Acţiune în constatare. Decizia nr. 553/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 553/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 553/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 553/A
Ședința publică din data de 26 mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. F. - Judecător
Judecător: M. B.
Grefier: I. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanții - pârâți B. G., B. L., B. G. L., B. D. A., B. I. și B. I. (născută B.), în contradictoriu cu intimata - reclamantă P. V. S. și intimații - pârâți B. A., D. I. D. și B. M. F., împotriva sentinței civile nr. 1704/03.11.2010 pronunțate de Judecătoria Zărnești, în dosarul civil nr._, având ca obiect acțiune în constatare ieșire din indiviziune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 06 mai 2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 13.05.2015 și 19.05.2015, și apoi, din același motiv, pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată că prin Sentința civilă nr. 1704/2010 pronunțată de Judecătoria Zărnești s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei P. V. S.. S-a admis acțiunea formulată de P. V. S. în contradictoriu cu B. G., B. A., D. E. ,B. V., B. G. L., B. D. A., B. I..S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de B. G.. S-a dispus înscrierea în CF 253 Sohodol pe numele defuncților B. I. și B. Elisafta, în cote egale, a două grajduri în suprafață de 95,59 mp, și a unei case noi în suprafață de 118 mp, descrise în expertiza întocmită de expert M. G., dobândite prin construire. S-a constatat că B. G. a decedat la 20.10.1924. S-a constatat că masa succesorala rămasă de pe urma acestuia cuprinde imobilul situat pe nr. top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov. S-a constatat că are calitate de moștenitor al defunctului B. G. numitul B. I. care a dobândit prin moștenire imobilul situat pe nr. top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov . S-a constatat că B. I. a decedat la 31.07.1982.S-a constatat că masa succesorala rămasă de pe urma acestuia cuprinde imobilul situat pe nr. top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov, imobilul situat pe nr. top 1103/2 înscris în CF 925 Sohodol, terenurile situate pe nr. top 1100, 1101, 1102, 1262 înscrise în CF 253 Sohodol, cota de 1/8 din nr. top 613, 618 înscrise în CF 349 Sohodol, cota de 1/16 din nr. top 614/2 înscris în CF 540 Sohodol, cota de 1/16 din nr. top 619 înscris în CF 666 Sohodol, casa veche înscrisă pe nr. top 1100 din CF 253 Sohodol alcătuită din 2 camere din bârne, și 2 camere cărămidă, ½ din casă nouă cu două corpuri, ½ din două grajduri neîntabulate, descrise în expertiza întocmită de expert M. G.. S-a constatat că au calitate de moștenitori ai defunctului B. I. decedat la 31.07.1982 B. Elisafta – soție care moștenește cota de ¼ din masa succesorală, P. V. S. – fiică care moștenește cota de 3/20 din masa succesorală, B. G.- fiu care moștenește cota de 3/20 din masa succesorală, B. A. - fiu care moștenește cota de 3/20 din masa succesorală, D. E. - fiică care moștenește cota de 3/20 din masa succesorală, B. V. – soție supraviețuitoare de fiu decedat și B. G. L., B. D. A., B. I. – nepoți de fiu decedat care moștenesc împreună cota de 3/20 din masa succesorală. S-a constatat că B. Elisafta a decedat la 10.11.1996. S-a constatat că masa succesorala rămasă de pe urma acesteia cuprinde imobilul situat pe nr. top 1252/2, 1253 înscris în CF 1092 Sohodol, cota de ¼ din imobilul situat pe nr. top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov, cota de ¼ din imobilul situat pe nr. top 1103/2 înscris în CF 925 Sohodol, cota de ¼ din imobilul situat pe nr. top 1100, 1101, 1102, 1262 înscrise în CF 253 Sohodol, cota de 29/32 din nr. top 613, 618 înscrise în CF 348 Sohodol, cota de 53/64 din nr. top 614/2 înscris în CF 540 Sohodol, cota de 53/64 din nr. top 619 înscris în CF 666 Sohodol și ¼ din casa veche înscrisă pe nr. top 1100 din CF 253 Sohodol alcătuită din 2 camere din bârne, și 2 camere cărămidă, 5/8 din casă nouă cu două corpuri, 5/8 din două grajduri neîntabulate, descrise în expertiza întocmită de expert M. G.. S-a constatat că au calitate de moștenitori ai defunctei B. Elisafta decedată la 10.11.1996 P. V. S. – fiică care moștenește cota de 1/5 din masa succesorală, B. G.- fiu care moștenește cota de 1/5 din masa succesorală, B. A. - fiu care moștenește cota de 1/5 din masa succesorală, D. E. - fiică care moștenește cota de 1/5 din masa succesorală, B. V. – soție supraviețuitoare de fiu decedat, B. G. L., B. D. A., B. I. – nepoți de fiu decedat care moștenesc împreună cota de 1/5 din masa succesorală. S-a respins cererea reconvențională de dezbatere a succesiunii numitei S. L. ca neîntemeiată. S-au respins cererile reconvenționale de constatare a faptului că reclamanta P. V. S. este străină de moștenirile defuncților B. I. și B. Elisafta. S-a constatat că investițiile făcute de pârâtul reclamant reconvențional B. G. la imobilele construcții edificate pe terenul înscris în CF 253 Sohodol sunt în valoare de_ lei, sumă ce va fi dedusă din valoarea de circulație a imobilelor.
Au fost respinse celelalte cereri formulate de părți.
S-a dispus partajul imobilelor cuprinse în masele succesorale lăsate de defuncți părților prin formarea de loturi în următorul mod
Pârâtei D. E. i se formează un lot ce cuprinde cotele defuncților din imobilele terenuri situate pe nr. top 613, 618 înscrise în CF 349 Sohodol, nr. top 614/2 înscris în CF 540 Sohodol, nr. top 619 înscris în CF 666 Sohodol.
Imobilele construcții întabulate și neîntabulate, dar care urmează a fi întabulate conform prezentei hotărâri, vor fi atribuite în natură pârâtului reclamant reconvențional B. G., cu obligarea acestuia la plata de sulte comoștenitorilor P. V. S. -_ lei, B. A. -_ lei, și B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., împreună -_ lei.
Imobilul situat pe nr. top 1252/2, 1253 înscris în CF 1092 Sohodol se atribuie reclamantei P. V. S..
