Partaj judiciar. Decizia nr. 175/2013. Tribunalul BRĂILA

Tribunalul BRĂILA - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 175/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 311/247/2011

Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481

ROMANIA

Tribunalul B. - Secția I Civilă

decizia civilă nr. 175

Ședința publică din data de 3 iulie 2013

Președinte – P. B.

Judecător – V. V.

Grefier – M. C.

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamanta M. L. I. cu domiciliul în B., ., .. 61, jud. B. prin avocat G. E. cu sediul profesional în B., ., jud. B., împotriva sentinței civile nr.1072/29.09.2012 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții M. N. cu domiciliul în . (la familia M. V.) și M. I. cu domiciliul în . și intervenienții în nume propriu M. V. și M. E. domiciliați în ., jud. B., având ca obiect partaj judiciar.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 iunie 2013 susținerile fiind consemnate prin încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în temeiul art.260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 3 iulie 2013.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil înregistrat sub nr._, constată:

Prin sentința civilă nr. 1072 din 25 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr._, a admis în parte cererea formulată de reclamanta M. L. I. în contradictoriu cu pârâtul M. N., a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei ca bun comun, în cote de câte ½ fiecare, suprafața de teren de_ mp situată în extravilanul comunei S., județul B.; a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la această suprafață prin formarea a 2 loturi și atribuirea lor în varianta 2 a raportului de expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre: lotul I în suprafață de 21.825 mp se atribuie reclamantei, fiind format din următoarele suprafețe: 4265 mp în T 179 P_/15/1, 12 582 mp în T 165 P_/20/1, 2714 mp în T 168 P_/6/1, 1764 mp în T 187 P_/163/1, 500 mp în T 168 P_/33/1; lotul II în suprafață de 21.825 mp se atribuie pârâtului, fiind format din următoarele suprafețe: 4265 mp în T 179 P_/15/2,_ mp în T 165 P14067/20/2, 2714 mp în T 168 P_/6/2, 1764 mp în T 187 P_/163/2, 500 mp în T 168 P_/33/2; a respins capetele de cerere privind includerea în masa partajabilă și partajarea subvenției încasată de la APIA și a autoturismului Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._; a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional M. N.; a admis cererea de intervenție formulată de intervenienții M. V. și M. E. și a constatat că intervenienții au dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._; a obligat pe pârâtul M. N. la plata către reclamanta M. L. I. a sumei de 200 de lei cheltuieli de judecată și pe reclamanta M. L. I. la plata către intervenienții M. V. și M. E. a sumei de 300 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanta M. L. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. N. să se constate că pe parcursul desfășurării căsătoriei, părțile au dobândit în cote-părți egale terenul arabil în suprafață de 4,365 ha situată în extravilanul comunei S., județul B., urmând a se dispune ieșirea din indiviziune prin formarea a două loturi și atribuirea lor părților. Reclamanta a solicitat ca, pentru evitarea fărâmițării să-i fie atribuit lotul format din suprafața de 25.164 mp T 165 P_/20 cu nr. cadastral 892.

Reclamanta a mai solicitat și obligarea pârâtului la plata a ½ din suma încasată de la APIA cu titlu de subvenție pentru exploatarea suprafeței de teren sus-amintită.

Ulterior, reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul introducerii în masa partajabilă și a autoturismului Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._.

În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că părțile au fost căsătorite, căsnicia acestora desfăcându-se cf sentinței civile nr. 208/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosar nr._ .

Reclamanta a susținut că pe parcursul cât a durat căsătoria, părțile au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 615/15.04.2005 la BNP B. L., de la numiții M. L. și M. A. prin contribuție egală, suprafața de teren a cărei partajare o solicită prin cerere. Această suprafață a fost folosită după divorț, în exclusivitate de către pârât care a refuzat să permită reclamantei să-și exercite dreptul de folosință, încasând de la APIA subvenția acordată pentru exploatarea acestuia.

Cu privire la autoturism, reclamanta a susținut că, fiind dobândit în timpul căsătoriei, acesta este bun comun, urmând a fi inclus în masa partajabilă.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 728 C. civ.

Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare cu caracter de reconvențională, pe care a refuzat să o timbreze, solicitând partajul suprafeței de teren de 4,365 ha, respingerea capătului de cerere privind obligarea sa la restituirea a ½ din subvenția APIA, susținând că nu a încasat o asemenea subvenție, precum și a capătului de cerere referitor la includerea în masa de partajat și a autoturismului Volkswagen Passat. Cu privire la achiziționarea autoturismului, pârâtul a arătat că acesta a fost cumpărat cu banii transmiși de părinții săi pentru achiziționarea pentru ei a mașinii.

M. V. și M. E. au formulat la rândul lor cerere de intervenție în interes propriu prin care au solicitat să li se constate dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._.

În motivarea cererii de intervenție s-a arătat că i-au trimis suma de 5000 euro pârâtului în perioada în care acesta se afla în Spania pentru a cumpăra pentru ei un autoturism. Pârâtul a achiziționat acest autoturism pe care l-a adus în țară și care a fost înstrăinat numitului M. I., în prezent proprietarul mașinii.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține că reclamanta și pârâtul au fost căsătoriți, căsătoria acestora fiind declarată desfăcută la data de 20.05.2009, așa cum rezultă și din sentința civilă nr. 208/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosar nr._ .

În timpul căsătoriei, la data de 15.04.2005 părțile au dobândit în proprietate, prin contribuții egale în calitate de bun comun, suprafața de teren de_ mp situată în extravilanul comunei S., județul B., așa cum rezultă și din contractul autentificat sub nr. 615/15.04.2005 la BNP B. L..

În timpul căsătoriei, părțile au locuit împreună cu intervenienții, niciunul dintre cei doi soți neavând loc de muncă și nerealizând venituri, așa cum rezultă din depozițiile martorilor Calbăr C. și P. Tudorița, sursa veniturilor acestora reprezentând-o banii obținuți de intervenientul M. V. din vânzarea unor oi.

Cu privire la teren, jumătate din suprafața cumpărată de foștii soți a fost folosită de tatăl reclamantei, iar cealaltă de către foștii soți, fiind lucrată o perioadă în cadrul unei asociații, iar o altă perioadă de către intervenienți, așa cum au declarat martorele I. F. și P. Tudorița. În ceea ce privește subvenția APIA, instanța reține din adresa de la fila 107 dosar că pârâtul M. N. nu a formulat cerere unică de plată în perioada anilor 2009-2010.

În decursul căsniciei, pârâtul M. N. a fost plecat în Spania de unde a achiziționat pentru părinții săi, autoturismul Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._. Banii cu care a fost cumpărat autoturismul aparțineau intervenienților M. V. și M. E., așa cum rezultă din depoziția martorului S. G. și a înscrisurilor depuse la filele 197-198 dosar.

Pârâtul a introdus autoturismul în țară pe numele său, după care l-a vândut intervenientului M. V.. Deși reclamanta a susținut că, contractul de vânzare-cumpărare încheiat între pârât și intervenient ar fi nul pentru lipsa prețului, instanța constată că actul nu a fost contestat de reclamantă, care a avut cunoștință de încheierea acestui contract așa cum a declarat martorul Calbăr C.. De altfel în cartea autovehiculului deținătorii autoturismului figurează că au fost atât pârâtul M. N. cât și intervenientul M. V..

În cele din urmă, prin contractul nr. 7182/09.12.2010 de la fila 43 dosar, intervenientul M. V. a vândut la rândul lui autoturismul lui M. I., motiv pentru care instanța a pus în discuția părților și ulterior citarea în cauză în calitate de pârât pentru opozabilitatea hotărârii a acestuia.

Din probele administrate în cauză, instanța reține că masa partajabilă dedusă judecății este formată din suprafața de teren de_ mp situată în extravilanul comunei S., județul B., dobândită de foștii soți prin contractul autentificat sub nr. 615/15.04.2005 la BNP B. L..

Având în vedere faptul că bunul a fost dobândit în timpul căsătoriei, instanța apreciază că el reprezintă bun comun.

Cu privire la cota de contribuție a foștilor soți la dobândirea acestor bunuri, instanța apreciază că aceasta este de câte ½ fiecare, așa cum au susținut și aceștia.

Având în vedere aceste aspecte, pentru egal tratament aplicat coindivizarilor, instanța a dispus ieșirea din indiviziune în varianta a 2-a a raportului de expertiză, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin formarea a 2 loturi, câte unul pentru fiecare parte.

