul de proprietate O. V.M. a fost emis în anul 1994 în formă corectă, corespunzătoare vechiului său amplasament, întocmindu-se o fișă tehnică cu aceste suprafețe de teren în intravilan (fila 52 ds), ulterior, acest titlu a fost modificat, fără acordul titularului dreptului de proprietate, întocmindu-se o altă fișă tehnică în care au fost înscrise suprafața de 1000 mp în loc de 1674 mp în p.c. 196/1 și suprafața de 3074 mp în p.c. 198/17 în loc de_ mp.
În această variantă, modificată s-a procedat la reconstituirea unei suprafețe de teren familiei M. cu care nu figura în registrul agricol.
C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a comunei M. E. la sesizarea reclamantei a întocmit la data de 24 octombrie 2011 o Notă de constatare prin care concluzionând că pe lungimea de 45 ml a p.c. 196/1 a fost modificată de către pârâta M. F. limita proprietăților, prin înscrierea unei suprafețe de teren din terenul reclamantei, așa încât la o distanță de 45 m de la drum, numita M. F. a mărit lățimea proprietății de la 25 m conform documentației cadastrale la 26,50 m, iar terenul reclamantei C. A. C. îngustându-se de la 22,60 m conform documentației cadastrale la 21 m, conform schiței anexate la această notă.
În cauză, a fost efectuat un raport de expertiză întocmit de către expert S. C., care confirmă faptul că cele două titluri de proprietate prezintă erori cu privire la înscrierea suprafețelor de teren intravilan din p.c. 196/1, 198/17 și A 1015. Arată expertul că în urma măsurătorilor efectuate, a identificării terenurilor deținute de părți cu verificările efectuate în registrul agricol, cu suprafețele cu care au figurat autorii părților în aceste registre agricole, a rezultat o altă situație de fapt, ce nu corespunde planurilor parcelare cadastrale ale comunei M. E..
Așadar, autorul pârâților O. V.M. nu a fost pus efectiv în posesie cu suprafața de teren reconstituită de la autoarea sa O. Sevastica, ulterior modificându-i-se și titlul de proprietate, toate aceste aspecte au condus la situația litigioasă dintre părți.
Însă, atâta vreme cât niciuna dintre părțile titulare ale dreptului de proprietate nu au avut proces verbal de punere în posesie,, câtă vreme a intervenit modificarea ulterioară a titlului de proprietate al numitului O. V.M. care inițial s-a dovedit a fi cea conformă evidențelor din registrul agricol al autorului și cu planul parcelar cadastral al comunei M. E. – aspecte confirmate atât de expert cât și la cercetarea la fața locului, prima instanță a apreciat că se impune modificarea celor două titluri de proprietate după cum urmează: titlul de proprietate emis pârâtei M. F. nr._ din 07.05.2004 va cuprinde în p.c. Cc 196 = 783 mp, p.c. A 196 = 1547 mp, p.c. A 1015 = 544 mp, iar titlul de proprietate O. V.M. nr._ din 11.08.1994 va cuprinde suprafețele de teren: p.c.A 196 = 1560 mp, p.c. 198/17 = 717 mp și p.c. A 1015 = 1797 mp conform schiței anexă nr. 1 a raportului de expertiză (fila 335 ds) .
La pronunțarea soluției s-au avut în vedere dispozițiile art.53 și următoarele din Legea nr. 18/199.
În temeiul art . 274 Cod procedură civilă, au fost acordate cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, recurentele M. F. și C. M. solicitând în primul rând admiterea excepțiilor invocate de ele și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă iar în subsidiar admiterea căii de atac și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii formulată de reclamantă. Au invocat în drept prevederile art 304 punctul 9 din 10 vechiul Cod de procedură civilă, prevederile art 8 alin 2, 51 si 59 indice 1 din legea L18/1991 precum și dispozițiile art 304 indice 1 din vechiul cod . Au apreciat că în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes a acțiunii formulate de reclamantă, motivarea fiind una generică ce nu se raportează la prevederile legale aplicabile .
