Rezoluţiune contract. Decizia nr. 300/2013. Tribunalul BRĂILA

Decizia nr. 300/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 16188/196/2011

Dosar nr._

Codul operatorului de date personale: 4481

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 300

Ședința publică de la 4.11.2013

Președinte – C. D. T.

Judecător – V. R.

Grefier – A. B.

Pe rol fiind soluționarea apelului (după recalificare) declarat de apelanții E. G. și E. M., ambii cu domiciliul în B., . bis . ., împotriva sentinței civile nr. 6574/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata P. A., cu domiciliul în B., . ..3 ., având ca obiect rezoluțiune contract.

Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 28.10.2013 și s-au consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în temeiul dispozițiilor art.260 C.p.civ. a amânat pronunțarea la 4.11.2013.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de fata:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Braila la data de 06.12.2011 sub nr._, reclamanta P. A. a chemat în judecată pe pârâții E. G. și E. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat prin incheierea nr. 791/04.06.2009, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, in esență, că la data de 4.06.2009, avand in vedere ca sotul era grav bolnav, neavand copii, au incheiat cu pârâții contractul de intretinere, intelegerea fiind de a primi din partea acestora intretinere viagera constand in procurare si preparare hrana, procurarea de medicamente si asigurarea asistentei medicale la cerere si spitalizare, suportarea tuturor cheltuielilor pentru intretinerea bunului imobil si ajutor in menaj, asigurarea unor conditii de trai decent, până la incetarea din viată. Deși si-au asumat aceste obligatii, pârâții nu și le-au respectat. Astfel, sotul a fost transportat la Bucuresti la spital cu salvarea, iar la data decesului a fost ajutată tot de vecini să respecte datinile crestinesti. După decesul soțului reclamantei, deși le-a solicitat de nenumărate ori ajutorul, avand in vedere că i s-a stricat centrala cât și pentru mici reparatii in gospodărie, paratii nu i-au acordat nici un fel de ajutor, motivând că nu au bani si că are pensie mare si se poate descurca, deși ajutorul solicitat nu a fost sub formă de bani. Impreuna cu sotul său aveau venituri din pensii, in jur de 2000 lei, bani pe care îi foloseau pentru achitarea obligatiilor la intretinere, plata energiei electrice, a gazelor, procurarea de hrană si medicamente. Se intamplă frecvent să rămână fără bani de pâine, situatie in care solicita ajutorul vecinilor. In drept art. 1352, art. 1355 – 1356, art. 1549, 1550, 1552 din C.civ.

Pârâtii, legal citati, au formulat întâmpinare, solicitand respingerea actiunii ca nefondata. In motivare, au aratat, in esenta, că reclamanta nu este de bună credință, iar sustinerile acesteia in sensul că pârâții refuză sa isi indeplinească obligatiile contractuale nu sunt adevarate. Au acordat intretinere atat reclamantei cat si defunctului său soț, pe care l-au inmormantat si au făcut cele necesare, conform datinilor, si doresc in continuare sa isi indeplinească obligatiile contractuale, insă reclamanta este cea care refuză să mai primească intretinerea. Si-au indeplinit cu prisosinta cele convenite prin contract, chiar peste obligatiile asumate, au investit in apartament, până in momentul când, la un timp după decesul sotului său, reclamanta a refuzat pur si simplu sa mai primească intretinere, atitudinea acesteia schimbandu-se si datorită si datorită influentelor negative exercitate din partea unor persoane interesate.

