Obligaţie de a face. Decizia nr. 718/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 718/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 3957/197/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 718/R2013
Ședința publică de la 21 Mai 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. B.
Judecător L. S.
Judecător P. M.
Grefier V. D.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurenta reclamantă D. G. D. în contradictoriu cu intimata pârâtă ., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile numărul_/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2013, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 16 .05.2013 și apoi pentru astăzi, când:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată că, prin sentința civilă nr._/19.12.2012, Judecătoria B. a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. G. D. în contradictoriu cu pârâta S.C. R.I.A.L. S.R.L.
La adoptarea acestei soluții, instanța menționată a reținut că, potrivit contractului de închiriere nr.4731 din 31.07.2009 (f.8-10), imobilul situat în B., ..2 a fost închiriat către S. M. care a decedat la data de 04.02.2012 conform certificatului de deces depus la dosar (f.11) iar reclamanta este unica moștenitoare, potrivit certificatului de calitate succesorală (f.12).
Reclamanta a fost înscrisă în fișa locativă a contractului de închiriere încheiat inițial în data de 23.01.1997 (f.14-15) însă în baza declarației date de defuncta S. M. în data de 26.05.1999, aceasta a fost radiată din cuprinsul contractului de închiriere ulterior (f.35-40).
În schimb, potrivit declarației martorei audiate în cauză (f.79) reclamanta locuia împreună cu mama sa în acest imobil când s-a mutat martora în anul 1990 și s-a preocupat de plata chiriei pentru acest imobil și a făcut și investiții.
În ce privește textele de lege aplicabile în speță, prevederile art.27 pct. b din L. 114/1996 invocate de către reclamantă au fost abrogate prin dispozițiile art.230 lit. s din L. nr.71/2011 iar conform art.1834 alin.2 din Noul Cod Civil, descendenții și ascendenții chiriașului au dreptul, în termenul prevăzut la alin.1, să opteze pentru continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia, dacă sunt menționați în contract și dacă au locuit împreună cu chiriașul.
]Totodată, potrivit art.134 din L. nr.71/2011, dispozițiile art.1834 cod civil se aplică și contractelor aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a Codului civil.
În speță, contractul de închiriere nr.4731 din 31.07.2009 era în curs de executare la data intrării în vigoare a Noului Cod civil – 01.10.2011 iar decesul titularului de contract a intervenit în data de 04.02.2012.
În consecință, pentru a putea beneficia de continuarea contractului de închiriere în folosul său, reclamanta trebuia, pe lângă faptul de a locui împreună cu fostul titular al contractului, să fie menționată în contractul de închiriere ceea ce nu s-a întâmplat în speță.
Plata chiriei la zi sau investițiile efectuate de către reclamantă nu prezintă relevanță în speță cât timp nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor legale pentru a putea beneficia de continuarea contractului de închiriere în folosul său.
Împotriva sentinței civile nr._/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria B., reclamanta D. G. Doria a exercitat calea de atac a recursului, solicitând modificarea în totalitate a acesteia, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată pe care a promovat-o.
În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat că a locuit împreună cu titularul contractului de închiriere în spațiul locativ ce constituie obiectul material al acestui act juridic, până la data la care acesta a decedat și că a realizat investiții în acest spațiu, care este singurul în care poate locui, împreună cu copii ei minori, întrucât, potrivit declarației pe proprie răspundere pe care a depus-o la dosar, nu deține în proprietate niciun imobil.
A mai susținut recurenta în motivarea cererii de exercitare a căii de atac că prima instanță a reținut în mod greșit că, în speță, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 71/2011, întrucât, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 3 din acest act normativ, ,, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”.
Or, cum actul juridic din litigiu a fost perfectat în data de 31.07.2009 lui îi sunt aplicabile dispozițiile legii nr. 114/1997.
Recurenta a fundamentat în drept cererea de recurs pe care a promovat-o pe dispozițiile cuprinse în art. 304 pct. 9 și în art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă.
În apărare, intimata ..L. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ce constituie obiectul prezentului dosar, arătând în esență în motivarea poziției sale procesuale că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și a făcut o justă aplicare și interpretare a prevederilor legale incidente.