În ceea ce privește titlul de proprietate_ din 2004 nu a fost indicat un temei legal iar reclamanta nu a participat în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii 18 din 1991 fiind dobânditor cu titlu particular, cumpărând terenul de la descendenții numitului O. M. . Prima instanță nu a avut în vedere un text de lege care să justifice îndreptățirea petentei în promovarea acțiunii. Articolul 8 alineatul 2 din legea 18 / 1991 stabilește in mod expres persoanele îndreptățite să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate și că doar aceste persoane pot solicita ulterior modificarea titlului de proprietate .
Reclamanta a preluat terenul așa cum a fost predat de moștenitorii autorului O. M. iar cu privire la orice neconcordanțe legate de situația juridică are la îndemână acțiunea derivând din obligația de garanție contra evicțiunii.
Modificarea titlului de proprietate emis pe numele O. M. a avut loc în 2004 cu doi ani înainte ca reclamanta să dobândească un drept de proprietate conform contractului de vânzare cumpărare . Aceasta a dobândit un drept asupra terenului așa cum a fost transmis de autorul vânzător si nu poate pretinde mai multe drepturi decât are . Ea nu ar putea solicita modificarea titlului în condițiile în care nici titularul defunctul O. M. și nici descendenții săi nu au solicitat acest lucru .
Pe de altă parte nu există un interes născut legitim si actual atâta timp cât reclamanta este un dobânditor cu titlu particular . Acțiunea de modificare titlul a fost promovată de reclamantă ca urmare a faptului că aceasta a formulat o acțiune în revendicare pentru suprafața de teren despre care pretinde că ar fi fost ocupată din aceste parcele înstrăinate. Expertiza depusă la dosar în schimb a dovedit contrariul .
În legătură cu excepția lipsei de interes prima instanță nu a prezentat nici o explicație. În fața judecătoriei a invocat excepția inadmisibilității acțiunii dar deși aceasta a fost unită cu fondul ulterior prin sentință nu a fost rezolvată .
Recurentele au prezentat prevederile art. 53 și 54 din Legea 18/1991 apreciind că reclamanta nu se regăsește într-una din aceste situații . Chiar petenta prin înscrisul depus la 28 mai 2013 a arătat că nu există un temei juridic prin care ar putea să solicite modificarea titlului de proprietate . Eventual reclamanta ar fi trebuit să se adreseze cu o cerere către comisia locală de fond funciar al cărei răspuns să îl conteste la comisia județeană iar ulterior să introducă o plângere împotriva hotărârii instituției amintite în final.
Au mai menționat că reclamanta în calitate de succesor particular a acceptat la momentul cumpărării limitele de proprietate predate de vânzător astfel încât temeiul de drept invocat nu o îndreptățește sub nicio formă să solicite modificarea titlului autorului ei întrucât aceasta nu a făcut parte din procedura de reconstituire reglementata de Legea 18/1991.
Pe fondul cauzei a menționat că titlul de proprietate a fost emis pe numele defunctului O. M.. Acesta a fost modificat ulterior în sensul diminuării și respectiv majorării unor suprafețe din parcelele cadastrale 196 și 198 . Reclamanta a menționat că o suprafață de 674 de metri pătrați se regăsește în titlul lor de proprietate în mod nelegal. Instanța a menționat în hotărâre că s-ar fi procedat la reconstituirea unei suprafețe de teren cu care familia M. nu figurează in registrul agricol . Totuși acest lucru este fără suport probator. Titlul de proprietate_ a fost emis în 2004 cu respectarea prevederilor legale, în mod corect fiind înscrise suprafețele în parcele cadastrale 196 . Dețin chiar un teren din categoria arabil în prelungirea celui din .>
Terenul aparținând defunctului O. este vecin cu a lor și se află în aceeași configurație de peste 50 de ani. Totuși în ultimii 2-3 ani reclamanta le-a ocupat o suprafață de teren fiind construit în mod abuziv un gard . Din acest motiv există pe rol un proces de revendicare și grănițuire. Ele nu au modificat niciodată limitele de hotar . A apreciat în mod greșit prima instanță că ar fi modificat lungimea terenului din . și că în titlul lor de proprietate este înscris terenul din titlul reclamantei . Autorului acesteia nu i s-a diminuat suprafața de teren reconstituită, a fost operată doar o modificare a parcelelor cadastrale. În realitate între proprietățile lor a existat un gard vechi făcut încă de pe timpul când se învecinau cu numitul O., din 1959 – 1960. După gard terenurile erau delimitate de o cărare . În capătul proprietăților ca semn distinctiv despărțitor de proprietate era și este și în prezent un tufiș .