Prin sentinta civila nr.6574/16.10.2012 a Judecatoriei Braila a fost admisa actiunea, s-a dispus rezolutiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 791/4.06.2009 de BNP A. M. P., au fost obligati pârâtii să plătească reclamantilor suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată si au fost obligati paratii la plata către stat a sumei de 1891 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele: Între P. N. si P. A., în calitate de întreținuți și creditori ai obligatiei de intretinere și pârâtii E. G. si E. M. în calitate de întreținători și debitori ai obligatiei de intretinere, s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 791/4.06.2009 de BNP „A. M. Plesoianu”, prin care reclamanta si sotul său au transmis pârâtilor nuda proprietate asupra apartamentului situat în mun. B., Ansamblul Buzăului, Șoseaua Buzăului, nr. 12, ..3, . un drept de uzufruct viager asupra intregului apartament. Prin același contract pârâtii și-au asumat obligația de a acorda creditorilor întreținere viageră, care constă in: „procurare si preparare hrană; procurare de medicamente si asigurarea asistentei medicale la cerere si spitalizare; suportarea tuturor cheltuielilor pentru intretinerea bunului imobil si ajutor in menaj, sa acorde intretinutilor o suma de bani lunară, numai in cazul cand executarea in natura a obligatiei nu va fi posibilă; in general sa le asigure conditii de trai decent, pana la incetarea din viata a intretinutilor si totodata sa suporte toate cheltuielile necesare pentru inmormantare si datinile crestinesti”. Totodată, intretinuții s-au obligat sa „solicite intretinere doar in limitele nevoilor lor si a posibilităților intretinătorilor”. In luna februarie 2010 a intervenit decesul creditorului P. N., fiind achitata contravaloarea inhumarii si a intretinerii locului de veci cu chitanta nr._/23.02.2010. Astfel, instanța constată că reclamanta a dovedit existența obligației asumată contractual de către pârâti, revenind acestora sarcina de a proba executarea obligației, față de faptul că o dată dovedită existența unei obligații se naște o prezumție relativă cu privire la neexecutarea culpabilă a obligației de către debitori. Rezolutiunea, astfel cum este reglementata de art. 1020 – 1021 din Codul civil de la 1864 (dispozitii aplicabile in cauza de fata, dat fiind faptul că actul dintre parti a fost incheiat inainte de . 1.10.2011 a Codului civil in vigoare, si fată de dispozitiile art. 5 din legea nr. 71/2011), constituie o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia, actiunea in rezolutiune putand fi intentata doar de partea care a executat sau care se declara gata sa execute contractul, fiind necesară intrunirea urmatoarelor conditii: cealalta parte sa nu-si fi executat obligatia, neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia, debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere in conditiile prevazute de lege. Se retine de către instanta ca reclamanta a sustinut neexecutarea de catre parati a obligatiilor asumate, atat in timpul vietii creditorului P. N. cat si după decesul acestuia. In ceea ce priveste perioada anterioara decesului creditorului P. N. instanta retine, din declaratiile martorilor Mihăila E., Butia G. si Maxineanu M., că pârâții si-au respectat obligatiile asumate, toate partile fiind multumite de derularea contractului – l-au dus pe defunct la controale medicale in Braila dar si la Bucuresti, s-au ocupat de inmormantare si pomenirile ulterioare, conform datinilor. Imprejurarea, recunoscuta de pârât, ca pârâții ar fi incasat ajutorul de inmormantare de 2000 lei de la casa de pensii, nu semnifica incalcarea obligatiilor asumate, atat timp cat suma a fost folosita, potrivit destinatiei sale, si anume, acoperirea cheltuielilor de inmormantare, cu atat mai mult cu cat, potrivit contractului dintre parti, intretinutii se obligau sa solicite intretinere doar in limitele nevoilor acestora si posibilităților intretinatorilor. In ceea ce priveste impozitul pe imobil, aceasta este o sarcina a proprietatii, fiind o obligatie legala a paratilor de a achita impozitul pe cladire, iar nu o obligatie contractuala, a carei neexecutare sa poată conduce la rezolutiunea contractului. Referitor insă, la perioada ulterioara decesului creditorului P. N., instanta retine, din chitantele depuse de parati la dosar, că acestia si-au indeplinit obligatiile de plata a cheltuielilor de intretinere la Asociatia de proprietari si a utilitatilor (lumina, gaz, cablu TV) doar pana in luna iulie 2011 inclusiv, de la acel moment nemaifiind achitata nicio factura de către acestia. Se retine totodata că pârâții au achitat contravaloarea