Contestaţie la executare. Decizia nr. 1314/2015. Tribunalul BRAŞOV

Tribunalul BRAŞOV - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 1314/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 1314/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 1314/A

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2015

Completul compus din:

Președinte: N. M. F.

Judecător: A. B.

Grefier: I. C.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelantul-reclamant Mandraș L. P. în contradictoriu cu intimata-pârâtă O. F. Z., prin reprezentant legal, având ca obiect contestație la executare împotriva sentinței civile numărul_/02.12.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 28 octombrie 2015, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 C.proc.civ., a amânat pronunțarea pentru data de 12.11.2015 și apoi, din aceleași motive, pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a pronunțat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cererii de apel de față, constată următoarele:

P. sentința civilă nr._/2014, pronunțată de Judecătoria B. s-a respins contestația la executare formulată și precizată de contestatorul M. L. P., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat „ D. Henerag”, situat în mun. B., .. 43, . în contradictoriu cu intimata O. FACTORING Z.R.T., cu sediul procesual ales în București, .. 79, etaj 3 având ca petite anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată la data de 19.02.2014 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ și somația mobiliară emisă de B.E.J. „ D. D. G. „ la data de 27.02.2014 în dosarul de executare nr. 62/2014 ca neîntemeiată. S-a respins contestația la executare formulată și precizată de contestatorul M. L. P. în contradictoriu cu intimata O. FACTORING Z.R.T. având ca petit anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 27.02.2014 de B.E.J. „ D. D. G. în dosarul de executare nr. 62/2014 ca tardiv formulată.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria a reținut următoarele:

La data de 14.02.2014 creditoarea O. FACTORING Z. a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului M. L. P. pentru recuperarea sumei de 720,68 lei compusa din 662,06 lei debit principal și 58,62 lei dobânzi calculate până la data de 08.01.2014 în temeiul titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. C2203/2100/_ încheiat la data de 28.09.2006 între O. BANK ROMÂNIA și împrumutatul M. L. P.. Cererea de executare silită a constituit obiectul dosarului de executare nr. 62/2014 al B. “ D. D. G. “.

P. încheierea pronunțată de Judecătoria B. la data de 19.02.2014 în dosarul civil nr._ ( dosar de executare nr. 62/2014) s-a încuviințat executarea silită privind titlul executoriu reprezentat de contract de credit nr. C2203/2100/_/ 28.09.2006, privind pe creditoarea O. FACTORING Z. împotriva debitorului M. L. P. pentru recuperarea creanței în sumă de 720,68 lei debit și cheltuieli de executare, în modalitățile de executare prevăzute de lege.

La data de 27.02.2014 executorul judecătoresc a emis în dosarul de executare nr. 62/2014 somație mobiliară prin care a pus în vedere debitorului ca în termen de 1 zi de la comunicarea somației să achite creditoarei suma de 990,42 lei, sumă compusă din 720,68 lei debit principal și dobânzi, calculate la data de 08.01.2014, la care se adaugă dobânzile aferente creditului acordat ce se vor calcula până la data achitării integrale și 269, 74 lei cheltuieli de executare.

Împotriva încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 19.02.2014, a somației mobiliare și a încheierii emisă la data de 27.02.2014 prin care s-au stabilit cheltuielile de executare silită, contestatorul a formulat prezenta contestație la executare.

Cu privire la lipsa calității de creditor a O. FACTORING Z.R.T. instanța a reținut următoarele:

La data de 01.03.2012, între O. BANK ROMÂNIA SA, în calitate de cedent si O. FACTORING Z.R.T., în calitate de cesionar a fost încheiat contractul de cesiune de creanță nr. 51-2012-048.

P. notificarea nr. 3248/ 08.03.2012 emisă de O. BANK ROMÂNIA SA și comunicată debitorului M. L. P. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ( nr. 523/ 14.03.2012 ) s-a adus la cunoștința debitorului cesiunea de creanță dintre O. BANK ROMÂNIA SA, în calitate de cedent și O. FACTORING Z.R.T.,în calitate de cesionar.

