Uzucapiune. Decizia nr. 570/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 570/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 10397/99/2012
Dosar nr._
Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 570
Ședința publică de la 5.11.2013
Președinte – C. D. T.
Judecător – V. A.
Judecător – V. R.
Grefier – A. B.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul P. F., cu domiciliul în Iași, . nr.5 ..A ., județul Iași, împotriva deciziei civile nr. 1275/2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații Fleșner E., cu domiciliul în Iași ., județul Iași și M. Iași prin Primar, cu sediul în Iași, având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 31.10.2013 și s-au consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în temeiul dispozițiilor art.260 C.p.civ. a amânat succesiv pronunțarea la 4.11.2013 și la 5.11.2013.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ contestatorul P. F. a formulat în contradictoriu cu intimata Fleșner E., contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1275/2012 a Tribunalului Iași, în temeiul art.317 și art.318 C.p.civ.
În motivarea contestației în anulare, contestatorul a precizat că decizia este netemeinică și nelegală, fiind pronunțată fără a se ține cont de autoritatea de lucru judecat, aducându-i-se grave prejudicii prin încălcarea dreptului său de proprietate. Contestatorul a menționat că este proprietar de drept și de fapt al suprafeței de teren aflat în litigiu, iar reclamanta Fleșner E. nu a fost niciodată proprietară pe suprafața de teren din litigiu și nu a avut în folosință această suprafață de teren.
Prin precizările la contestația în anulare, contestatorul a arătat că prin decizia civilă nr.1275/2012 s-a admis recursul declarat de reclamanta Fleșner E. împotriva sentinței nr.1259/1.07.2011 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, aducându-i-se grave prejudicii prin omiterea unor motive de către Tribunalul Iași ce au stat la baza judecății de fond. Tribunalul Iași a trimis cauza spre rejudecare, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, reținând în decizie „pârâții având calitatea de proprietari ai terenului pretins de reclamanți, au calitatea procesual pasivă pentru că proprietarii terenului sunt cunoscuți”. S-a susținut că instanța a omis din greșeală că nu orice proprietar poate avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune de uzucapiune, ci doar proprietarul nediligent. Contestatorul a făcut referire la condițiile uzucapiunii prin raportare la situația de fapt și a arătat că în considerentele sentinței judecătoria atinge fondul cauzei, dar cauza a fost rezolvată doar pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților. Instanța de fond nu a admis excepția lucrului judecat, doar admițând această excepție nu mai era îndreptățită să examineze fondul cauzei. Tribunalul Iași a făcut o altă omisiune menținând soluția instanței de fond în ceea ce privește excepția autorității lucrului judecat. Contestatorul a făcut referire la dosarele nr._/1995 și nr._ și a susținut că exista identitate de obiect, cauză și părți în ambele cereri, dar instanțele nu au luat în considerare hotărâri definitive și irevocabile. În drept s-a întemeiat contestația pe dispozițiile art.317-318 C.pr.civ.
Prin întâmpinare intimata Fleșner E. a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă. Intimata a invocat dispozițiile art.317 C.p.civ., a arătat că prin decizia contestată s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond și a considerat că atât timp cât nu este o hotărâre definitivă și irevocabilă este inadmisibilă contestația în anulare. Pe fond s-a arătat că chiar dacă ar exista o astfel de hotărâre, motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în nici unul din motivele expres și limitativ prevăzute de lege respectiv art.317 C.p.civ., cererea fiind nefondată.
Prin încheierea pronunțată la data de 24.05.2013 pronunțată de Tribunalul Iași în baza art.40 C.p.civ. și a încheierii nr.2332/18.04.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus scoaterea de pe rol a dosarului nr._ al Tribunalului Iași și înaintarea dosarului către Tribunalul B..
La data de 5.06.2013 dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului B..
Referitor la excepția inadmisibilității invocată de intimată prin întâmpinare, tribunalul nu o va reține întrucât se constată că decizia cu privire la care s-a formulat contestația în anulare este o hotărâre irevocabilă.
Din actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1275/25.05.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Iași s-a admis recursul declarat de reclamanta Fleșner E. împotriva sentinței civile nr._/1.07.2011 pronunțată de Judecătoria Iași pe care a casat-o în parte. S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. florin și M. Iași prin Primar. S-a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași, menținând soluția instanței de fond în ceea ce privește coparticiparea procesuală pasivă, autoritate de lucru judecat și inadmisibilitate.
În drept se reține că potrivit art. 317 - Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Art.318 C.p.civ. prevede că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Textul de lege are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, greșeli pe care le comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată, vizează greșeli de fapt involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale. Pentru verificarea situațiilor invocate nu trebuie să fie necesară o reexaminare a cauzei sau o reapreciere a probelor.
Analizând contestația în anulare formulată, tribunalul constată că aspectele invocate de contestator nu se încadrează în motivele prevăzute de art.317 C.p.civ., acesta nefăcând nicio referire la procedura de citare sau la competență.
Totodată se apreciază că nu sunt incidente nici dispozițiile art. 318 C.p.civ. întrucât din cuprinsul deciziei contestate rezultă că soluția dispusă în recurs nu este rezultatul unei greșeli materiale, ci ca urmare a aprecierii ca fondat a recursului. Nu se poate reține nici că la pronunțarea deciziei contestate s-a omis să se cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Se constată că aspectele invocate de contestator cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale și a autorității de lucru judecat nici nu constituie greșeli materiale, ci sunt aspecte ce vizează judecata, respectiv modul de soluționare a excepțiilor, care au fost de altfel analizate pe calea extraordinară a recursului. Aceste aspecte au fost examinate de instanța de recurs și nu pot face obiectul analizei în cadrul contestației în anulare întrucât s-ar ajunge la o rejudecare a cauzei.
Pentru considerentele mai sus reținute, tribunalul apreciază ca nefondată contestația în anulare formulată, astfel că urmează să o respingă.
În baza art.274 C.p.civ. tribunalul va obliga pe contestator să plătească intimatei Fleșner E. cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat(1000 lei).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestație în anulare formulată de contestatorul P. F., cu domiciliul în Iași, . nr.5 ..A ., județul Iași, împotriva deciziei civile nr. 1275/2012 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații Fleșner E., cu domiciliul în Iași ., județul Iași și M. Iași prin Primar, cu sediul în Iași.
Obligă pe contestator să plătească intimatei Fleșner E. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5.11.2013.
PreședinteJudecătoriGrefier
C. D. T. V. A. V. RoșAdina B.
Red.A. V.
Dact.B..A.
2 ex./26.11.2013
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 467/2013. Tribunalul BRĂILA | Partaj judiciar. Decizia nr. 175/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