În 2001 a dărâmat gardul vechi pe o distanță de 40 de metri liniari și au ridicat unul nou pe același amplasament . După ce reclamanta a devenit proprietar-vecin a dorit să edifice un gard pe întreaga latură despărțitoare. La finalul celor 40 de metri liniari inițiali reclamanta a intrat cam cu 0,75 metri în interiorul proprietății lor pe distanta de 100-110 metri liniari. Scopul urmărit de reclamantă este de a include în titlurile de proprietate si suprafața de 23 de metri pătrați pe care a ocupat-o abuziv . Din rolul agricol al defunctului O. rezultă că acesta deține în . curți - construcții si 4 ari in bătătură deci în total 14 ari . Este de neînțeles de ce expertul propune ca modificarea să fie în sensul de a se trece în titlu, în intravilan, o suprafață totală de 2277 metri pătrați contrar rolului agricol. Au mai consemnat în finalul căi de atac declarate că în mod greșit s-a respins solicitarea de efectuare a unei noi expertize tehnice în condițiile în care nici după cercetarea la fața locului nu s-a lămurit pe deplin situația terenurilor.
Împotriva sentinței sus menționate a declarat în termen legal recurs și C. locală de aplicare a legii fondului funciar M. E. solicitând modificarea hotărârii în temeiul art 304 alineatul 1 punctul 9 din vechiul Cod de procedură în sensul înlăturării obligării comisiei la plata cheltuielilor de judecată . A arătat ca potrivit art 275 din vechiul Cod trebuie să se rețină că la prima zi de înfățișare comisia locală de fond funciar a recunoscut pretențiile reclamantei. Prin întâmpinarea formulată s-a arătat disponibilitatea privind corectarea titlurilor de proprietate . Această poziție a fost menținută și prin concluziile scrise depuse la instanță la 24 aprilie 2014 . Chiar înaintea introducerii cererii de chemare în judecată a fost întocmită nota de constatare în legătură cu lungimea parcelei cadastrale 196, aceasta fiind modificată de către pârâta M. . În consecință comisia locală nu a fost în culpă procesuală, condiție fără de care nu se poate în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care a solicitat în primul rând respingerea recursului declarat de C. locală de fond funciar M. E. întrucât întâmpinarea a fost depusă de aceasta abia la al treilea termen de judecată ca urmare a adreselor repetate ale instanței iar din cuprinsul acesteia nu rezultă poziția procesuală neechivocă
A mai apreciat că si decursul declarat de pârâții M. și C. este nefondat întrucât C. locală de fond funciar a arătat că este de acord cu modificarea titlurilor . În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active privind cererea de modificare titlu de proprietate O. aceasta a fost respinsă în mod corect ca neîntemeiată . Ea a promovat o acțiune de drept comun în calitate de terță persoană vătămată prin întocmirea nelegală a unor titluri de proprietate . A dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 4074 metri pătrați teren situată in parcelele cadastrale 196 și 198, prin contractul de vânzare cumpărare 4965 din 2006 iar acțiunea formulată are ca obiect exact această suprafață de teren . În calitate de subdobânditor are toate drepturile fostului proprietar inclusiv cel de a solicita modificarea titlului de proprietate nelegal . Întrucât titlul de proprietate a fost întocmit greșit nelegalitatea se răsfrânge asupra contractului de vânzare cumpărare cât și asupra modului de intabulare a terenului . Nu ar avea calitate procesuală activă foști proprietari O. care au vândut terenul și-au pierdut interesul actual dea ataca titlul . Ea nu și-a fundamentat cererea pe prevederile Legii 18 din 1991 așa că nu era ținută de respectarea procedurii speciale arătate de art. 53 -55 din Legea 18/1991. Din moment ce titlul de proprietate a intrat în circuitul civil nu mai era posibilă modificarea acestuia de către comisie . Și excepția inadmisibilității acțiunii este neîntemeiată pentru același motiv .