Având în vedere că au fost respectate dispozițiile art. 1393 din vechiul cod civil instanța reține calitatea de creditoare a intimatei O. FACTORING Z.R.T., considerent pentru care s-a respins solicitarea creditorului de anulare a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 19.02.2014 ca neîntemeiată.

Referitor la plata integrală a creditului obiect al contractului de credit nr. C2203/2100/_/ 28.09.2006 instanța a constatat următoarele:

P. notificarea nr. 28/ 24.01.2011 creditoarea O. BANK ROMÂNIA SA a comunicat împrumutatului M. L. P. că la data de 13.01.2011 au fost declarate exigibile anticipat contractele de credit nr. :C2203/2100/_ și C2203/2100/_ . Suma restantă totaliza la data de 13.01.2011 valoarea de 11.282,45 lei reprezentând credit restant, dobânzi penalizatoare și dobânzi restante, plus 10 lei cheltuieli de executare.

La data de 01.06.2011 executorul bancar D. D. - G. a emis în dosarul de executare nr. 14/DDG/2011 adresa de înființare a popririi asupra tuturor sumelor de bani, titluri de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile, existente sau viitoare,deținute de către debitorul M. L. P. la UM_ în vederea recuperării creanței de 11.282,45 lei, plus dobânzile și penalitățile contractuale calculate din 13.01.2011 și până la recuperarea integrală, cu cheltuieli de executare aferente avansate de către creditoare.

Din adeverința nr. 786/16.07.2013 emisa de UM_ rezulta ca în urma înființării popririi asupra veniturilor salariale pentru recuperarea creanței de 11.282,45 lei datorate de M. L. P. creditoarei O. BANK ROMÂNIA SA s-a virat în perioada 10.08._13 în contul indicat de executorul bancar D. D. G. suma de 11.283 lei.

La solicitarea instanței, O. BANK ROMÂNIA SA a comunicat prin adresa nr. 750/ 04.09.2014 faptul că în dosarul de executare nr. 14/DDG/2011 al executorului bancar D. D. - G. nu au mai fost efectuate acte de executare silita de mai mult de 6 luni.

B. “ D. D. G. “ a comunicat instanței că a instrumentat dosarul de executare nr. 14/DDG/2011 până la data de 28.02.2012, dată la care și-a încetat activitatea de executor bancar. A predat dosarul de executare creditoarei O. BANK ROMÂNIA SA. Ulterior, creditoarea nu a înțeles să formuleze cerere de continuare a executării silite. A cesionat creanța către O. FACTORING Z.R.T. care a formulat la data de 14.02.2014 cerere de executare silită.

Intimata O. FACTORING Z.R.T. a comunicat instanței că a dobândit la data de 01.03.2012 prin cesiune de creanță de la O. BANK ROMÂNIA SA creanța în sumă de 1.908,57 lei rezultată din contractul de credit nr. C2203/2100/_/28.09.2006. Subsecvent cesiunii au mai fost efectuate plății în contul creanței, rezultând astfel la momentul formulării cererii de executare silite o creanță restantă în sumă de 720,68 lei compusă din 662,06 lei debit principal ș 58,62 lei accesorii .

Din extrasul de cont depus la dosarul cauzei privind sumele încasate în perioada 11.08.2011 – 15.01.2014 se constată că s-a încasat prin poprirea înființată în dosarul de executare nr. 14/DDG/2011 suma de 11.283 lei, din care suma de 1.309,43 lei reprezintă dobânzi iar suma de 9.973,57 lei reprezintă rambursare credit restant.

Având în vedere, pe de o parte faptul că la data 13.01.2011 valoarea creditului restant și a dobânzilor însuma 11.282,45 lei, dată de la care au curs în continuare dobânzile și penalitățile contractuale, iar pe de alta parte faptul că banca creditoare a efectuat imputația plății conform dispozițiile art. 1111 din vechiul Cod civil ( plata parțială făcută pe capital și dobândă, se impută mai întâi asupra dobânzii), nu poate fi primită apărarea contestatorului că a achitat integral creditul acordat de O. BANK ROMÂNIA SA prin contractul de credit nr. C2203/2100/_/28.09.2006.

