Contestaţie la executare. Decizia nr. 862/2016. Tribunalul BRAŞOV

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. D. - P. - judecător

Judecător: C. – M. R.

Grefier: V. P.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului de fata, formulat de apelanta DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR P. BRASOV, prin ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR P. SIBIU, împotriva sentinței civile nr. 9731 din 15.10.2015 pronunțata in cauza de Judecătoria B..

Dezbaterile asupra contestației au avut loc in ședința publica din data de 17 mai 2016 când partile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de ședința de la respectivul termen de judecata si când instanța, având in vedere lipsa de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 1 iunie 2016.

La apelul nominal făcut în ședința publica la pronunțare se constata lipsa parților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanța, in urma deliberării, a pronunțat decizia de mai jos:

TRIBUNALUL

Constata ca prin sentința civila nr. 9731 din 15.10.2015 pronunțata in cauza de Judecătoria B., instanța a admis în parte contestația la executare formulată de contestatoarea DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. B., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu, în contradictoriu cu intimata S.C. T. D. S.R.L. și, în consecință, a redus cheltuielile de executare constând în taxe poștale și alte cheltuieli conform art. 670 alin. 3 pct. 7 Cod procedura civila, stabilite prin încheierea nr. 1 din 30.04.2015 în Dosarul execuțional nr. 223/2015 al Societății civile profesionale de executori judecătorești F. V. A. & F. R. de la 229,40 lei la 100 lei și a înlăturat suma de 55,06 lei reprezentând TVA. Totodată, instanța a respins celelalte cereri si a obligat-o pe contestatoarea la plata de cheltuieli de judecată către intimată în cuantum de 200 lei.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța a avut in vedere că, prin cererea formulată, contestatoarea DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. B., prin ADMINISTRATIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR P. SIBIU, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimata ., a contestat actele de executare emise în dosarul execuțional nr. 223/2015 al Societății Profesionale de Executori judecătorești F. V. A. și F. R., respectiv somația emisa la data de 30.04.2015, încheierea emisă la data de 30.04.2015 în același dosar, încheierea numărul 1 din 30.04.2015 prin care s-a stabilit suma de 688,66 lei cu titlu de cheltuieli de executare silită, solicitând totodata si suspendarea executării silite până la soluționarea contestației, admiterea contestației la executare și, pe cale de consecință, anularea actelor de executare emise ca netemeinice și nelegale.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 718 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 622 și următoarele Cod procedură civilă, art. 1 Capitolul II punctul 51 din Ordinul nr. 85/2012 al Ministerului Mediului și Pădurilor și al Ministerului Finanțelor P..

La solicitarea instanței, contestatoarea a precizat că nu a formulat o cerere de lămurire sau îndreptare a dispozitivului deciziei civile nr. 28/2015 a Tribunalului Sibiu.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constat următoarele:

P. cererea de executare silită formulată la 30 aprilie 2015 intimata . a solicitat executarea silită a dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 28 din 14 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu, respectiv a sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. P. cerere s-a solicitat executarea silită sub toate formele a debitorului Ministerul Finanțelor P. prin Direcția G. Regionala B., cererea fiind înregistrată sub nr. 223/2015.

P. precizarea cererii de executare silită depusă la aceeași dată, intimata a arătat că solicită executarea silită doar a Direcției Generale Regionale B.. Creditoarea a anexat cererii de executare silită chitanța privind onorariul de avocat și împuternicirea avocațială pentru redactarea cererii de executare silită si decizia civila nr. 28/2015 a Tribunalului Sibiu.

P. încheierea din 30.04.2015 s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva contestatoarei pentru recuperarea sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel plus cheltuieli de executare silită în toate formele prevăzute de lege.

P. Încheierea nr. 1 emisă la 30.04.2015 în același dosar execuțional, s-a stabilit suma de 668,66 lei cu titlu de cheltuieli de executare compuse din: 5 lei taxă timbru legalizare, 300 lei onorariu avocat, 229,40 lei taxe poștale și alte cheltuieli conform art. 670 alin. 3, pct. 7 Cod procedura civila, 55,60 lei TVA, 80 lei onorariu executor și 19,20 lei TVA.

Instanța a mai reținut că, prin decizia civilă nr. 28/2015 a Tribunalului Sibiu a fost respins apelul declarat de Direcția G. R. A Finanțelor P. B. prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 366/2014 a Judecătoriei Mediaș ca tardiv, a fost păstrată sentința atacată și a fost obligată apelanta să plătească intimatei . suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța a constatat că, potrivit dispozitivului hotărârii, apelanta este Direcția G. R. a Finanțelor P. B., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu, deși în partea introductivă a hotărârii s-a menționat denumirea apelantului ca fiind Ministerul Finanțelor P..

Deși contestatoarea a invocat faptul că debitor al obligației de plată este Ministerul Finanțelor P. și nu cel care a fost mandatat să îl reprezinte în proces, potrivit dispozitivului hotărârii ce constituie titlu executoriu debitor al obligației este apelanta Direcția G. R. a Finanțelor P. B. prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu.