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâților O., aceștia sunt moștenitorii lui O. M., titularul titlului de proprietate_ din 1994 a cărui modificare se cere.
Pe fond, soluția instanței de admitere a acțiunii este temeinică și legală, întrucât amplasarea corectă din punctul de vedere al planului cadastral este cea redată de expert in ultimul răspuns la obiecțiuni. Urmare a celor dispuse de primă instanță cele două titluri de proprietate rămân nemodificate sub aspectul întinderii suprafețelor totale reconstituite părților iar suprafețele de teren înscrise în extravilan rămân aceleași dar li se adaugă suprafețele care în mod greșit au fost înscrise în întregime în intravilan. Nu formează obiectul judecății linia de hotar dintre proprietățile părților și nici eventualele suprafețe ocupate din proprietatea celeilalte. Modificarea titlului de proprietate este necesară pentru corecta soluționare a dosarului suspendat . Din probele administrate rezultă că pârâtele recurente au modificat linia de hotar . Cei 23 de metri pătrați sunt înscriși în titlul de proprietate al reclamantei și au fost ocupați nelegal de către recurente . Plusul de 59 de metri pătrați găsiți de expert în posesia reclamantei se află într-o altă parcelă cadastrală.
Pe de altă parte expertul a demonstrat în completarea la raportul de expertiză depus la 27 11 2011, că pârâtei M. i s-a reconstituit greșit teren intravilan cu destinația curți-construcții în suprafață de 2874 metri pătrați . A mai adus la cunoștință că titlul de proprietate întocmit inițial în 1994 pe numele autorului ei a fost modificat în 2004 fără să i se fi adus la cunostință lui O. M., în viață la acea dată. Această modificare a avut loc la 10 ani de la emiterea actului, în mod nelegal, în scopul majorării suprafeței de teren intravilan atribuită în titlul de proprietate M. .
Modificarea titlului de proprietate O. și, respectiv, înscrierea în titlul de proprietate M. a acestei suprafețe sunt operațiuni nelegale deoarece s-a încălcat regula atribuirii de terenuri pe vechiul amplasament iar C. județeană B. și-a modificat propria hotărâre în accepțiunea articolului 55 alineatul 1 și 2 din Legea 18/1991. În cazul titlului de proprietate M., . curți-construcții și nu arabil astfel încât înscrierea unei suprafețe de 2091 metri pătrați teren în această parcelă este nelegală. Chiar din expertiza extrajudiciară efectuată de pârâte rezultată că proprietățile sunt greșite scriptic sub aspectul amplasamentului terenului în parcelele cadastrale.
C. locală de fond funciar a depus la rândul ei întâmpinare în ceea ce privește recursul declarat de numitele M. și C. si a susținut că prima instanță a respins în mod corect excepția lipsei calității procesuale active întrucât reclamanta a cumpărat cu bună credință suprafața de teren de la fostul proprietar .Ea justifică un drept propriu și are și interesul de a intenta o acțiune în modificarea titlului autorului . C. a fost de acord cu modificarea și conectarea celor două titluri de proprietate arătând că suprafața de teren reconstituită inițial prin titlu de proprietate moștenitorilor numitei O. Sevăstița reprezintă vechiul amplasament conform mențiunilor din rolul agricol din perioada 1959-1963. Raportul de expertiză efectuat în cauză a confirmat faptul că cele două titluri de proprietate prezintă erori cu privire la înscrierea suprafețelor de teren intravilan parcele cadastrale 196,198 și A 1015. Instanța de fond a reținut în mod corect că niciuna dintre părțile titulare ale dreptului de proprietate nu au avut procese verbale de punere în posesie.