Lotul I, în suprafață de 21.825 mp se atribuie reclamantei M. L. I., fiind format din următoarele suprafețe: 4265 mp în T 179 P_/15/1, 12 582 mp în T 165 P_/20/1, 2714 mp în T 168 P_/6/1, 1764 mp în T 187 P_/163/1, 500 mp în T 168 P_/33/1.

Lotul II, în suprafață de 21.825 mp se atribuie pârâtului M. N., fiind format din următoarele suprafețe: 4265 mp în T 179 P_/15/2,_ mp în T 165 P14067/20/2, 2714 mp în T 168 P_/6/2, 1764 mp în T 187 P_/163/2, 500 mp în T 168 P_/33/2.

Referitor la includerea în masa partajabilă a sumei obținute ca subvenție, instanța a respins-o, reținând din adresa APIA că pârâtul nu a formulat cerere de acordare a acesteia, suprafața de teren partajată prin prezenta hotărâre fiind deținută de reclamantă și pârât numai pe jumătate, cealaltă jumătate fiind deținută de tatăl reclamantei, iar din adresele APIA rezultă că M. N. nu a formulat cerere unică de acordare a subvenției.

În ceea ce privește regimul autoturismului Volkswagen Passat, instanța apreciază că acesta nu este bun comun, fiind dobândit pentru intervenienți și cu banii lor, parte din banii deținuți de aceștia, parte cu banii împrumutați de martorul S. G..

În mod corelativ, instanța apreciază ca întemeiată cererea de intervenție în nume propriu formulată de M. V. și M. E. și constată că intervenienții au dobândit dreptul de proprietate asupra autoturismului Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._, în prezent autoturismul fiind proprietatea pârâtului M. I..

Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere admiterea în parte a cererii, instanța a dispus că dată fiind admiterea în parte a cererii principale și în totalitate a cererii de intervenție, a obligat pe pârâtul M. N. la plata către reclamanta M. L. I. a sumei de 200 de lei cheltuieli de judecată și pe reclamanta M. L. I. la plata către intervenienții M. V. și M. E. a sumei de 300 de lei reprezentând cheltuieli de judecată, parte din cuantumul taxei de timbru și a raportului de expertiză imobiliară.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta M. L. I., invocând motive de nelegalitate și de netemeinicie, sub următoarele aspecte:

1. Cu privire la modalitatea de atribuire a terenului în suprafață de 4,365 ha situat în extravilanul satului S., ., consideră că în mod greșit instanța de fond a avut în vedere varianta a doua din raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză deoarece în această variantă terenul este împărțit în suprafețe mici de teren ce nu pot fi exploatate în mod util și eficient de către părți, scăzând în această modalitate și valoarea economică a terenului.

Solicită a se avea în vedere prima variantă a raportului de expertiză.

2. Cu privire la autoturismul marca Volkswagen Passat înmatriculat sub nr._, apelanta a susținut că în mod greșit instanța de fond a considerat că este bunul intervenienților M. V. și M. E., deși a fost dobândit de reclamantă și pârât în timpul căsătoriei, fiind bun comun și urmează a fi inclus în masa partajabilă la valoarea stabilită prin raportul de expertiză.

Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul motivelor de apel, respingerea cererii de intervenție și stabilirea sultei pentru egalizarea loturilor.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

Tribunalul, examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma motivelor de apel invocate, a probelor administrate la instanța de fond și a dispozițiilor legale incidente, constată că apelul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse:

Apelul declarat de reclamanta M. L. - I. vizează două motive și anume: modalitatea de ieșire din indiviziune asupra terenului în suprafață totală de 4,365 ha (_ mp) situată în extravilanul comunei S., județul B., dobândită cu contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 615/15.04.2005 și calitatea de bun comun a autoturismului marca Volkswagen Passat înmatriculat sub nr._ .

1. Cu privire la primul motiv de apel, ce vizează modalitatea de ieșire din indiviziune, criticile aduse de apelantă sunt întemeiate, având în vedere și concluziile raportului de expertiză judiciară efectuat în cauză de către expertul judiciar J. N., (filele 247 – 251 dosar fond) cu privire la care părțile nu au formulat obiecțiuni, precum și dispozițiile art. 673/9 Cod de procedură civilă privind procedura împărțelii judiciare.