abonamentelor de telefonie fixa (Romtelecom) pana in luna octombrie 2010 inclusiv. Din chitantele depuse de către reclamantă se retine ca din luna iulie 2011 aceasta a fost cea care a achitat contravaloarea utilităților si a intretinerii datorate la Asociatia de Proprietari, paratii nemaiachitand nicio suma cu această destinatie si nici nu au prestat acesteia intretinere sub forma procurării hranei, desi pensia reclamantei este in cuantum de 776 lei lunar, deci insuficientă pentru achitarea utilitatilor si procurarea hranei. Totodată, din declaratiile martorilor Butia G. si Maxineanu M. se retine ca reclamanta, desi in varstă, este capabila sa isi asigure menajul – spălat si facut curat, motiv pentru care a refuzat propunerea pârâtului ca sora acestuia sa ii faca menajul. De asemenea, se retine că obligatia de intretinere este o obligatie intuituu personae (in considerarea persoanei), astfel incat debitorul obligatiei nu poate pretinde creditoarei sa accepte intretinere de la un tert ci este obligat sa acorde intretinerea in natura in conditiile prevzute in contract. Avand in vedere caracterul aleatoriu al contractului, in lipsa acordului creditorului, debitorii nu se pot libera de executarea obligatiei oricat de oneroasă ar fi pentru acestia, iar dacă unul dintre debitori (in speta debitoarea care s-a imbolnavit in cursul anului 2011) nu mai poate presta intretinerea, cel de al doilea trebuie să asigure intretinerea pentru a impiedica creditorul să ceară si să obtina rezolutiunea. In speta de față, față de situatia de fapt retinută mai sus, instanta constată ca incepand din luna august 2011 paratii nu si-au mai executat integral obligatiile asumate contractual, iar din luna septembrie nu au mai prestat deloc intretinere reclamantei, desi aceasta se afla in nevoie, avand pensia mica, necesitand ajutor in procurarea hranei si plata utilitatilor. Comportamentul reclamantei față de vecini, uneori chiar violent in limbaj, după cum au declarat martorii M. M. si Trucă D., nu are relevantă asupra drepturilor si obligatiilor contractuale ale partilor din cauza. La fel, lipsit de relevantă este si contravaloarea intretinerii prestate pana in septembrie 2011 de către pârâti, dat fiind caracterul aleatoriu al contractului, si obligatia succesiva stabilită in sarcina acestora. Prin raspunsul la interogatoriu paratul a recunoscut ca nu a mai prestat intretinere reclamantei, aceasta fiind nevoita, potrivit declaratiilor martorilor Butia G. și Trucă D., sa solicite ajutorul vecinilor (mici imprumuturi de bani inainte de a primi pensia, schimbarea unor becuri, repararea centralei, etc). In schimb, desi a invocat prin intrebarile formulate la interogatoriul reclamantei, paratul nu a facut dovada refuzului acesteia de a primi o suma lunară care sa acopere cheltuielile de intretinere, sau a faptului ca ar fi consemnat o asemenea suma pe numele reclamantei pentru executarea obligatiilor asumate. Mai mult, se retine ca obligatia asumata contractual include mai mult decat cheltuielile de intretinere, iar asigurarea intretinerii suma forma unei sume de bani lunare a fost prevazuta numai in cazul cand executarea in natura a obligatiei nu va fi posibila. Astfel, instanța constată că reclamanta a dovedit existența obligației asumată contractual de către pârâti, revenind acestora sarcina de a proba executarea obligației, față de faptul că o dată dovedită existența unei obligații se naște o prezumție relativă cu privire la neexecutarea culpabilă a obligației de către debitor, iar pârâtul a recunoscut în fața instanței neîndeplinirea obligațiilor asumate, incepand cu luna septembrie 2011. Față de imprejurarea că in contractele de intretinere, datorită caracterului alimentar al prestatiei la care se obligă debitorii si care trebuie efectuate succesiv, termenele stipulate pentru executare avand caracter esential, debitorii sunt de drept in intarziere (art. 1079 pct. 3 din C.civ. de la 1864), se poate cere rezolutiunea fără a se da debitorilor termen de gratie. Având în vedere aceste considerente, față de dispozițiile art. 1020-1021 C.civ., instanța apreciază că cererea reclamantei este întemeiată urmând să o admită și să dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 791/4.06.2009 de BNP A. M. P.. Văzand si dispozitiile art. 274 C.pr.civ., instanta va obliga paratii să platească reclamantei cheltuieli de judecată in cuantum de 1800 lei, reprezentand taxa judiciară de timbru achitată de aceasta, conform chitantelor depuse la dosar. In baza art. 18 din OUG nr. 51/2008 paratii vor fi obligati la plata către stat a sumei de 1891 lei, reprezentand ajutorul public judiciar acordat reclamantei in cauză.