Analizând actele și lucrările dosarului, recursurile declarate și susținerile părților tribunalul reține că la data de 12 februarie 2013 reclamanta s-a adresat Judecătoriei B. solicitând modificarea titlului de proprietate_ din 1994 și_ din 2004 arătând că este succesor cu titlu particular. În ceea ce privește o suprafață de teren evidențiată în primul titlu de proprietate la fila 37 dosar în urma depunerii întâmpinării de către pârâta M. F. reclamanta și-a precizat acțiunea în ceea ce privește calificarea juridică, aceasta arătând că temeiul legal al acțiunii îl reprezintă art. 58 teza finală din Legea nr 18 din 1991, art 55 alineatul 1 și 2 din Legea 18 din 1991, art 14 alineatul 2 din Legea 18 din 1991 și respectiv art 2 din Legea 1 din 2000 . În întâmpinarea formulată la recurs reclamanta a menționat că a formulat o acțiune de drept comun și nu o cerere întemeiată pe prevederile Legii 18 din 1991. Totuși înscrisul aflat la fila 37 dosar dovedește contrariul celor afirmate respectiv aspectul că reclamanta a înțeles în mod expres sa fundamenteze cererea de prevederile legii 18 din 1991 în sensul arătat mai sus . Pe de altă parte prin înscrisul de la fila 154 dosar reclamanta a menționat din nou că a formulat cererea în temeiul Legii 18/1991, solicită modificarea și nu anularea titlurilor de proprietate și că nu există temei legal în dreptul comun fiind aplicabile dispozițiile legii speciale .
Acest aspect este important în soluționarea prezentelor recursuri întrucât Legea 18 din 1991 este o lege reparatorie cu caracter general, edictată de legiuitor în scopul reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole . Este de remarcat că acest act normativ nu a prevăzut că terenurile agricole vor fi reconstituite în orice condiții, din oficiu, în proprietatea foștilor deținători ci doar în măsura în care aceștia doresc și formulează o cerere în acest sens . Rezultă așadar că această procedură de reconstituire nu este obligatorie si nu decurge din oficiu din lege ci este necesara manifestarea de voință în legătură cu posibila reconstituire a dreptului de proprietate . Separat de acest aspect legiuitorul a prevăzut în articole 51-55 Legea 18/1991 procedura de contestare a măsurilor dispuse de către comisiile constituite în temeiul Legii 18 din 1991 . S-a prevăzut în aceste texte de lege că persoana care a cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată are posibilitatea de a contesta inclusiv hotărârea comisiei județene de modificare a unei hotărâri anterioare .
Revenind la cauza de față stabilește tribunalul că inițial reclamanta a chemat în judecată pe pârâta M. F., C. locală de fond funciar M. E. cât și C. județeană de fond funciar B. . Ulterior cadrul procesual a fost extins în sensul că în cauză au fost introduși numita C. M., în calitate de pârât, succesor al defunctului M. F. cât și numiții O. C., O. M. M., O. I., O. V. și O. A. în calitate de moștenitori ai defunctului O. M.. Prin cele două titluri de proprietate a căror modificare s-a solicitat de către reclamantă s-a reconstituit dreptul de proprietate al numiților O. M. și respectiv al numiților M. P.F. și M. F. . În ceea ce privește titlul emis pe numele M. interesul ei ar decurge din faptul că a devenit subdobânditor cu titlu particular al unei suprafețe de teren învecinată celei deținută în fapt de M. F. și C. M. în calitate de succesori universali după defunctul M. F. . În legătură cu această cerere M. F. a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție pe care tribunalul o găsește întemeiată în raport cu considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art 51-55 din Legea 18 / 1991 persoana care a făcut demersuri în vederea reconstituirii dreptului de proprietate poate solicita modificarea hotărârii comisiei județene in măsura in care aceasta a decis acordarea unui unor suprafețe de teren în alte parcele cadastrale decât cele cuvenite de fapt persoanei in cauză. Această procedură privește în mod exclusiv persoana care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și eventual succesorii cu titlu