În calea de atac a recursului nu au fost administrate probe.
Analizând sentința recurată, în raport cu motivele de recurs, cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente, tribunalul constată că cererea de recurs dedusă judecății este nefondată, pentru considerentele ce succed:
Recurenta – reclamantă a învestit instanțele judecătorești cu o cerere de obligare a intimatei la transferarea, în favoarea ei, a beneficiului contractului de închiriere nr. 4731/31.07.2009, ce are ca obiect material imobilul situat în Municipiul B., .. 2, .> În motivarea cererii astfel formulate, parte menționată a arătat că a locui, din anul 1982 în acest imobil, împreună cu mama sa, S. M., care avea calitatea de titulară a contractului de închiriere, reclamanta fiind menționată în contract în calitate de fiică. Ulterior, mama sa a solicitat radierea sa din contract din motive personale însă și în prezent reclamanta locuiește în imobilul în litigiu împreună cu cei doi copii, neavând o altă locuință.
Contractul de închiriere a fost prelungit succesiv însă numai pe numele autoarei sale care a decedat iar reclamanta a dobândit calitatea de moștenitoare legală și a solicitat atât verbal cât și scris transferul contractului de închiriere pe numele său, dar solicitarea sa a fost respinsă.
În drept au fost invocate dispozițiile Legea nr.114/1996.
În soluționarea cererii de chemare în judecată pe care recurenta – reclamantă a formulat-o, Judecătoria B. a stabilit cu prioritate care este legea aplicabilă și a conchis, așa cum am arătat, că aceasta este reprezentată de dispozițiile noului Cod civil.
Statuarea pe care Judecătoria B. a făcut-o sunt acest aspect este corectă, întrucât, prin 230 lit. s din legea nr. 71/2011 prevederile cuprinse în art. 27 lit. b din legea nr. 114/1996 au fost abrogate în mod expres, astfel că ele nemaifiind în vigoare la data sesizării instanței, nu pot constitui temei al instituirii unui drept subiectiv civil.
Dreptul invocat de către partea recurentă nu este un drept născut dintr-un act juridic pe care această parte l-a perfectat anterior datei intrării în vigoare a noului cod civil, ci este un drept pe care aceasta îl invocată în calitatea sa de succesor în drepturi al titularului contractului de închiriere mai sus identificat, astfel că valorificarea lui nu poate avea loc decât în condițiile stipulate de actele normative în vigoare la data la care s-a solicitat ca acest drept să fie instituit.
Sub acest aspect sunt semnificative prevederile cuprinse în art. 6 alin. 1 și 5 din Codul civil, care stipulează:,, legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.
Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .”.
Așa fiind, instanța de recurs constată, la fel ca și prima instanță, că recurenta, în calitate de succesor în drepturi al titularului contractului de închiriere, nu poate invoca decât dreptul instituit de dispozițiile art. 1834 alin. 2 din noul Cod civil, respectiv dreptul de a continua locațiunea începută de antecesorul său, până la data expirării duratei locațiunii, dar numai în cazul în care este menționată în contractul de locațiune și a locuit împreună cu chiriașul.
Or, așa cum rezultă din probele ce au fost administrate în cauză, și cum de altfel a recunoscut și recurenta, această parte nu este menționată în contractul de închiriere în virtutea căruia a invocat dreptul de a continua locațiunea începută de antecesoare sa, astfel că acest drept nu poate fi instituit în favoarea părții menționate, așa cum în mod corect a stabilit prima instanță.
Față de considerentele ce preced, tribunalul constată că Judecătoria B. a interpretat și a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente în cauză, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge cererea de recurs suspusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de recurs formulată de recurenta D. G. - D., prin reprezentant convențional avocat D. N., în contradictoriu cu intimata ., reprezentată legal de administrator unic, reprezentată convențional de consilier juridic S. C., împotriva sentinței civile nr._/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 21.05.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. B. L. S. P. M.
.
GREFIER,
V. D.
Redactat/L.S./24.07.2013
Tehnoredactat/V.D.24.07.2013
Jud fond R. C.
2 ex
| ← Fond funciar. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul BRAŞOV | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