Astfel, s-a apreciat că susținerea contestatoarei in sensul că executarea silită începută împotriva sa este nelegală nu poate fi primită, până la pronunțarea prezentei hotărâri nefiind promovată o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii de către instanța competentă, contestatoarea fiind debitoare în sensul prevăzut de art. 644 Cod procedura civila și aceasta nu a executat de bună-voie obligațiile decurgând din titlul executoriu.

P. urmare, întrucât contestatoarea debitoare nu a executat voluntar obligația de plată, aceasta este în culpă pentru declanșarea procedurii executării silite și va fi nevoită să suporte cheltuielile de executare.

Deși s-a invocat si faptul că nu rezultă modul în care s-a procedat la actualizarea creanței, instanța a reținut că nu s-a efectuat o astfel de actualizare.

Cât privește critica referitoare la încălcarea de către executorul judecătoresc a Ordinului Ministerului Justiției nr. 2550/2006, modificat prin Ordinul nr. 2651/2006, respectiv stabilirea unui onorariu cu depășirea procentului de 10% din debit, instanța a reținut că, potrivit art. 39 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 188/2000 republicată, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorariu minimal sau maximal stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt: pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.

P. încheierea nr. 1/30.04.2015 au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 688,66 lei din care 80 lei echivalentul a 10 % din debit + 19,20 lei TVA reprezentând onorariu executor judecătoresc.

Referitor la adăugarea TVA la cuantumul onorariului maximal al executorului judecătoresc, instanța a constatat că, potrivit art. 125 și următoarele Cod fiscal, taxa pe valoare adăugată este definită ca un impozit indirect, datorat la bugetul statului de către persoanele impozabile, care desfășoară activități economice, constând în livrarea de bunuri, execuția unor lucrări sau prestarea unor servicii. În conformitate cu art. 137 alin. 1 lit. a) Cod fiscal, baza pentru calcularea TVA este constituită din tot ceea ce reprezintă contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de către furnizorul prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni. În consecință, prima instanța a reținut că onorariul a fost în mod legal calculat de către executorul judecătoresc, adăugarea TVA la onorariul maximal fiind făcută pentru ca executorul să poată încasa efectiv suma respectivă, pe care o și varsă în mod separat, acest mod de calcul fiind în concordanță cu regulile care reglementează TVA.

Instanța a reținut ca fiind fondată cererea de reducere a cheltuielilor de executare în ceea ce privește suma de 55,06 lei reprezentând TVA corespunzător sumei de 229,40 lei pentru taxe poștale și alte cheltuieli conform art. 670 alin. 3 pct. 7 Cod procedura civila.

Astfel, potrivit art. 141 Cod fiscal, sunt scutite de TVA pentru operațiuni din interiorul țării, operațiunile de interes general, printre care și serviciile publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora, conform lit. p a acestui articol. În consecință, a reținut instanța de fond, nu se impune calcularea TVA la aceste servicii, sens în care a constatat fondată cererea contestatoarei de reduce a cheltuielilor de executare.

Instanța a reținut că suma de 229,40 lei este nejustificată, din dosarul execuțional rezultând că până la data sesizării instanței s-au emis două comunicări și nu s-au efectuat alte cheltuieli pentru servicii poștale, astfel că a redus suma stabilită cu titlu de cheltuieli de la 229,40 lei la 100 lei, sumă apreciata ca fiind in măsura sa acopere cheltuielile legate de multiplicare, comunicare acte, executorul putând emite o nouă încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare dacă se impune.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal contestatoarea DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. B., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu, solicitând admiterea acestuia si schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii contestației la executare formulate.

În motivarea apelului s-au reluat in esența motivele contestației, respectiv faptul că, prin decizia civilă nr. 28 din 14 ianuarie 2015 a Tribunalului Sibiu, Direcția G. R. a Finanțelor P. B. a fost obligată la plata către . a sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, deși parte în respectivul dosar a fost Ministerul Finanțelor P. prin Direcția R. a Finanțelor P., iar potrivit art. 644 alin.1 din Codul de procedură civilă, sunt părți creditorul și debitorul.

S-a mai arătat că actele de executare sunt netemeinice și nelegale întrucât executorul nu a arătat niciun mod de calcul privind actualizarea sumei din hotărâre, nu a justificat suma solicitată cu titlu de cheltuieli de executare, onorariul executorului nefiind corespunzător Ordinului Ministrului Justiției nr. 2561/2006.

In cauza intimata nu a formulat întâmpinare fata de apelul declarat.

Analizând apelul de fata, prin raportare la motivele invocate, instanța retine următoarele:

Starea de fapt a fost corect reținuta de către instanța de fond, iar acest aspect nu a fost in niciun fel criticat.

Astfel, tribunalul retine ca prin cererea de executare silită formulată si precizata la data de 30.04.2015, înregistrată sub nr. 223/2015, creditoarea . a solicitat executarea silită a dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 28 din 14 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu, respectiv a sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, de către debitorul Direcției Generale Regionale a Județului B.. Cererii de executare silită i-au fost anexate chitanța privind onorariul de avocat și împuternicirea avocațială pentru redactarea cererii de executare silită, dar si decizia civila nr. 28/2015 a Tribunalului Sibiu.