universal respectiv comisiile locale de fond funciar și comisiile județene de fond funciar . Nu este permisă altor persoane solicitarea de modificare a unui titlu de proprietate și implicit a hotărârii comisiei județene întrucât prevederile Legii 18 din 1991 sunt stricte în legătură cu această chestiune . Astfel articolul 53 din Legea 18 / 1991 arată în mod expres că doar persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate asupra terenului pot contesta atât hotărârile comisiei locale cât și cele ale comisiei județene iar articolul 55 arată că pot face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie . Rezultă așadar din interpretarea acestor texte legale că potrivit art 53 și 55 din Legea 18 din 1991 doar persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată pot solicita modificarea hotărârii comisiei județene sau anularea acestei hotărâri și implicit modificarea titlului de proprietate . În raport cu aceste considerente stabileste instanța de recurs că doar numiții M. F. și M. F. respectiv după decesul primului proprietar și numita C. M. puteau să formuleze cerere de modificare a hotărârii comisiei județene și implicit de modificare a titlului de proprietate . Reclamanta în calitate de dobânditor cu titlu particular al unei suprafețe de teren ce era evidențiată in alt titlu de proprietate emis pe numele unui alt proprietar avea eventual posibilitatea, în calitate de terță persoană să solicite constatarea nulității absolute a titlului de proprietate în măsura in care erau îndeplinite prevederile art. III din Legea 169 din 1997 . În consecință reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru a solicita modificarea unui titlu de proprietate emis în procedura specială prevăzută de Legea 18 / 1991 în legătură cu alte persoane cu care nu a avut nici un fel de raporturi juridice civile .
În privința titlului de proprietate_, emis la 11 august 1994 pe numele O. M., instanța constată că în legătură cu acesta nici numitul O. M. și respectiv nici succesorii cu titlu universal al acestuia, după decesul lui O. M. nu au solicitat corectarea titlului de proprietate, în sensul arătat de către reclamantă. Într-adevăr conform înscrisului aflat la fila 7 dosar fond în copie, rezultă că la data de 08.07. 2004 a fost efectuată o modificare a titlului de proprietate respectiv în legătură cu terenurile aflate în intravilan în parcelele cadastrale 196/1 și 198/17 însă această modificare a fost efectuată anterior înstrăinării terenurilor prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4965 din 6 octombrie 2006. C. A. C. a menționat în cererea inițială că despre această modificare nici O. M., în viață în 2004, și nici moștenitorii acestuia nu au fost înștiințați.
Această susținere este însă infirmată de probele administrate în cauză. Astfel din lucrarea cadastrală nr. 7596 din 12 septembrie 2006 rezultă că persoana autorizata B. M. la solicitarea numiților O. C., O. M. M., O. I., O. V. și O. A. a procedat la întocmirea planului de amplasament și delimitare a bunului mobil legătura cu parcele cadastrale 196/ 1 si 198/ 17. La punctul 7 din lucrare s-a consemnat xă terenul de4074 mp ( 4084 mp măsurată) este în proprietatea beneficiarilor conform titlului de proprietate nr_ din 11 octombrie 1994 și certificatului de moștenitor nr. 101 din 7.05.2006 (fila 44 dosar fond) . În fișa corpului de proprietate din cadrul aceleași lucrări la punctul A s-au consemnat datele referitoare la teren respectiv suprafața din măsurători de 1000 de metri pătrați din . și respectiv suprafața de 3087 metri pătrați din . adică exact aceiași suprafață de teren ce se regăsește în titlul de proprietate modificat avut în vedere de către executantul acestei lucrări din anul 2006 . Reclamanta nu poate susține că cel puțin succesorii cu titlu universal al defunctului O. M. nu au luat la cunostință despre modificarea titlului de proprietate in condițiile in care a fost întocmit acest plan de amplasament și delimitare a bunului imobil. Mai mult decât atât in contractul de vânzare-cumpărare se consemnează că parcelele de