Terenurile situate pe nr. top 6010 și 6011 înscrise în CF 6679 Râșnov vor fi comasate, formându-se un nr. top nou 6010,6011 cu suprafața totală de 46434mp, după care nr. top 6010,6011 se va dezmembra în patru nr. top, respectiv nr. top 6010/1,6011/1 în suprafață de 9038,97 mp ce va fi atribuit reclamantei P. V. S., nr. top 6010/2,6011/2 în suprafață de_,58 mp ce va fi atribuit în indiviziune lui B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., nr. top 6010/3,6011/3 în suprafață de_,58 mp ce va fi atribuit lui B. A. și nr. top 6010/4,6011/4 în suprafață de_,37 mp ce va fi atribuit lui B. G.
Nr. top 1103/2 înscris în CF 925 Sohodol va fi adus în CF 253 Sohodol, apoi nr. top 1100, 1101, 1102, 1262 și 1103/2 vor fi comasate într-un nr. top nou 1100,1101,1102,1262,1103/2 în suprafață de 8884,4 mp, după care nr. top nou format 1100,1101,1102,1262,1103/2 se va dezmembra în patru nr. top, respectiv nr. top 1100/1,1101/1,1102/1,1262/1,1103/2/1 în suprafață de 2221,1 mp ce va fi atribuit lui B. A., nr. top 1100/2,1101/2,1102/2,1262/2,1103/2/2 în suprafață de 3479,95 mp ce va fi atribuit lui B. G., nr. top 1100/3,1101/3,1102/3,1262/3,1103/2/3 în suprafață de 2221,1 mp ce va fi atribuit în indiviziune lui B. V., B. G. L., B. D. A., B. I. și nr. top 1100/4,1101/4,1102/4,1262/4,1103/2/4 în suprafață de 1691,87 mp ce va fi atribuit lui P. V. S..
Imobilele construcții sunt situate pe nr. top 1100/2,1101/2,1102/2,1262/2,1103/2/2 din CF 253 Sohodol.
Expertiza întocmită de expert F. G. în varianta corespunzătoare prezentului dispozitiv face parte integrantă din hotărâre.
S-a dispus înscrierea în CF a drepturilor succesorale ale părților și a drepturilor de proprietate individuale ale părților rezultate în urma partajului.
Considerentele pronunțării acestei soluții sunt următoarele:
Instanța analizând înscrisurile depuse la dosar a constatat că B. G. a decedat la 20.10.1924, iar masa succesorală lăsată de defunct este reprezentată de imobilul situat pe nr top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov. Moștenitorul acestui defunct este B. I., fiul său, acesta dobândind prin moștenire masa succesorală lăsată de defunct.
B. I. a fost căsătorit cu L. Elisafta, cei doi având 5 copii, respectiv P. V. S., B. G., B. A., D. E. și B. I..
B. I., tatăl, a decedat în 1982, iar B. Elisafta a decedat în 1996.
Din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor B. I. și M. G., planșele foto depuse la dosar și constatările expertului constructor rezultă că gospodăria părinților părților, folosită în prezent de pârâtul reclamant reconvențional B. G., cuprinde o casă veche alcătuită din 4 camere, din care două construite în 1940 și două construite în 1960. Tot în acea gospodărie mai sunt construite două corpuri de clădire realizate în 1973-1974, respectiv 1978-1980. Grajdurile din gospodărie au fost construite în perioada 1950-1955. Toate aceste construcții au fost realizate în timpul vieții părinților părților, pe terenul aparținând sub nume de proprietar lui B. I., de către aceștia. Martorii B. I. și S. I. au relatat instanței că pârâtul B. G. a contribuit la finisatul casei, a cumpărat materiale de construcții, le-a transportat, a efectuat lucrări de demolări în gospodăria părinților.
Rezultă din probe că B. G. a efectuat îmbunătățiri la imobilele ce alcătuiesc gospodăria părinților părților, îmbunătățiri consemnate de expertul constructor ca nefiind contestate de părțile care au participat la lucrarea efectuată la fața locului, și care au fost evaluate la suma de_ lei ( tencuieli, baie, betonat curte, instalații apă, consolidat pereți grajduri și iesle vite).
Însă din probele administrate nu rezultă că acest pârât ar fi edificat efectiv aceste construcții, ci din contră că aceste construcții au fost realizate de părinții săi, în gospodăria acestora, cu resursele lor (declarațiile martorilor B. I., M. I.).
Totalul valorii imobilelor construcții a fost determinat de expert ca însumând suma de 360.380 lei .
În CF este înscrisă casa veche, construcțiile recente și grajdurile nefiind întabulate. Acestea din urmă urmează a fi întabulate în CF pe numele defuncților B. I. și B. Elisafta, cei în timpul vieții cărora, gospodărind împreună, au fost realizate construcțiile.
Cu privire la casa veche nu s-a făcut dovada demolării acesteia și înlocuirii cu o construcție nouă, expertiza relevând faptul extinderii construcției vechi ce datează din 1940, cu păstrarea a două camere originale.
De asemenea se cuvine a lămuri în prealabil faptul acceptării sau neacceptării de către reclamantă a succesiunilor lăsate de părinții săi. Instanța constată că martorii R. M. și M. I. relatează despre faptul că reclamanta a arendat un teren moștenit de la părinți, a cules fructele de pe acesta, iar chiar pârâtul reclamant reconvențional relatează despre folosirea de către reclamantă a unei suprafețe de circa 5000 mp din terenurile părintești, cu acordul celorlalți moștenitori. Această situație constituie pentru instanță o dovadă a preluării de către reclamantă a bunurilor succesorale, fapt ce dovedește acceptarea succesiunilor părintești, motiv pentru care instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, și a constatat calitatea acesteia de moștenitoare a defuncților.
Bunurile succesorale sunt înscrise în CF-urile depuse în extras la dosarul cauzei.
În acest context masa succesorală lăsată de defunctul B. I. este compusă din imobilul situat pe nr. top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov, imobilul situat pe nr. top 1103/2 înscris în CF 925 Sohodol, terenurile situate pe nr. top 1100, 1101, 1102, 1262 înscrise în CF 253 Sohodol, cota de 1/8 din nr. top 613, 618 înscrise în CF 349 Sohodol, cota de 1/16 din nr. top 614/2 înscris în CF 540 Sohodol, cota de 1/16 din nr. top 619 înscris în CF 666 Sohodol, casa veche înscrisă pe nr. top 1100 din CF 253 Sohodol alcătuită din 2 camere din bârne, și 2 camere cărămidă, ½ din casă nouă cu două corpuri, ½ din două grajduri neîntabulate, descrise în expertiza întocmită de expert M. G.. Această moștenire s-a transmis soției supraviețuitoare și fiilor defunctului conform dispozitivului, întocmit potrivit dispozițiilor art 659 și următoarele Cod Civil, 669 Cod Civil, art 1 din Legea 319/1944.