Întrucât creditoarea cesionară a demarat executarea silita pentru diferența neachitată în sumă de 720,68 lei reprezentând debit principal și dobânzi calculate până la data de 08.01.2014, dobânzi care curg până la achitarea integral a debitului principal în cuantum de 662,06 lei, solicitarea contestatorului de anulare a somației mobiliare este neîntemeiată.

În temeiul considerentelor de fapt și de drept reținute, instanța a respins contestația la executare formulată și precizată de contestatorul M. L. P. în contradictoriu cu intimata O. FACTORING Z.R.T având ca petite anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată la data de 19.02.2014 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ și somația mobiliară emisă de B.E.J. „ D. D. G. „ la data de 27.02.2014 în dosarul de executare nr. 62/2014 ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, în termen legal,contestatorul M. L. P., invocând următoarele motive:

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra primului capăt de cerere. În urma cererii instanței de precizare a formelor sau actelor de executare silită a căror anulare se solicită prin contestația formulată (transmisă la 04.04.2014), s-au precizat aceste acte, arătând că s-a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 62/2014 al B. D. D.-G. din B., enumerând apoi cele două acte emise până la acel moment de executor: Somația imobiliară din data de 27.02.2014 și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din aceeași dată.

La termenul de judecată următor,instanța de fond a reținut în mod greșit că răspunsul contestatoarei la cererea de precizare a formelor și actelor ar constitui de fapt o precizare la contestația formulată și că, prin această precizare, s-ar fi modificat cererea introductivă.

Contestatorul a susținut la acel moment că instanța se află în eroare cu privire la împrejurarea că s-ar renunța practic la capete de cerere din contestația inițială (contestarea executării silite în sine, petit explicit în cererea inițială) însă instanța de fond a reținut că a rămas investită doar cu anularea somației și a încheierii respective. Este evident din cuprinsul actelor de la dosar că niciodată nu s-a renunțat la capătul de cerere cu privire la anularea executării silite în sine, din moment ce în cererea inițială s-a solicitat explicit acest lucru iar apoi, în cuprinsul ei, s-a detaliat de ce se consideră că întreaga executare silită este abuzivă.

P. urmare, consideră că prin sentința pronunțată, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere (contestația împotriva executării silite propriu-zise) nu s-a renunțat.

Renunțarea la un capăt de cerere trebuie să fie explicită fie printr-o acțiune (o declarație a părții), fie printr-o inacțiune (netimbrarea, spre exemplu, cu consecința anulării petitului respectiv), nicidecum stabilită de instanță în ciuda opoziției părții care a formulat cererea de chemare în judecată. Consideră că, procedând astfel, instanța a comis o ingerință nepermisă în dreptul de dispoziție suveran al părții în proces, în ciuda opoziției părții de la acel moment.

Precizează că instanța de fond a cerut ca partea să enumere formele sau actele de executare a căror anulare se cere, nicidecum a întrebat dacă partea renunță la capătul de cerere prin care se contestă însăși executarea silită ca fiind abuzivă.

Pe fondul cauzei, consideră că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că executarea silită s-ar fi desfășurat în mod legal si legitim.

Conform înscrisurilor de la dosarul cauzei (răspunsul executorului judecătoresc și înscrisurile depuse de intimată), instanța de fond nu putea să ajungă la o concluzie temeinică

de respingere a contestației. Din înscrisurile depuse la dosar de intimată nu reiese caracterul cert, lichid și exigibil al creanței solicitate.