teren in suprafață de 4074 metri pătrați, înstrăinate de moștenitorii numitului O. M. reclamantei C. A. C. au fost intabulate sub nr. cadastral 1474 și înscrise în cartea funciară nr 1186 /N a Comunei M. E. . La dosarul de fond, la fila 145, se află încheierea nr 17 195 din 13 septembrie 2006 din care rezultă că moștenitorii defunctului O. M. au solicitat intabularea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 4087 de metri patrati, planul de amplasament fiind cel de la fila 146 dosar, respectiv teren în parcelele cadastrale 196 / 1 și 197 /17 . Rezultă deci că atât înstrăinătorii cât și cumpărătoarea, reclamanta din prezenta cauză, au știut situația terenului in suprafață de 4087 de metri pătrati din măsurători, respectiv că acesta se află în parcelele cadastrale 196 /1 și 198/17 evidențiate în titlul de proprietate așa cum a fost modificat iar schița anexă de la fila 146, viaztă de notariatul public la care s-a perfectat actul, are în vedere acest amplasament din cele două parcele cadastrale menționate mai sus. În măsura in care persoana care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate sau succesorii cu titlu universal ar fi considerat că acea modificare a titlului de proprietate nu este conformă realității ar fi avut posibilitatea să formuleze o cerere de modificare a hotărârii comisiei județene sau comisiei locale sau o solicitare privind modificarea titlului de proprietate anterior intabulării acestui teren . Din actele aflate în copie la filele 139-151 dosar rezultă insă că nu a existat nici un impediment în identificarea suprafeței de teren în sensul precizat în titlul de proprietate modificat și nici în legătură cu intabularea dreptului de proprietate cu privire la întreaga suprafață de 4087 metri pătrați.
Practic prin prezenta acțiune reclamanta susține că ori numitul O. M. ori succesorii cu titlu universal al acestuia ar fi avut posibilitatea să solicite modificarea titlului de proprietate și întrucât nu au formulat o această cerere ar avea ea dreptul să ceară modificarea titlului . Așa cum s-a arătat mai sus, posibilitatea acordată de legiuitor privind o asemenea solicitare privește doar persoanele care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate si eventual succesorii acestuia cu titlu universal . Ar fi existat o justificare în ceea ce privește solicitarea privind modificarea titlului de proprietate în măsura in care ar fi fost absolut imposibilă intabularea dreptului de proprietate ca urmare a dimensiunilor sau amplasamentului greșite sau necorespunzătoare din titlul de proprietate . Or, această ipoteză nu subzistă in cauză în condițiile în care nu a existat nicio problemă în ceea ce privește identificarea terenului în forma stabilită prin titlu de proprietate modificat în 2004 și nici în ceea ce privește intabularea dreptului de proprietate în legătură cu aceasta suprafață de 4807 metri pătrat . Cu alte cuvinte reține tribunalul că nici autorul O. M., nici succesorii acestuia cu titlu universal nu au intenționat să formuleze o cerere de modificare a titlului de proprietate, aceștia fiind singurii în măsură sa precizeze dacă terenul reconstituit prin titlul_ se află sau nu pe vechiul amplasament.
Reclamanta a precizat că a formulat această acțiune in principal datorită faptului că există un litigiu intre ea și pârâtele M. și C. în legătură cu linia de hotar și cu faptul posedării unui teren in suprafață de 23 de metri patrati . În această situație însă reclamanta are posibilitatea introducerii unei acțiuni în revendicare și ca urmare a soluționării unei asemenea cereri poate fi lipsit de eficacitate cel puțin parțial titlul de proprietate opus de către persoanele împotriva cărora a decis să se îndrepte . Cum au relatat părțile din prezenta cauză pe rolul instanțelor se află deja în derulare un proces prin care se cere grănițuirea proprietăților și revendicarea unei suprafețe de teren, urmând ca în respectiva cauză să se stabilească care titlu de proprietate este preferabil, chiar în raport cu vechile acte de proprietate întocmite anterior cooperativizării.