Ulterior decedând și B. Elisafta, în 1996, moștenirea lăsată de aceasta care cuprinde următoarele bunuri - imobilul situat pe nr. top 1252/2, 1253 înscris în CF 1092 Sohodol, cota de ¼ din imobilul situat pe nr. top 6010, 6011 înscris în CF 6679 Râșnov, cota de ¼ din imobilul situat pe nr. top 1103/2 înscris în CF 925 Sohodol, cota de ¼ din imobilul situat pe nr. top 1100, 1101, 1102, 1262 înscrise în CF 253 Sohodol, cota de 29/32 din nr. top 613, 618 înscrise în CF 348 Sohodol, cota de 53/64 din nr. top 614/2 înscris în CF 540 Sohodol, cota de 53/64 din nr. top 619 înscris în CF 666 Sohodol și ¼ din casa veche înscrisă pe nr. top 1100 din CF 253 Sohodol alcătuită din 2 camere din bârne, și 2 camere cărămidă, 5/8 din casă nouă cu două corpuri, 5/8 din două grajduri neîntabulate, s-a transmis moștenitorilor, fii acesteia.. Cu privire la această moștenire instanța constată că fiul B. I. este predecedat, decesul acestuia intervenind în 1992, astfel că la moștenirea defunctei vin alături de ceilalți copii și moștenitorii lui B. I., fiul, prin reprezentare, respectiv pârâții B. V., B. I.,, B. G. L. și B. D. A., instanța determinând în dispozitiv cotele fiecărui moștenitor din moștenirea lăsată de defunctă.
În ce privește cererea reconvențională formulată de B. G. de dezbatere a succesiunii numitei S. L., instanța a constatat că nu este dovedit faptul decesului acestei persoane și nici descendența defunctei B. Elisafta, astfel că instanța va respinge cererea de dezbatere a succesiunii numitei S. L..
Fiind determinate cotele fiecărui moștenitor din averile succesorale lăsate de defuncții B. I. și B. Elisafta, instanța la cererea reclamantei și a pârâtului B. G. a dispus în temeiul art. 728 cod civil partajul masei succesorale conform cotelor succesorale și ținând cont de modul de folosire al bunurilor preluate de erezi.
În primul rând instanța a ținut cont de cererea pârâtei D. E. de a i se atribui în natură imobilele defuncților, înscrise în CF 349, 540 și 666 Sohodol, cerere cu care ceilalți copărtași au fost de acord, astfel că aceste imobile vor constitui lotul ce va fi atribuit acestei comoștenitoare.
Restul bunurilor succesorale vor fi împărțite celorlalte 4 tulpini moștenitoare, fiecăreia din ele urmând ai fi atribuit câte ¼ din masa bunurilor.
Instanța a ținut cont de asemenea de faptul că pârâtul reclamant reconvențional B. G. folosește gospodăria rămasă de la părinți, încă din timpul vieții acestora, locuind cu aceștia, pârâtul aducând și îmbunătățiri construcțiilor ce o compun. Ca atare, pentru a nu aduce prejudicii vieții familiei acestuia, și pentru a consolida o stare de fapt ce dăinuie de o lungă perioadă de timp, instanța va atribui în natură toate construcțiile ce compun gospodăria organizată pe terenul situat pe nr. top 1100 înscris în CF 253 Sohodol pârâtului reclamant reconvențional B. G.., urmând ca acesta să achite sulte celorlalte trei tulpini moștenitoare. La determinarea sultelor datorate pentru atribuirea tuturor construcțiilor pârâtului B. G. se va avea în vedere valoarea totală a construcțiilor, respectiv 360,380 lei din care se va scade valoarea îmbunătățirilor aduse de B. G., rezultând suma rămasă de 342.928 lei. Această sumă va fi împărțită în patru, o parte valorând_ lei, B. G. urmând a achita sulte comoștenitorilor P. V. S. -_ lei, B. A. -_ lei, și B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., împreună -_ lei .
Terenurile rămase de împărțit moștenitorilor B. G., P. V. S., B. A., și B. V., B. G. L., B. D. A., B. I. urmează a fi împărțite de așa manieră încât să asigure loturi egale celor patru tulpini de moștenitori, să asigure folosința normală a construcțiilor atribuite lui B. G., și să armonizeze într-un mod cât mai fidel solicitările de atribuire formulate de reclamantă și pârâtul reclamant reconvențional.
În acest sens va fi valorificată propunerea expertului topograf care comasează nr. top 6010 și 6011, iar nr. top rezultat este împărțit în patru nr. top noi, cu suprafețe diferite, ce vor fi atribuite conform dispozitivului hotărârii, același procedeu urmând a fi valorificat și pentru terenurile înscrise în CF 925 și 253 Sohodol. Imobilul situat pe nr. top 1252/2 și 1253 înscrise în CF 1092 Sohodol urmează a fi atribuit reclamantei.
Pentru terenuri nu vor fi acordate sulte întrucât expertul topograf a indicat că suprafețele loturilor sunt egale, suprafețele imobilelor fiind în fapt mai mari decât cele cu care apar înscrise în CF 253 și 1092 Sohodol, astfel că situația reală a terenurilor nu poate fi ignorată chiar daca nu s-au formulat cereri de rectificare a acestor suprafețe.
În ce privește cererea pârâtului reclamant reconvențional B. G. de a se include în pasivul succesoral cheltuielile pentru înmormântările defuncților și cele de ritual, instanța constată că aceste cheltuieli nu sunt cuantificate și nici dovedite, martorii M. E. și B. I. relatând doar generic că pârâtul ar fi făcut astfel de cheltuieli dar nu le-au detaliat, nu le-au descris și nici prețuit pentru a putea fi verificate sau valorificate în vreun fel, astfel că această cerere urmează a fi respinsă.
Având în vedere că fiecare parte a dobândit beneficii prin soluționarea pricinii, cheltuielile de judecată urmează a fi compensate între părți.
Imobilul provine dintr-o dezmembrare efectuată în 1996 prin act autentic între D. C. și D. I. pe de o parte și D. I. și D. M. pe de altă parte, expertul topograf desemnat arătând că dispoziția în teren a construcțiilor nu respectă planul de dezmembrare, construcțiile ambelor părții fiind distribuite atât pe numărul top propriu cât și pe nr. top al copartajantului. Expertul topograf a evaluat terenul la valoarea de 5835 euro, apreciind că acesta nu poate fi partajat în natură, fiind destinat exploatării construcțiilor aflate pe el.