Intimata a depus la dosar extrasul de cont cuprinzând sumele încasate în perioada 11.08._14, însă nu a precizat ce reprezintă sumele pretinse în cadrul executării silite în prezentul dosar execuțional. P. urmare, instanța de fond nu putea să presupună, în lipsa unei poziții clare a intimatei, ce ar putea reprezenta acele sume. Instanța de fond ar fi trebuit să facă aplicarea principiului in dubio pro reo și să constate că intimata a dovedit caracterul cert al creanței pretinse, nedepunând la dosar niciun înscris din caro reiasă exact ce reprezintă creanța pretinsă.

De altfel, nici contestatorului nu a comunicat niciodată intimata ce reprezintă creanța pretinsă, mulțumindu-se să comunice că reprezintă suma cesionată de la creditorul bancă. Ori, dacă s-ar fi știut din ce este compusă creanța (instanța de fond presupune că este compusă din dobânzi și penalități contractuale) s-ar fi putut să apăra într-un mod adecvat - eventual invocând incapacitatea creditoarei intimate societate comercială non-bancară de a percepe dobânzi și penalități conform unui contract încheiat între contestator și o bancă. Însă intimata nu a precizat niciodată compunerea creanței și nici nu a avut o poziție procesuală lipsită de echivoc în a-și susține interesele, spre deosebire de contestator, care a avut o poziție fermă, nerecunoscând creanța pretinsă de intimată.

În aceste condiții, instanța de fond nu putea să presupună care este poziția procesuală a unui profesionist ci trebuia, din nou, să recunoască suveranitatea principiului disponibilității în formularea apărării de către intimată.

Raportat la conținutul înscrisurilor Adeverința nr. 786/16.07.2013 emisă de Ministerul Apărării Naționale și adresa O. Bank România SA nr. 28/24.01.2011, instanța de fond trebuia să constate că sumele datorate de contestator conform contractului de credit C2203/2100/_ erau achitate în integralitate, la data de 14.01.2013, cu mult anterior datei sesizării B. D. D. G..

În același sens s-a pronunțat Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/299/2014, dosar declinat de la Judecătoria B. (dos nr_/197/2013), în care s-a contestat executarea silită a contractului C2203/2100/_, având aceleași părți.

Cu alte cuvinte, într-o speță identică, între aceleași părți, bazându-se pe aceleași înscrisuri, două instanțe diferite au ajuns la concluzii diferite, Judecătoria B. respingând contestația formulată.

Mai mult chiar, raționamentul instanței de fond este greșit, aceasta susținând că suma pretinsă în executarea silită "reprezintă debit principal restant si dobânzi calculate până la data de 08.01.2014", în condițiile în care din Adeverința nr. 786/16 07 2013 emisă de M.. certitudine că poprirea instituită a fost achitată integral.

Intimata O. FACTORING Z. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului. -fila 20.

Analizând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul reține că acesta este fondat.

Starea de fapt a fost reținută în mod corect de judecătorul fondului în sensul că la data de 14.02.2014 creditoarea O. FACTORING Z. a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului M. L. P. pentru recuperarea sumei de 720,68 lei compusa din 662,06 lei debit principal și 58,62 lei dobânzi calculate până la data de 08.01.2014 în temeiul titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. C2203/2100/_ încheiat la data de 28.09.2006 între O. BANK ROMÂNIA și împrumutatul M. L. P.. Cererea de executare silită a constituit obiectul dosarului de executare nr. 62/2014 al B. “ D. D. G. “.

Instanța de fond a reținut în mod greșit obiectul contestației ca fiind doar anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 19.02.2014 și a somației mobiliare și a încheierii emisă la data de 27.02.2014 prin care s-au stabilit cheltuielile de executare silită, în realitate contestatorul solicitând anularea tuturor formelor de executare silită, astfel cum în mod expres a menționat în cuprinsul contestației- fila 5 și reluat în cuprinsul precizării de la dosar – fila 85. Având în vedere cele precizate, se reține că primul motiv de apel este fondat.

Soluția pronunțată pe fondul contestației nu este legală având în vedere probatoriul administrat la dosar.

