Evacuare. Decizia nr. 511/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 511/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 2646/196/2012
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 511/2013
Ședința publică de la 07 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. R.
Judecător A. M. Cășaru
Judecător L. M.
Grefier I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul-reclamant S. DE U. PUBLICĂ DE ADMINISTRARE A FONDULUI LOCATIV SI A CIMITIRELOR B., cu sediul în B., .. 27 împotriva sentinței civile nr. 7350/14.11.2012 pronunțată de către Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimați-pârâții M. D., V. C. și V. I., toți cu domiciliul în B., .. 1, ., ., citați și prin afișare la ușa instanței, având ca obiect pretenții, evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare este completă, recurs declarat în termen, motivat, timbrat, al IV-lea termen de judecată, la data de 7.10.2013 s-a depus la dosar o cerere de renunțare la judecata pe fond a cauzei de către recurentă.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 7350/14.11.2012 pronunțată în dosarul nr. 2646/14.11.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoria B. s-a admis în parte acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamantul S. de U. Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor B., în contradictoriu cu pârâții M. D., V. C. și V. I., a fost obligată pârâta M. D., în calitate sa de titular de contract la plata sumei totale de 1165,79 lei, din care suma de 1015,50 lei reprezintă chirie restantă și suma de 150,29 lei reprezintă majorări de întârziere pentru perioada 01.07._12, a fost respinsă cererea de evacuare a pârâților din imobilul situat în B., .. 10, ., apt. 4, proprietatea reclamantei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la data de 23.02.2012 reclamantul S. de U. Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor a chemat judecată civilă și personal la interogatoriu pe pârâții M. D., V. C. și minora V. I., prin reprezentant legal, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună :obligarea pârâților la plata sumei de 502,33 lei cu titlu de chirie restantă și majorări de întârziere pentru perioada 01.07._12;evacuarea pârâților din imobilul situat în B., .. 10, ., apt. 4;precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată .
În motivarea cererii se arată că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 30.002/ 19.01.2009, având ca obiect apartamentul nr.4, situat în B., .. 10, ., pentru o perioadă de 1 an, perioadă care s-a prelungit până la data de 01.10.2010, prin actul adițional nr. 1.
Arată că pârâta M. D. a folosit apartamentul fără a se achita de principala obligație a titularului de contract de a plăti chiria, și cf. disp art. 1809 NCC, nu operează clauza de tacita relocațiune întrucât „contractul de locațiune încetează de drept la expirarea termenului convenit de părți fără a fi necesară o înștiințare prealabilă.”
Arată că prin contract pârâta s-a obligat să plătească chiria aferentă lunii expirate în primele 10 zile ale lunii următoare sub sancțiunea clauzei penale de 0,1% pe lună întârziere, prin contract,dar nu și-a respectat această obligație, acumulând o restanță de 502,33 lei, din are suma de 473,90 lei chirie restantă și suma de 28,43 lei penalități și dobânzi de întârziere pentru perioada 01.07._12.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1796, 1817 și 1830-1832 Noul Cod Civil.
Prin cererea depusă la dosar în ședința publică din 26.09.2012, reclamanta și-a majorat pretențiile la suma totală de 1165,79 lei, din care suma de 1015,50 lei reprezintă chirie restantă și suma de 150,29 lei reprezintă majorări de întârziere pentru perioada 01.07._12.
Pârâții legal citați, pârâta titular de contract și la interogatoriu, nu s-au prezentat și nu au formulat apărări în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin contractul de închiriere nr. 30.002/ 19.01.2009, încheiat între părți, pârâta în calitate de titular de contract, și-a asumat obligația de a plăti chiria aferentă lunii expirate în primele 10 zile ale lunii următoare sub sancțiunea clauzei penale de 0,1% pe lună întârziere, pentru o perioadă de un an perioadă care s-a prelungit pînă la data de 01.10.2010, prin actul adițional nr. 1.
Pârâta nu și-a respectat obligația de a achita chiria aferentă perioadei cuprinse între 01.07._12, acumulând o restanță totală de 1165,79 lei, din care suma de 1015,50 lei reprezintă chirie restantă și suma de 150,29 lei reprezintă majorări de întârziere și dobânzi legale pentru perioada 01.07._12.