Construcțiile și structura acestora sunt descrise în CF, iar pe teren expertul în construcții le-a identificat, instanța constatând din raportul de expertiză întocmit că aceste construcții și-au păstrat structura inițială, schimbându-se doar destinația unor spații ( un hol a devenit cămară). Pe teren expertul a identificat două corpuri de casă cu anexe aferente fiecăruia. In corpul de casă alcătuit din trei camere locuiește pârâtul iar corpul de casă alcătuit dintr-o cameră este folosit de reclamanta D. M. când nu locuiește la fiica acesteia în Germania.
Expertul a determinat și valoarea investițiilor efectuate de pârât la cele două corpuri de casă, respectiv_ lei la corpul de casă alcătuit din 3 camere (corpul nr 1) și_ lei la corpul de casă alcătuit dintr-o cameră (corpul 2). De asemenea prin expertiză a fost determinată valoarea totală a construcțiilor respectiv_ lei și valorile separate ale celor două corpuri de casă cu anexe.
Având la îndemână toate aceste date instanța va admite cererea de partaj formulată de pârâtul reclamant reconvențional. La alcătuirea loturilor instanța va ține cont de valorile corespunzătoare cotelor de proprietate din imobil pe care le au părțile, asigurarea funcțiilor imobilului, a exploatării sale normale, a nevoilor fiecărei părți.
În acest sens, constatând că pârâtul are o cotă ideală din imobil de 3/16, deci foarte mică, dar are nevoie de locuință, iar corpul 2 de clădire cu anexe este propice locuirii, instanța va constitui un lot alcătuit din corpul 2 de casă, anexe și părți de uz comun pe care îl va atribui pârâtului. Valoarea acestui lot fiind de 40.616 lei, față de valoarea cotei cuvenită pârâtului, respectiv_ lei, acesta ar trebui obligat la plata unei sulte către reclamante, acestea solicitând formarea unui lot comun. Însă în considerarea faptului că prin expertiza în construcții s-a constatat că pârâtul a efectuat îmbunătățiri la ambele corpuri de clădire din care la corpul 1 valoarea investițiilor este de_ lei, compensând investițiile efectuate de pârât la corpul 1 de clădire ce se va atribui reclamantelor cu sulta pe care acesta trebuie să o achite reclamantelor pentru atribuirea unui lot de o valoare mai mare decât valoarea corespunzătoare cotei sale de proprietate, urmează ca reclamantele să îi mai achite pârâtului suma de 1516 lei.
Restul imobilului alcătuit din corpul 1 de casă, anexe, părți de uz comun va fi atribuit în indiviziune reclamantelor.
Instanța a luat act de faptul că în patrimoniul defunctului s-a aflat și cota de 1/4 din imobilul situat pe nr. top 3987/1/80/3 – curte, cotă care va trece în patrimoniul succesorilor amintiți, pârâtul dobândind o cotă de 3/32 din imobil iar reclamantele împreună o cotă de 13/32 din imobil.
Cererea pârâtului de a fi obligate reclamantele la plata cheltuielilor de înmormântare este neîntemeiată, nefiind probată, iar restituirea investițiilor efectuate la imobil se va limita la suma de 14.729 lei care a fost avută în vedere la compensarea cu sulta datorată de pârât reclamantelor. În acest context cererea reconvențională a pârâtului va fi admisă doar în parte, respectiv în ce privește partajul bunurilor succesorale, restituirea contravalorii investițiilor de maniera arătată anterior și înscrierea in Cf a drepturilor dobândite prin succesiune și partaj.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții B. G., B. V., B. G. L., B. D. A. și B. I..
În motivarea apelului declarat, pârâtul B. G. a solicitat in temeiul art. 296 C.pr.civ schimbarea in parte sentința apelata si rejudecând admiterea în întregime a cererii reconvenționale, admiterea acțiunii principale doar în ceea ce privește ieșirea din indiviziune, în rest urmând a fi respinsă.
În expunerea stării de fapt s-a arătat că părțile din prezentul litigiu sunt frați, fii ai defuncților B. loan (d. 1982) si B. Elisafta (d. 1996), respectiv nepoți si soție supraviețuitoare ai unui frate predecedat. Masa partajabila a fost detaliata atât în acțiunea principala, cat si in cererea reconvenționala, ca fiind alcătuita din terenuri si casa bătrâneasca, înscrise în cf 253 Sohodol, 925 sohodol, 1092 Sohodol si 6679 Râșnov.
Solicitarea principala a tuturor pârtilor litigiului este ca instanța sa dispună ieșirea din indiviziune asupra acestor bunuri.
In particular, apelantul a mai solicitat a se constata ca a construit pe terenul părinților, cu acordul acestora, o casa in care acesta locuiește in prezent, si ca a efectuat îmbunătățiri la casa părinteasca si a suportat cheltuielile de înmormântare, solicitând deducerea contravalorii lor din masa partajabila.
Instanța de fond a pronunțat sentința fără a aprofunda starea de fapt prezentata; de altfel, probațiunea administrată, deși la prima vedere pare completa, a fost in realitate administrate superficial, cu neobservarea tezelor probatorii indicate de părți, de asemenea si cu neobservarea voinței pârtilor referitoare la modalitățile de ieșire din indiviziune.
Apelantul critică modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active. Aceasta calitate, de succesor, nu de succesibil, trebuia sa o probeze reclamanta fata de părinții săi, demonstrând ca a făcut acte de acceptare a succesiunii, in termen de 6 luni de la decesului fiecăruia dintre aceștia întrucât legea nu distinge care anume din moștenitori ar trebui să facă acte de acceptare si care nu, rezulta fără dubiu ca orice succesibil pentru a deveni succesor, trebuie să facă astfel de acte care să îmbrace forma acceptării exprese sau tacite, si care trebuie exercitate in mod obligatoriu înăuntrul termenului de 6 luni de la data decesului persoanei după care dorește sa i se stabilească aceasta calitate.
Analizând probațiunea administrata, nu rezulta din nici o declarație de martor ca reclamanta ar fi făcut acte de acceptare in termen de 6 luni de la decesul tatălui sau mamei sale.
Rezulta într-adevăr, ca ar fi dat in arenda un teren (după ce a cerut consimțământul apelantului, afirma martorul reclamantei, R. M.), in anul 2005, adică la peste 20 de ani de la moartea părinților tatălui, si la aproape 10 de la moartea mamei.
În primul rând, urmează ca instanța ar fi trebuit să analizeze daca rezulta din probațiune ca termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii după fiecare din părinți a fost sau nu respectat .