Impotriva acestei hotarari au formulat formulat apel paratii E. G. si E. M..

In motivarea apelului, in esenta, s-au sustinut urmatoarele: în mod gresit instanta de fond a admis actiunea si a retinut ca paratilor le revenea obligatia de a proba executarea obligației, fata de faptul că o data dovedita existenta unei obligatii se naste o prezumție relativă cu privire la neexecutarea culpabila de către debitori; culpa trebuie însă dovedită iar nu prezumată; instanta motivează solutia pe faptul că pârâtul a recunoscut la interogatoriu ca nu și-a mai îndeplinit obligațiile iar reclamanta a fost nevoită să ceară ajutorul vecinilor; instanta evită sa precizeze și cauza pentru care pârâții nu și-au mai putut îndeplini obligațiile față de reclamantă; pârâtul a explicat la interogatoriu că a încercat să mențină relațiile dar reclamanta a refuzat orice sprijin; pârâții au oferit rcelamantei și o sumă de bani lunară dar reclamanta a refuzat și această modalitate de prestare a întreținerii; reclamanta nu a dovedit o culpă în sarcina pârâților în întreruperea prestațiilor de întreținere asumate prin contract ci dimpotrivă s-a dovedit în cauza de față culpa exclusivă a reclamantei prin refuzul acesteia de a mai primi întreținere; instanta de fond, constatand ca pârâții și-au îndeplinit obligațiile contractuale în privința creditorului obligatiei de intretinere defunctul P. N., nu putea să dispună rezoluțiunea totală a contractului de întreținere având în vedere caracterul divizibil al intretinerii in privinta celor doi creditori ai obligatiei, in opozitie cu caracterul indivizibil in ce priveste pe debitorii obligatiei.

Prin intampinare intimata-reclamanta P. A. a solicitat respingerea apelului, susținând în esență următoarele: pârâtul a recunoscut că nu a mai prestat întreținere reclamantei dar nu a făcut dovada refuzului acesteia de a primi o sumă de bani care săa copere cheltuielile întreținerii sau a faptului că ar fi consemnat o asemenea sumă pe numele reclamantei pentru executarea obligațiilor asumate; neexecutarea obligației de întreținere față de unul dintre creditori conduce la rezoluțiunea întregului contract.

În ședința publică din data de 29.04.2013 instanța a calificat calea de atac ca fiind apel.

În cauză au fost administrate probele cu acte, interogatorii, martori.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanta retine urmatoarele:

Între P. N. si P. A., în calitate de întreținuți și creditori ai obligatiei de intretinere și apelanții E. G. si E. M. în calitate de întreținători și debitori ai obligatiei de intretinere, s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 791/4.06.2009 de BNP „A. M. Plesoianu”, prin care intimata P. A. si sotul său au transmis apelanților nuda proprietate asupra apartamentului situat în mun. B., Ansamblul Buzăului, Șoseaua Buzăului, nr. 12, ..3, . un drept de uzufruct viager asupra intregului apartament. Prin același contract apelanții și-au asumat obligația de a acorda creditorilor întreținere viageră, care constă in: „procurare si preparare hrană; procurare de medicamente si asigurarea asistentei medicale la cerere si spitalizare; suportarea tuturor cheltuielilor pentru intretinerea bunului imobil si ajutor in menaj, sa acorde intretinutilor o suma de bani lunară, numai in cazul cand executarea in natura a obligatiei nu va fi posibilă; in general sa le asigure conditii de trai decent, pana la incetarea din viata a intretinutilor si totodata sa suporte toate cheltuielile necesare pentru inmormantare si datinile crestinesti”. Totodată, intretinuții s-au obligat sa „solicite intretinere doar in limitele nevoilor lor si a posibilităților intretinătorilor”. In luna februarie 2010 a intervenit decesul creditorului P. N..