În drept:
Având în vedere că între părți contractul s-a încheiat la data 19.01.2009, raporturile de închiriere fiind supuse reglementării juridice anterioare Codului civil nou.
Întrucât legea civilă nu retroactivează decât atunci când se prevede expres, legea care guvernează raporturile juridice contractuale stabilite între părți este legea de la data încheierii contractului.
Susținerile că nu operează clauza de tacita relocațiune întrucât „contractul de locațiune încetează de drept la expirarea termenului convenit de părți fără a fi necesară o înștiințare prealabilă.”, nu pot fi primite întrucât nu există o reglementare expresă în acest sens în contract, iar raporturile de închiriere ulterioare termenului, prin tacita relocațiune, sunt supuse aceluiași regim juridic, cel din contractul încheiat între părți.
Instanța a constatat că reclamanta nu a solicitat rezilierea contractului de închiriere și în consecință nu poate cere evacuarea pârâților.
Pârâta, în speță chiriașa titulară a contractului de închiriere menționat a fost citată și la interogatoriu și nu s-a prezentat, motiv pentru care instanța va face aplicarea art. 225 cod procedură civilă.
Față de cele expuse mai sus instanța având în vedere dispozițiile art. 23 și art. 24, lit. b din legea 114/1996 modificată, precum și dispozițiile art. 969 cod civil, potrivit căruia convențiile (contractele) legal făcute au putere de lege între părți, a constatat că acțiunea reclamantei este fondată a admis-o în parte, obligând pe pârâta M. D., în calitate sa de titular de contract la plata sumei totale de 1165,79 lei, din care suma de 1015,50 lei reprezintă chirie restantă și suma de 150,29 lei reprezintă majorări de întârziere pentru perioada 01.07._12, și a respins cererea de evacuare a pârâților din imobilul situat în B., .. 10, ., proprietatea reclamantei.
Având în vedere că cererea de evacuare a fost respinsă instanța a obligat pârâta la plata sumei de 10,30 lei reprezentând taxe judiciare de timbru, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă reclamantul S. de U. Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor a declarat recurs împotriva acestei sentințe.
În motivarea recursului, recurentul S. de U. Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor a arătat că instanța de fond a respins cererea de evacuare a pârâților și că s-a solicitat evacuarea urmare a neachitării debitului datorat către asociația de proprietari. Deși intimații și-au achitat pe parcursul judecării cauzei la instanța de fond chiria restantă și parțial din debitul datorat la cheltuielile de întreținere, aceștia continuă să aibă un debit substanțial.
Deși au fost legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.
La data de 3.09.2013 recurenta a depus adeverința nr. 90/2.09.2013 emisă de Asociația de proprietari nr. 721, prin care se face dovada că intimații au o datorie la întreținere de 108,65 lei reprezentând lunile mai și iunie 2013.
La data de 7.10.2013 s-a depus la dosar de către recurentă adresa nr._/4.10.2013 prin care a solicitat tribunalului să admită recursul, iar în rejudecare să ia act că renunță la judecata cauzei.
Prin urmare, având în vedere poziția procesuală exprimată de reclamantului recurent și dispozițiile art. 246 alin. 1 Cod procedură civilă conform cărora reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, în temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod procedură civilă tribunalul va admite recursul și va modifica în totul sentința, în sensul că în rejudecare va lua act de renunțarea reclamantului la judecata acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant S. DE U. PUBLICĂ DE ADMINISTRARE A FONDULUI LOCATIV SI A CIMITIRELOR B., cu sediul în B., .. 27 împotriva sentinței civile nr. 7350/14.11.2012 pronunțată de către Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimați-pârâții M. D., V. C. și V. I., toți cu domiciliul în B., .. 1, ., ., citați și prin afișare la ușa instanței.
Modifică în totul sentința și în rejudecare ia act de renunțarea reclamantului la judecata acțiunii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi 7 octombrie 2013.
Președinte Judecători
V. R. A.-M. Cășaru M. L. Grefier,
N. I.
Tehnored. I.N./11.10.2013./2 ex.
Jud. fond L.B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 568/2013. Tribunalul BRĂILA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 265/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