Cu toate acestea, instanța de fond a considerat afirmația martorilor cum ca reclamanta ar fi dat in arenda un teren ca fiind suficient de lămuritoare in ce privește justificarea calității ei procesuale active, neinsistând asupra termenului imperativ de 6 luni.
În al doilea rând, trebuie analizat ce fel de acte de acceptare spune reclamanta că ar fi făcut. Încercările acesteia de a-și dovedi calitatea se rezuma la afirmațiile a doi martori, care arată că ar fi primit fructe de la apelant, sau că ar fi cules fructe de pe terenurile în litigiu.
Literatura de specialitate arată că actele "curat conservatorii", săvârșite pentru păstrarea în bune condiții a patrimoniului succesoral, determinate de necesități, și folositoare tuturor moștenitorilor, care nu angajează viitorul bunurilor din moștenire și nu atacă fondul moștenirii, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită a moștenirii.
Printre aceste acte curat conservatorii se enumera exemplificativ efectuarea formelor de publicitate imobiliară, contractarea de reparații urgente, perceperea fructelor și veniturilor curente - nu și a productelor (tăierea pădurii/livezii de exemplu). Nu ar reprezenta acte de acceptare a moștenirii nici plata cheltuielilor de înmormântare - dacă reclamanta ar fi făcut afirmația că această plată a efectuat-o ea.
Așadar, reclamanta nu reușește sa își dovedească aceasta calitate de succesor .
În consecință, solicită instanței de apel să reanalizeze excepția invocată, urmând a o admite și a constata că intimata reclamantă este străină de moștenire, consecință față de care
apelantul solicită atribuirea în întregime a imobilelor construcții și teren aferent înscrise în cf 253 și 925 Sohodol, împărțirea conform folosinței a imobilului teren din cf 6679 Râșnov, împărțirea conform cotelor a imobilului teren înscris in cf 1092 Sohodol.
Menționează ca dintotdeauna apelantul a fost cel care a achitat impozitele pentru imobilele din Sohodol.
În măsura în care se va respinge excepția invocată, iar reclamanta P. V. se va considera ca fiind moștenitor legal, alături de ceilalți frați, solicită a se avea în vedere următoarea variantă de ieșire din indiviziune
Modalitatea de partaj solicitată în speță este complexă, vizând partajul prin atribuirea bunului în întregime către unii din copartajanți, împărțirea conform folosinței in ce privește unele din bunuri și împărțirea conform cotelor în ce privește alte bunuri.
Menționează că această solicitare a formulat-o în fața instanței de fond solicitând a se efectua mai multe variante de partaj prin raportul de expertiză topo, variante care să țină seama de interesele copărtașilor.
Astfel, in ceea ce privește imobilele, construcții și teren înscrise in cf 253 si 925 -Sohodol - casa părinteasca veche, imobilul noua, grajd, curte și grădină, solicită atribuirea acestora în întregime. Aceasta solicitare este făcută de apelant având în vedere următoarele: a locuit in casa părinteasca de când s-a născut, a făcut investiții în legătură cu acest imobil - acest aspect este dovedit, urmând a solicita suplimentarea probatoriului asupra aspectelor ce privesc cuantumul îmbunătățirilor, în acest moment, imobilul din Sohodol este singura sa casă de locuit, casa noua a construit-o in întregime - și în legătură cu acest aspect va solicita completarea probatoriului, întrucât instanța de fond a considerat insuficiente probele administrate; probatoriul de la fond a condus instanța la concluzia că ar fi efectuat lucrări de amploare la imobilul nou.
Mai mult decât atât, si apelantul si intimații parați B. V., B. G. L., B. D. A., B. I. au solicitat ca imobilul teren aferent casei sa nu fie partajat in natura; acest aspect nu a fost luat in considerare de instanța, astfel încât nu există nici o variantă a raportului de expertiza topo care să dea eficiență acestei solicitări - acesta este unul din motivele pentru care am solicitat completarea probatoriului cu expertiza topo.
În ceea ce privește imobilul înscris in cf 1092 Sohodol apelantul solicită să nu i mi se atribuie în natură nicio cotă din acel imobil. O variantă posibilă ar fi atribuirea în întregime a acestui teren către intimata reclamantă - P. V., pentru a se evita fărâmițarea excesiva, sau atribuirea sa către P. V. și B. A., dacă acesta a solicitat așa ceva
În ceea ce îi privește pe pârâții B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., manifestarea lor de voință a fost că nu doresc teren în Sohodol, fiindu-le imposibil să îl lucreze, singura pretenție a acestora vizând terenul din Râșnov. În acest sens, nu există în dosar, în raportul de expertiză, o variantă de partaj care să îmbine voința copartajanților.
În ce privește terenul din cf 6679 Râșnov - acesta este folosit în prezent de
apelant, de pârâtul B. A., precum și de pârâții B. V.,
B. G. L., B. D. A., B. I.
O primă variantă de împărțeala legat de acest teren ar fi fost împărțirea sa conform folosinței cu obligarea tuturor la plata unei sulte către reclamantă (această variantă de partaj nu a fost întocmită de expert, deși i s-a solicitat - încă un motiv pentru suplimentarea probațiunii)
O a doua variantă ar fi împărțirea conform cotelor între toate părțile din prezenta cauză, în acest fel rezolvându-se chestiunea sultei - care nu ar mai fi datorată.
În oricare din variantele de mai sus, a solicitat instanței de judecată a face împărțirea conform suprafețelor de carte funciară, iar nu conform suprafețelor măsurate de experți, întrucât nu există petit de rectificare de carte funciară: în aceeași măsură, eventuala sultă datorată stabilită tot în funcție de suprafața atribuită conform cărții funciare, iar nu în funcție de suprafața măsurată - această solicitare a fost respinsă, cu motivarea că nu se poate ignora că în realitate suprafețele nu sunt identice cu cele din cf, este reală susținerea instanței în acest sens, însă este evident că, neignorând realitatea de la fața locului, s-a ajuns la ignorarea faptului că nici una din părți nu a formulat petit de rectificare de suprafața de cf.
Alte chestiuni pe care apelantul dorește a le demonstra în apel: aspectul construirii imobilului casă (clădirea nouă) de către acesta; faptul că a efectuat cheltuieli cu întreținerea părinților și cu înmormântarea acestora.
Intimata reclamantă P. V. depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului.
Precizează că instanța de fond, în mod corect, a respins excepția lipsei calității procesual active a intimatei - reclamante, precum si petitele prin care apelantul solicitase a se constata că intimata-reclamantă ar fi străina de succesiunile ramase de pe urma defuncților săi părinți.