Apelantul E. G. a recunoscut în fața instanței faptul că, începând cu luna iulie 2011 nu și-au mai îndeplinit obligațiile față de intimata P. A.. Acesta a susținut însă că intimata P. A. a refuzat orice sprijin.

Tribunalul reține însă ca apelanții nu au facut dovada celor susținute, în sensul ca au încercat să-și îndeplinească obligația de întreținere față de intimata dar aceasta a refuzat in mod nejustificat.

Astfel, martorul J. T., audiat în fața instaței de apel, la cererea intimatei, a aratat că din vara anului 2011 apelanții nu au mai prestat întreținere intimatei și nu cunoaște ca intimata să fi refuzat să primească întreținere de la apelanți.

Martora B. D., audiată în fața instaței de apel, la cererea apelanților, a arătat că din luna iulie 2011 nu mai cunoaște care au fost relațiile dintre părți.

Martora M. E., audiată în fața instaței de fond, la cererea apelanților-pârâți, a menționat că a fost angajata apelantei E. M. până în anul 2010 iar până la acea data nu a constatat nicio problemă între părti. Cu privire la evenimentele ulterioare lunii iulie 2011 martora nu a declarat nimic. Martorul Maxineanu M. a menționat că după decesul soțului reclamantei (februarie 2010) l-a mai văzut pe pârât venind la reclamantă cu alimente si medicamente iar relațiile dintre părți s-au deteriorat la aproximativ 5-6 luni de la decesul soțului. Reclamanta lua legătura cu pârâții la cabinetul stomatologic iar după vânzarea acestuia nu mai cunoaște cum luau legătura.

Martorul Butia D., audiat în fața instanței de fond, la cererea intimatei-reclamante, a menționat că după ce apelantii au vândut cabinetul medical (luna iulie 2011) a auzit-o pe intimată cum se plângea că apelanții nu i-au mai achitat întreținerea. A asistat la două discuții în care apelantul i-a spus intimatei că nu mai au bani cu care să-i plătească întreținerea și celelalte cheltuieli și trebuie să se descurce singură. Martora T. D. a aratat ca anul acesta i-a văzut pe apelanți la blocul unde locuiește intimata dar altceva nu mai cunoaște.

Fața de cele menționate mai sus instanța va reține că apelanții au recunoscut că începând cu luna iulie 2011 nu și-au mai îndeplinit obligațiile față de intimata P. A. dar acestia nu au facut dovada faptului că ar fi încercat să-și îndeplinească obligația de întreținere față de intimata dar aceasta a refuzat in mod nejustificat.

Tribunalul va observa faptul că, obligația de întreținere este indivizibilă, activ și pasiv. Astfel, în caz de pluralitate de creditori, ea nu este considerată îndeplinită dacă nu s-a executat integral față de toți creditorii, neexecutarea față de unul dintre creditori determină rezoluțiunea întregului contract iar nu pro parte, pentru cota-parte din bun ce a aparținut creditorului față de care obligația nu a fost executată.

Față de cele reținute mai sus se constată că în mod legal, întrucat apelanții nu si-au mai îndeplinit în mod culpabil obligația de întretinere, instanta de fond a dispus rezolutiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 791/4.06.2009 de BNP A. M. P., motiv pentru care, în baza art.296 cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanții E. G. și E. M., ambii cu domiciliul în B., . bis . ., împotriva sentinței civile nr. 6574/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata P. A., cu domiciliul în B., . ..3 ..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 4.11.2013.

PreședinteJudecătoriGrefier

C. D. T. V. R. A. B.

Red.T. C.D.

Dact.B..A.

2 ex./5.11.2013

Jud.fond.B. A.A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Rezoluţiune contract. Decizia nr. 300/2013. Tribunalul BRĂILA