Expertul judiciar a propus două variante de lotizare și anume: varianta I, pentru a evita fărâmițarea excesivă a terenurilor, a propus formarea a două loturi astfel: Lotul I atribuit în exclusivitate reclamantei M. L. - I., format din teren arabil în suprafață totală de 2,5164 ha (25.164 mp), situat în extravilanul comunei S., tarla 165, parcela_/20;

Lotul II atribuit în exclusivitate pârâtului M. N., format din teren în suprafață totală de 1,8486 ha, din care teren categoria de folosință arabil în suprafață de 1,3958 ha (_ mp) și teren categoria de folosință vie în suprafață de 0,4528 ha (4528 mp), situat în extravilanul comunei S. și dispus în patru amplasamente după cum urmează: 8530 mp în tarlaua 179, parcela_/15; 5428 mp în tarlaua 168/3, parcela_/6; 3528 mp, în tarlaua 168, parcela_/33; 1000 mp în tarlaua 187, parcela_/163.

Pentru diferența de suprafață de 3339 mp dintre lotul atribuit reclamantei și cota de ½ ce i se cuvine acesteia, a propus ca reclamanta să plătească pârâtului o sultă în valoare de 1000 lei calculată prin aplicarea unui preț unitar de 3000 lei/ha.

Varianta 2 propusă de expert și pe care instanța de fond a avut-o în vedere, presupune fărâmițarea terenului în loturi de teren în cadrul aceluiași amplasament, parcelă și solă, așa încât părțile nu vor avea în proprietate și posesie loturi compacte de teren, făcând posibile în viitor alte litigii cu privire la modul de folosire a terenului.

Fărâmițarea suprafețelor de teren duce și la scăderea valorii economice a terenului în situația în care părțile vor dori să le înstrăineze.

Varianta II de lotizare presupune dezmembrarea fiecărei parcele din contractul de vânzare – cumpărare în subparcele, astfel că se produce o fărâmițare a terenului.

Egalitatea de tratament pe care instanța de fond a reținut-o drept criteriu de partajare nu trebuie să ducă la diminuarea valorii economice a terenului și nici la alte inconveniente ce pot apărea în legătură cu folosința utilă a acestui bun.

Potrivit art. 741 Cod civil, la formarea și compunerea loturilor, se va evita pe cât va sta în putință, îmbucătățirea peste măsură și divizarea exploatațiunilor, iar potrivit art. 673/9 Cod de procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, ori masa bunurilor de împărțit, precum și alte criterii.

Instanța de apel apreciază că varianta I la raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză de către expertul judiciar J. N., (filele 247 – 251 dosar fond) răspunde cerințelor prevăzute de textele de lege invocate.

2. Motivul de apel ce vizează calitatea de bun comun a autoturismului marca Volkswagen Passat înmatriculat sub nr._, este întemeiat, având în vedere probele administrate în cauză.

Părțile au fost căsătorite în perioada 30.08.2003 – 20.05.2009.

În această perioadă a fost cumpărat autoturismul, fapt necontestat de pârât dar acesta a susținut în precizările la cererea reconvențională, în ce privește banii folosiți pentru cumpărarea acestui bun, în perioada când lucra în Spania, că suma de 5000 Euro, a fost dată de către părinții săi, respectiv intervenienții M. V. și M. E..

Susținerile pârâtului nu au suport probator în cauză.

La interogatoriul luat intervenientului M. V. (fila 84 fond), acesta a precizat că autoturismul a fost cumpărat din Spania pe numele lui M. N., în anul 2008, iar acesta i l-a vândut intervenientului în anul 2009.

La interogatoriu a recunoscut și intervenienta că autoturismul a fost cumpărat de M. N., pe numele acestuia în anul 2008 când lucra în Spania.

Cât privește susținerea pârâtului M. N., în sensul că părinții săi i-au trimis suma de 5000 Euro când acesta lucra în Spania, nu poate fi reținută având în vedere că nu a făcut nici o dovadă în acest sens.