Din depozițiile martorilor audiați in cauza, la solicitarea intimatei - reclamante a rezultat fără putință de dubiu, că atât după moartea tatălui său B. I., cât și după moartea mamei sale B. Elisafta, intimata-reclamantă a folosit personal imobilul înscris în CF 1092 Sohodol, în sensul că l-a îngrijit, l-a curățat, a cules fructele acestuia și a achitat impozitele aferente acestuia. Apoi intimata apelantă a arendat acest teren altor persoane.
Toate aceste aspecte se coroborează cu răspunsurile la interogatoriu ale apelantului care recunoaște ca de pe imobilele supuse dezbaterii succesorale i-a predat intimatei-reclamante fructe. Prin acest răspuns intimatul a arătat, practic, că încă de la decesul părinților săi a recunoscut calitatea de moștenire a surorii sale intimata-reclamanta. De asemenea, din depozițiile martorilor audiați a rezultat si faptul ca intimata-reclamanta a participat la slujbele de înmormântare si pomenire a părinților săi, a contribuit la cheltuielile aferente acestor ceremonii.
Din înscrisurile depuse la dosar reiese si faptul ca intimata-reclamantă a achitat impozite privire la imobilul folosit de aceasta.
Probele mai sus prezentate dovedesc faptul că intimata-reclamantă a acceptat succesiunea părinților săi, iar actele și faptele acesteia nu au fost fapte conservatorii ale bunurilor moștenirii, ci sunt faptele și actele înfăptuite de un adevărat proprietar al bunurilor.
În același fel a folosit celelalte terenuri supuse partajului și apelantul.
Varianta de ieșire din indiviziune, reținută în sentința atacată, este cea corectă, echitabilă, prin aceasta realizându-se o împărțire judiciară a imobilelor supuse partajului.
Astfel, fiecare dintre moștenitori a primit din imobile câte un tot, potrivit folosințelor exercitate si cotele de proprietate ce le reveneau.
Imobilele înscrise în CF 253 Sohodol și CF 925 Sohodol sunt cete mai valoroase din punct de vedere economic. Apelantul a primit din acestea, toate construcțiile și un lot de teren (suficient de mare).
De esența partajului, este împărțirea în natură a bunurilor ce fac obiectul partajului, iar în speță, acest lucru a fost posibil datorită faptului că suprafețele terenurilor în litigiu sunt mari. Este firesc și corect, ca fiecare copartajant să primească în totul sau atât bunuri valoroase economic, cât și bunuri mai puțin valoroase.
Nu ne aflăm în prezența unei fărâmițări excesive a imobilelor, fiecare parte primind loturi cu suprafețe mari și putând să le valorifice potrivit destinaților lor.
Prin obiecțiunile la raportul de expertiză topografică apelantul a solicitat împărțirea tuturor imobilelor, iar aceste obiecțiuni au fost încuviințate, fiind efectuată de expert o asemenea variantă de împărțire.
Variantele de partaj întocmite de expert au ținut seama de solicitările părților, fiecare copartajant primind suprafețe de teren și conform folosințelor exercitate. Instanța de fond a adoptat varianta de împărțire prin care părțile primesc suprafețe de teren din toate imobilele, fiind respectate cotele de proprietate ce le revin prin moștenire, astfel nu se mai datorează sulte valorice pentru terenuri.
La judecata pe fond a cauzei, apelantul a administrat probele cu înscrisuri, interogatorul pârtilor, martori și expertize de specialitate.
Martorii au fost întrebați pe aspectele legate de edificarea construcțiilor în litigiu, de acoperirea cheltuielilor pentru înmormântarea și pomenirea defuncților părinți ai părților.
Nu poate fi imputat instanței de fond ca apelantul nu a dovedit cu înscrisuri, interogatori, 5 martori ca ar fi edificat o construcție si că ar fi suportat cheltuielile de înmormântare ale părinților săi.
În cauză a fost efectuată expertiza construcții, iar la aceasta au fost încuviințate obiecțiuni formulate de apelant. Aceasta expertiza a fost completata, fiind dat răspuns fiecărei solicitări a apelantului. La efectuarea lucrării pe teren, a fost prezent si expert consilier al apelantului.
Construcțiile supuse partajului nu au fost supraevaluate, iar starea din urma a acestora a fost stabilita, in mod corect, de către expertul constructor.
Pe de alta parte, toate construcțiile in litigiu au fost și sunt folosite în exclusivitate de către reclamant, astfel că acestuia îi este imputabilă starea acestora.
Din probele administrate în cauză a reieșit, în mod clar că imobilul construcție nou, edificat în perioada anilor 1972 - 1974 a fost construit de părinții părților Apelantul nu a dovedit nici cu acte, nici cu martori ca in aceea perioada ar fi deținu vreun venit care sa-i permită sa edifice o casa. Mai mult, pana in anul 1972, apelantul a efectuat stagiul militar, astfel ca este imposibil de crezut, că după armată ar fi deținut resurse financiare care să-i permită să construiască o casă.
În motivarea apelului declarat, apelanții B. V., B. G. L., B. D. A. și B. I. au arătat că solicită a se atribui doar cota din terenul pe care îl folosesc în prezent, respectiv terenul din Râșnov și nu au nici un fel d pretenție față de B. G. în ceea ce privește ternul din Sohodol și casa părintească, așa cum nu au nici un fel de pretenție în ceea ce privește livada din CF 1092 Sohodol.
În probațiune, în apel s-a administrat proba cu înscrisuri, testimonială și proba cu expertiza tehnică.
Analizând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul reține următoarele:
În privința apelului declarat de B. G.:
Prima critică privește modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a intimatei P. V., apelantul apreciind că acesta nu a dovedit că a acceptat succesiunea antecesorilor săi în termenul legal de 6 luni de la decesul acestora.
Tribunalul reține că excepția invocată a fost soluționată în mod corect de prima instanță în sensul respingerii sale, criticile aduse acestei soluții fiind neîntemeiate.
În acest sens se rețin ca fiind elocvente depozițiile martorilor R. M. și M. I., depoziții la care a făcut referire și instanța de fond în hotărârea apelantă, martori care au relatat că intimata reclamantă a preluat din moștenirea părinților un teren, pe care în anul 2005 l-a dat în arendă martorului R. M.. De asemenea martorului a mai arătat că pe acest teren sunt plantați pomi fructiferi iar ,, an de an de la moartea mamei sale reclamanta a cules fructe din livadă”.