Faptul că pe parcursul soluționării prezentei cauze C. locală de fond funciar M. E. și a arătat disponibilitatea de corectare a celor două titluri de proprietate nu conduce în mod automat la admiterea unei cereri de natura celei formulate de reclamantă. Această corectare se poate dispune cu acordul în special al Comisiei județene de fond funciar în calitate de emitent al titlurilor de proprietate. Pe de altă parte comisiile locale de fond funciar pot formula eventuale propuneri de reconstituire sau de modificare a unui act deja emis hotărârea finală fiind la latitudinea comisiei județene de fond funciar .
Nu în ultimul rând arată tribunalul că nu au fost administrate dovezi din care să rezulte că în anul 2004 titlu de proprietate, așa cum a fost modificat, era greșit. Nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte care ar fi fost planul parcelar anterior emiterii titlului de proprietate și respectiv că respectiv este necesară corectarea acestuia în raport cu acel plan parcelar inițial . Faptul că între timp planul parcelar ar putea fi modificat fie de către comisia locală fie ca urmare a desfășurării procedurilor prevăzute de Legea 165/2013 nu îndreptățește persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate să solicite modificarea unui titlu de proprietate intrat în circuitul civil .
Rămâne așadar ca o eventuală ineficacitate a unui titlu de proprietate prezentat de părți se fie stabilită în acțiunea în revendicare singura în măsură să releve realitatea celor consemnate în actele de proprietate prezentate .În raport cu cele consemnate tribunalul stabilește că este nefondată solicitarea reclamantei privind modificarea titlului de proprietate emis pe numele defunctului O. M.. În raport cu acest aspect tribunalul reține că nu mai este necesară analizarea aspectelor relevate de recurente privind inadmisibilitatea cererii .
Întrucât cererea reclamantei este respinsă în totalitate nu mai sunt incidente prevederile art. 274 si următoarele din vechiul Cod de procedură civilă astfel că este nejustificată și obligarea comisiei locale de fond funciar și a celorlalte părți de a plăti cheltuieli de judecată.
În consecință în temeiul art. 304 indice 1 și 304 pct. 9 din vechiul Cod tribunalul va admite recursurile declarate de C. locală de fond funciar M. E., M. F. și C. M. împotriva sentinței civile nr. 9406 din 17.06.2014 în sensul că va respinge, pentru lipsa calității procesuale active, cererea formulată de reclamanta C. A. C. în contradictoriu cu M. F., C. M., C. locală M. E., C. județeană B. privind modificarea titlului nr._ din 07.05.2004 și respectiv va respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta C. A. C. în contradictoriu cu pârâții O. C., O. V., O. M., O. I., C. locală M. E., C. județeană B. privind modificarea titlului de proprietate nr._ din 11.08.1994.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de C. locală de fond funciar M. E., județul B., M. F., domiciliată în . M. E., județul B. și C. M., domiciliată în B., ., . împotriva sentinței civile nr. 9406 din 17.06.2014, în sensul că:
Respinge, pentru lipsa calității procesuale active, cererea formulată de reclamanta C. A. C., domiciliată în B., Al. Nouă nr. 4., .. A, . în contradictoriu cu M. F., C. M., C. locală M. E., C. județeană B. privind modificarea titlului nr._ din 07.05.2004.
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de reclamanta C. A. C. în contradictoriu cu pârâții O. C., domiciliat în ., O. V., domiciliat în . M. E., județul B., O. M., domiciliat în B., .. 63, ., O. I., domiciliat în . M. E., județul B., C. locală M. E., județul B. și C. județeană B. privind modificarea titlului de proprietate nr._ din 11.08.1994.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
A. C. A. M.,C. M., C. R.
Red. CM/16.04.2015/2 ex
Judecător H. F.
| ← Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 143/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 127/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