P. încheierea din 30.04.2015 s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva Direcției Generale Regionale a Județului B. pentru debitul in suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel plus cheltuieli de executare silită, în toate formele prevăzute de lege.

P. Încheierea nr. 1 emisă la 30.04.2015 în același dosar execuțional, s-a stabilit suma de 668,66 lei cu titlu de cheltuieli de executare compuse din: 5 lei taxă timbru legalizare, 300 lei onorariu avocat, 229,40 lei taxe poștale și alte cheltuieli conform art. 670 alin. 3, pct. 7 Cod procedura civila, 55,60 lei TVA, 80 lei onorariu executor și 19,20 lei TVA.

In ceea ce privește prima critica, anume ca apelanta de fata nu poate avea calitatea de debitor in cauza, tribunalul constata ca in mod corect instanța de fond a reținut că prin decizia civilă nr. 28/2015 a Tribunalului Sibiu – titlul executoriu exhibat - a fost respins apelul declarat de Direcția G. R. A Finanțelor P. B., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu, împotriva sentinței civile nr. 366/2014 a Judecătoriei Mediaș ca tardiv, a fost păstrată sentința atacată și a fost obligată apelanta să plătească intimatei . suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. D. urmare, potrivit dispozitivului hotărârii – singurul care poate face obiectul unei executări, partea in sarcina căreia s-a stabilit obligația de plata a sumei de 800 lei este Direcția G. R. a Finanțelor P. B., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. Sibiu, nemaiavând relevanta ca în partea introductivă a hotărârii s-a menționat denumirea apelantului ca fiind Ministerul Finanțelor P..

Tribunalul constata corecta aprecierea instanței de fond potrivit cu care împrejurarea invocata de către apelanta de fata putea fi soluționata prin promovarea de către aceasta a unei cereri de lămurire a dispozitivului titlului, chiar pe calea contestației, demers la care insa apelanta nu a recurs.

D. urmare, fata de cuprinsul titlului executoriu, nici apărarea si nici critica apelantei de fata referitoare la pretinsa lipsa a calității sale de debitor nu pot fi primite.

Cea de a doua critica a vizat faptul ca executorul nu a justificat modul de actualizare a debitului.

Tribunalul constata ca in mod corect instanța de fond a reținut ca deși s-a invocat acest aspect, nu exista niciun temei pentru care sa se retina ca s-a procedat la o atare actualizare a debitului, critica fiind astfel fara obiect.

Cât privește critica referitoare la încălcarea de către executorul judecătoresc a Ordinului Ministerului Justiției nr. 2550/2006, modificat prin Ordinul nr. 2651/2006, respectiv stabilirea unui onorariu cu depășirea procentului de 10% din debit, in mod corect a reținut instanța de fond că, potrivit art. 39 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 188/2000 republicată, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorariu minimal sau maximal stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt: pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite.

P. încheierea nr. 1/30.04.2015 au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 688,66 lei din care 80 lei echivalentul a 10 % din debit + 19,20 lei TVA reprezentând onorariu executor judecătoresc.

Deci, din totalul cheltuielilor de executare, onorariul executorului – singurul criticat – este de numai 80 lei (echivalentul a 10 % din debit) + 19,20 lei TVA, adică 99,2 lei, onorariu care se încadrează in limitele legale.

Restul cheltuielilor este compus din onorariul avocatului in faza de executare silita – justificat prin chitanța anexata cererii de executare silita si alte cheltuieli ocazionate de întocmirea dosarului si efectuarea actelor de executare silita, cheltuieli reduse de către instanța de fond prin hotărârea atacata, de la 229,40 lei la 100 lei.

Referitor la adăugarea TVA la cuantumul onorariului maximal al executorului judecătoresc, corect a stabilit instanța de fond că, fata de prevederile potrivit art. 125 și următoarele Cod fiscal si ale art. 137 alin. 1 lit. a) Cod fiscal, onorariul a fost în mod legal calculat de către executorul judecătoresc, adăugarea TVA la onorariul maximal fiind făcută pentru ca executorul să poată încasa efectiv suma respectivă, pe care o și varsă în mod separat, acest mod de calcul fiind în concordanță cu regulile care reglementează TVA.

Pentru toate aceste motive tribunalul constata ca niciuna dintre criticile formulate de către apelanta nu este întemeiata, astfel ca apelul declarat de aceasta urmează sa fie respins in conformitate cu disp. art. 480 Cod procedura civilă, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond ca fiind temeinica si legala.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR P. BRASOV, prin ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR P. SIBIU, împotriva sentinței civile nr. 9731 din 15.10.2015 pronunțata in cauza de Judecătoria B., pe care o mentine.

DEFINITIVĂ

Pronunțata azi, 1 iunie 2016, prin punerea soluției la dispoziția parților, prin intermediul grefei instanței.

P., JUDECATOR,C. D. - P. C. M. R.

Grefier,

V. P.

Red./tehn.CDP/06.2016//4 ex.

Judecător fond A. V.

2 comunicări ambelor părți

Conform dispozitiv citare/