Pe lângă aceste depoziții, instanța mai reține că la dosarul de fond- fila 134 s-a depus un contract de întreținere prin care mama reclamantei, B. Elisafta i-a lăsat fiicei acesteia terenul agricol situat în Sohodol, având ca vecini, la est - familia Jigărea G. și R. M., P. P., la vest - Bâlca N. și C. G., la sud - C. G. la nord - școala. În act mama sa B. Elisafta mai menționează că ,,este dorința mea de suflet ca acest teren să fie zestrea fiicei mele, P. V.. Terenul este folosit de susnumita P. V. din anul 1982, când a decedat soțul meu, B. I.. Tot de atunci l-a întreținut și suportat impozitele aferente”.
În raport de cele expuse mai sus, Tribunalul reține că ca fiind dovedită calitatea procesuală activă a intimatei reclamante, dedusă din faptul că acesta a stăpânit terenul pe care mama sa i l-a încredințat încă din anul 1982, de la decesul tatălui reclamantei, astfel că acesta, preluând un bun din masa succesorală a acceptat tacit moștenirea tatălui și ulterior a mamei.
Un alt motiv de apel îl constituie solicitarea apelantului de a se constata că acesta a construit pe terenul părinților, cu acordul acestora, o casă în care acesta locuiește în prezent, că a efectuat îmbunătățiri și că a suportat cheltuielile de înmormântare, solicitând deducerea contravalorii acestora din masa partajabilă, cereri respinse de instanța de fond.
Din probele administrate de către instanța de apel se reține faptul că acesta a dovedit că a construit pe terenul părinților, în anii 1973-1974 o construcție, identificată în raportul de expertiză nr._/2008 întocmită de expert M. G., ca având suprafața de 118 mp, compusă din trei camere de locuit, bucătărie, cămară, hol, baie și un coridor.
Astfel, martorul M. V. a relatat următoarele: ,, cunosc imobilul din Sohodol care a constituit proprietatea defunctului B. I. și arat că acesta era constituit din două corpuri de clădire dintre care unul a fost demolat în jurul anul 1973, iar cel de-al doilea mai există și în prezent. În locul corpului demolat apelantul B. G. a construit în anii 1973-1974 o altă clădire. Construcția nouă este compusă dintr-un hol o baie, un living și trei dormitoare. Din câte cunosc apelantul B. G. a construit singur acest corp de clădire și stiu că acesta avea bani întrucât în afara locului de muncă se mai ocupa și cu comerțul de cereale și animale.
Construcția nouă a fost pornită de la zero întrucât corpul vechi de clădire care a fost demolat avea o singură cameră din cărămidă din care nu cred că s-a recuperat ceva fiind veche. Tatăl reclamantului se întreținea din vânzare de produse agricole, iar mama era casnică Știu că apelantul îi sprijinea cu bani pe părinții săi. „
Această declarație se coroborează cu cea a martorului Jigărea M. care a arătat faptul că ,, în jurul anilor 1973-1974 construcție veche edificată de autorii părților a fost
demolată iar apelantul B. G. a construit o casă nouă compusă din
patru camere și o baie. Din câte cunosc construcția nouă a fost edificată de apelantul B. G., aceasta fiind angajat la întreprinderea 6 martie și realizând și venituri din tăierea animalelor a căror carne o vindea. Menționez ca in gospodărie se obțineau
produse agricole, părinții apelantului erau bătrâni atunci, iar tatăl era șchiop și mai lucra
doar în gospodărie. Ceilalți frați nu au contribuit la construcția fiind plecați din . lângă cele menționate mai sus, Tribunalul mai reține că potrivit înscrisului depus la dosar- fila 187 denumit ,, contract”, tatăl apelantului, B. I., a arătat că locuiește în casă cu fiul său G., iar pe acest teren există o șură cu două grajduri, o casă veche compusă din trei camere, bucătărie și hol, menționând faptul că ,, de asemenea, fiul meu G. a construit o casă nouă, compusă din trei camere și două dependințe, lângă grajd mai există o magazie construită tot de el”.
În concluzie, tribunalul reține ca fiind dovedite susținerile apelantului în sensul că această construcție edificată în anii 1973-1974 a fost edificată de către acesta și nu de către părinții săi, astfel că instanța urmează a exclude din componența masei succesorale rămase de pe urma defunctului B. I. imobilul menționat mai sus. În urma excluderii acestui bun din masa partajabilă, valoarea masei partajabile se ridică la suma de 90.433 lei, conform evaluării făcute de expertul L. I. în expertiza nr._/12.01.2015 realizată în apel. Instanța a ajuns la această sumă făcând o medie a valorii imobilelor, conform celor trei metode de evaluare expuse de către expert în raport și anume metoda comparației bonitare, metoda comparației directe și metoda valorii de circulație a imobilelor și anume pt. construcția corp A:( 48.995 lei + 119.358 lei+51.268 lei=_ lei: 3= _ lei ), pt. construcția corpul B (_ lei +_ lei+ 1843 lei=_ lei :3 =17.226 lei. Total masa partajabilă: corp A+ corp B = 90.433 lei.
În privința investițiilor pe care apelantul pretinde că le-a efectuat la imobilele incluse în masa partajabilă, Tribunalul reține că expertul evaluator a identificat o lucrare de pavare a curții, evaluând-o la suma de 6046 lei, lucrare pe care instanța o apreciază a fiind necesară și utilă și întrucât, din probe, a rezultat că această lucrare a fost efectuată de către apelant, tribunalul urmează să o deducă din valoarea masei partajabile.
De asemenea va fi dedusă și suma de 6000 lei reprezentând cheltuielile de înmormântare făcute de apelant, din depozițiile martorilor rezultând faptul că acestea au fost suportate în integralitate de către apelant.
Astfel, martorul M. V. a relatat că ,, B. G. este cel care a suportat cheltuielile de înmormântare ale defuncților părinți”. La fel martorul Jigărea I. a relata că ,, la decesul părinților B. G. a suportat cheltuielile de înmormântare, ceilalți frați fiind plecați din localitate”. Martorul a mai arătat că o înmormântare costă 3000 lei.
Prin urmare, după scăderea pasivului succesoral de 12.046 lei, rezultă că masa succesorală are o valoare de 78.387 lei. Această suma va fi împărtiță la 4, o parte valorând_ lei, apelantul B. G., prin succesorii acestuia B. L. și B. I. urmând a achita următoarele sulte către ceilalți comoștenitori - suma de 19.597 lei către P. V. S.; - suma de 19.597 lei către B. A. ; - suma de 19.597 lei către B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., împreună.
În privința partajului imobilelor terenuri ce compun masa succesorală, tribunalul reține soluția primei instanțe ca fiind corectă, acesta respectând principiile care guvernează orice partaj și anume ca acesta să fie realizat pe cât posibil în natură și să asigure tuturor copărtașilor, pe cât posibil, bunuri de aceiași natură și valoare.