În ce privește înstrăinarea autoturismului de către pârâtul M. N., către tatăl său M. V., aceasta s-a realizat la data de 2.02.2009, conform contractului de vânzare – cumpărare (fila 94 fond), în perioada căsătoriei cu reclamanta, înainte de pronunțarea sentinței de divorț la 20.05.2009, fără acordul reclamantei.

În aceste condiții, bunul este dobândit în timpul căsătoriei, având calitatea de bun comun.

Faptul că a fost înstrăinat de către pârât fără acordul reclamantei, are consecințe sub aspectul atribuirii lui, în sensul că pârâtul va fi obligat să plătească reclamantei contravaloarea cotei de ½.

Conform raportului de expertiză judiciară efectuată de expertul judiciar O. V. (filele 76-78 dosar fond), autoturismul a fost evaluat la de 8697,50 lei, iar cota de ½ este de 4348,75 lei.

Pe cale de consecință, va fi respinsă ca nefondată cererea de intervenție formulată de intervenienții M. V. și M. E., aceștia nefăcând dovada că bunul a fost achiziționat din fonduri proprii cum au pretins.

În prezent autoturismul a fost înstrăinat lui M. I., terț în cauză.

Față de considerentele expuse urmează ca Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod de procedură civilă, să admită apelul declarat de reclamanta M. L. - I., să schimbe în parte sentința și în rejudecare, să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de teren de_ mp situată în extravilanul comunei S., județul B. prin formarea a două loturi și atribuirea lor în varianta I a raportului de expertiză care face parte integrantă din hotărâre astfel:

Lotul I atribuit în exclusivitate reclamantei M. L. - I., format din teren arabil în suprafață totală de 2,5164 ha (25.164 mp), situat în extravilanul comunei S., tarla 165, parcela_/20;

Va obliga pe reclamantă să plătească pârâtului o sultă în valoare de 1000 lei pentru diferența de 3339 mp, deținută în plus față de cota de ½.

Va admite capătul de cerere formulat de reclamantă privind includerea în masa partajabilă și partajarea autoturismul Volkswagen Passat și va constata că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, autoturismul Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._, în valoare de 8697,50 lei pe care îl atribuie pârâtului și obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 4348,75 lei reprezentând cota de ½ din valoarea bunului.

Va respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de intervenienții M. V. și M. E. și va păstra celelalte dispoziții din sentința apelată.

Va lua act că prin concluziile orale apărătorul apelantei nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite ca fondat apelul declarat de apelanta M. L. – I., cu domiciliul în municipiul B., ., ., județul B.,împotriva sentinței civile nr. 1072 din 25 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Însurăței în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații M. N. cu domiciliul în ., M. V. și M. E., ambii cu domiciliul în . și M. I., cu domiciliul în . și în consecință:

Schimbă în parte sentința și în rejudecare:

Dispune ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de teren de_ mp situată în extravilanul comunei S., județul B. prin formarea a două loturi și atribuirea lor în varianta I a raportului de expertiză care face parte integrantă din hotărâre astfel:

Lotul I atribuit în exclusivitate reclamantei M. L. - I., format din teren arabil în suprafață totală de 2,5164 ha (25.164 mp), situat în extravilanul comunei S., tarla 165, parcela_/20;

Obligă pe reclamantă să plătească pârâtului o sultă în valoare de 1000 lei pentru diferența de 3339 mp, deținută în plus față de cota de ½.

Admite capătul de cerere formulat de reclamantă privind includerea în masa partajabilă și partajarea autoturismul Volkswagen Passat și constată că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale, autoturismul Volkswagen Passat, an de fabricație 1997, ._, în valoare de 8697,50 lei pe care îl atribuie pârâtului și obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 4348,75 lei reprezentând cota de ½ din valoarea bunului.

Respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de intervenienții M. V. și M. E..

Păstrează celelalte dispoziții din sentința apelată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 3 iulie 2013.

Președinte Judecător

P. B. V. V. Grefier

M. C.

Red. V. V.

7ex/04.07.2013

Jud. fond C. C.

← Uzucapiune. Decizia nr. 570/2013. Tribunalul BRĂILA		Reziliere contract. Decizia nr. 484/2013. Tribunalul BRĂILA →

Partaj judiciar. Decizia nr. 175/2013. Tribunalul BRĂILA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 175/2013. Tribunalul BRĂILA