Astfel, prin notificarea nr. 28/ 24.01.2011 creditoarea O. BANK ROMÂNIA SA a comunicat împrumutatului M. L. P. că la data de 13.01.2011 au fost declarate exigibile anticipat contractele de credit nr.: C2203/2100/_ și C2203/2100/_ . Suma restantă totaliza la data de 13.01.2011 valoarea de 11.282,45 lei reprezentând credit restant, dobânzi penalizatoare și dobânzi restante, plus 10 lei cheltuieli de executare.

În acest sens s-a pronunțat Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/299/2014, dosar declinat de la Judecătoria B. (dos nr_/197/2013), în care s-a contestat executarea silită a contractului C2203/2100/_, având aceleași părți.

Conform sentinței menționate, sumele de bani datorate de contestator conform contractului de credit C2203/2100/_ și contractului nr. C 2203/2100/_ erau achitate în integralitate la data de 14.01.2014. Aceasta constatare a Judecătoriei sector 1 București se impune ca având putere de lucru judecat, conform dispozițiilor art. 430 alin.2 din codul de procedură civilă. Se reține faptul că puterea de lucru judecat poate viza atât dispozitivul cât și considerentele sentinței, ca în speța de față. Este vorba despre o chestiune tranșată de către o instanță judecătorească într-un litigiu în care au figurat aceleași părți. Mai mult decât atât, această prezumție legala constituie mijloc de probă și în prezentul dosar iar intimata nu a prezenta nici un argument de natură a înlătura această statuare.

Față de cele menționate, Tribunalul reține că s-a demarat executarea silită pentru o datorie care era achitată în integralitate, fapt pentru care acesta executare silită este nelegala, contestația la executare formulată fiind întemeiată.

Astfel, în temeiul dispozițiilor art.480 din codul de procedură civilă, apelul declarat va fi admis, conform dispozitivului care urmează.

În apel, apelantul a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat si taxa de timbru.

În privința onorariului avocat, tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 453 din codul de procedură civilă partea care pierde procesul urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea câștigătoare, astfel că, în temeiul acestui text legal, va obliga intimată să achite apelatului suma de 2200 lei reprezentând onorariu avocat.

În privința taxelor de timbru achitate la fond și în apel, tribunalul reține incidența dispozițiilor art.45 lit. f din OUG 80/2013 conform cărora ,, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral sau parțial când contestația la executare a fost admisă iar hotărârea a rămas definitivă”. Fiind îndeplinite aceste cerințe, tribunalul va dispune restituirea către apelant taxei de timbru în cuantum 112,5 lei plătită pentru fond și apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul M. P. L. împotriva sentinței civile nr._/2014 pronunțate de Judecătoria B., pe care o schimbă în totalitate în sensul că:

Admite contestația la executare formulată de contestatorul Mandraș L. P. în contradictoriu cu intimata O. FACTORING ZTT.

Anulează încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată la data de 19.02.2014 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ , somația mobiliară emisă de B.E.J. „ D. D. G.” la data de 27.02.2014 precum și toate formele de executare emise în dosarul de executare nr. 62/2014 .

Obligă intimata să achite apelantului suma de 2200 lei reprezentând onorariu avocat.

În temeiul dispozițiilor art.45 lit. f din OUG 80/2013 dispune restituirea taxei de timbru în cuantum 112,5 lei platită pentru fond și apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2015

Președinte, Judecător,

N. M. F. A. B.

Grefier,

Pentru I. C.,

Aflată în concediu de odihnă,

semnează grefier șef secție I civilă, I. M.

Red. N.F./04.01.2016

Tehnored. D.P/04.01.2016 – 5 ex

Jud. fond: A. M.

← Fond funciar. Decizia nr. 1096/2013. Tribunalul BRAŞOV		Contestaţie la executare. Decizia nr. 987/2015. Tribunalul BRAŞOV →

Contestaţie la executare. Decizia nr. 1314/2015. Tribunalul BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 1314/2015. Tribunalul BRAŞOV