Astfel, Tribunalul urmează să mențină modalitatea de partaj dispusă de către prima instanță atât în privința atribuirii imobilelor construcție către apelant, ceea ce, de altfel, nici nu s-a criticat cât și în privința terenurilor ce compun masa partajabilă.
În privința terenurilor, atât apelantul pârât B. G. și ulterior moștenitorii acestuia B. L. și B. I. cât și ceilalți apelanți B. V., B. G. L., B. D. A. și B. I. au agreat o anumită modalitate de partaj, diferită de cea dispusă prin sentința apelată.
Astfel, apelantul B. G. a solicitat atribuirea imobilelor construcții și teren înscrise în CF 253 și CF 925 Sohodol - casa părintească veche, imobilul nou, grajd, curte și grădină, nu solicită a i se atribui imobilul înscris în CF 1092 Sohodol iar terenul înscris în CF 6679 Râșnov solicită a fi împărțit conform cotelor de proprietate sau conform folosinței părților.
Apelanții B. V., B. G. L., B. D. A. și B. I. au arătat că solicită a se atribui doar cota din terenul pe care îl folosesc în prezent, respectiv terenul din Râșnov și nu au nici un fel de pretenție față de B. G. în ceea ce privește terenul din Sohodol și casa părintească, așa cum nu au nici un fel de pretenție în ceea ce privește livada din CF 1092 Sohodol.
Intimata P. V. a considerat varianta reținută prin sentința atacată ca fiind corectă și echitabilă ,ca fiecare din moștenitori a primit din imobile câte un lot, potrivit folosinței exercitate și cotelor de proprietate ce le reveneau. A menționat că imobilele înscrise în CF 253 Sohodol și CF 925 Sohodol sunt cele mai valoroase din punct de vedere economic.
Poziția exprimată de intimată este și cea a instanței de apel în sensul că modalitatea de partaj agreată de judecătorul fondului este cea care respectă drepturile tuturor moștenitorilor, partajul fiind făcut în natură, loturile fiind echitabile atât din punct de al valorii economice al acestora cât și din punct de vedere al interesului unuia sau altuia dintre copărtași de a primi un lot sau altul în funcție de faptul folosirii lui. Că este o împărțeală echitabilă o dovedește faptul că această modalitate de partaj nu a presupus plata de sulte.
În concluzie, față de cele menționate, tribunalul apreciază că apelul formulat de apelanții B. V., B. G. L., B. D. A. și B. I. nu este fondat întrucât aceștia au solicitat a se atribui doar terenul pe care îl folosesc în prezent, respectiv terenul din Râșnov, soluție care apare ca nefiind echitabilă față de suprafața mare a acestui imobil și valoarea acestuia, astfel că, este firesc și corect ca fiecare moștenitor să primească o parte din acest imobil.
Ca atare, acest apel va fi respins.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art.296 din codul de procedură civilă Tribunalul va admite apelul declarat de apelantul B. G. și continuat de moștenitorii acestuia B. L. și B. I. împotriva sentinței civile nr.1704/2010 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._ pe care o va schimba în parte în sensul că va dispune înscrierea în CF 253 Sohodol pe numele apelantului B. G. a unei case noi în suprafață de 118 mp, descrise în expertiza nr._/2008 întocmită de expert M. G., dobândită prin construire. Va exclude din componența masei succesorale rămase de pe urma defunctului B. I. a imobilului menționat mai sus. Va păstra modalitatea de partaj din sentința apelată cu mențiunea că imobilele partajate- corp A și B din expertiza nr._/12.01.2015 întocmită de expertul L. I. au o valoare de 90.433 lei. Va constata că investițiile făcute de pârâtul reclamant reconvențional B. G. la imobilele construcții partajate sunt în valoare de 6046 lei și că acesta a suportat cheltuielile de înmormântare în cuantum de 6000 lei, sume ce vor fi deduse din valoarea de circulație a imobilelor incluse în masa succesorală. Va obliga apelanții moștenitori B. L. și B. I. la plata următoarelor sulte către comoștenitori după cum urmează:
- suma de 19.597 lei către P. V. S.;
- suma de 19.597 lei către B. A. ;
- suma de 19.597 lei către B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., împreună. Va păstra restul dispozițiilor din sentința apelată.
Având în vedere natura cauzei, aceea de partaj, faptul că pretențiile părților au fost încuviințate în parte, faptul că ambele părți au efectuat cheltuieli în cauză, instanța, în temeiul dispozițiilor art.276 din codul de procedură civilă, instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții B. V., B. G. L., B. D. A. și B. I. împotriva sentinței civile nr.1704/2010 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._ .
Admite apelul declarat de apelantul B. G. și continuat de moștenitorii acestuia B. L. și B. I. împotriva sentinței civile nr.1704/2010 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr._ pe care o schimbă în parte în sensul că:
Dispune înscrierea în CF 253 Sohodol pe numele apelantului B. G. a unei case noi în suprafață de 118 mp, descrise în expertiza nr._/2008 întocmită de expert M. G., dobândită prin construire.
Exclude din componența masei succesorale rămase de pe urma defunctului B. I. a imobilului menționat mai sus.
Păstrează modalitatea de partaj din sentința apelată cu mențiunea că imobilele partajate- corp A și B din expertiza nr._/12.01.2015 întocmită de expertul L. I. au o valoare de 90.433 lei.
Constată că investițiile făcute de pârâtul reclamant reconvențional B. G. la imobilele construcții partajate sunt în valoare de 6046 lei și că acesta a suportat cheltuielile de înmormântare în cuantum de 6000 lei, sume ce vor fi deduse din valoarea de circulație a imobilelor incluse în masa succesorală.
Obligă apelanții moștenitori B. L. și B. I. la plata următoarelor sulte către comoștenitori după cum urmează:
- suma de 19.597 lei către P. V. S.;
- suma de 19.597 lei către B. A. ;
-suma de 19.597 lei către B. V., B. G. L., B. D. A., B. I., împreună.
Păstrează restul dispozițiilor din sentința apelată.
Dispune compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de către părți.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.05.2015
Președinte Judecător
N. F. M. B.
Aflată în concediu
Semnează vicepreședintele instanței
S. L. E.
Grefier
I. C.
Red. N.F./01.07.2015
Tehnored. I.C./01.07.2015; 12 ex.
Jud. fond: C. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 213/2015. Tribunalul BRAŞOV | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 547/2015. Tribunalul... → |
|---|
