Legea 10/2001. Decizia nr. 1060/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1060/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 1060/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE NR. 1060/2013
Ședința publica de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. N. - judecător
Judecător: C. D. - P.
Judecător: M. B.
Grefier: N. C.
Pentru astăzi fiind amânata pronunțarea asupra recursului de fata care s-a judecat in ședința publica din 12 septembrie 2013 când partile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de ședința de la respectivul termen de judecata, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre si când, având in vedere lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 19 septembrie 2013.
La apelul nominal făcut în ședința publica la pronunțare se constata lipsa parților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, in urma deliberării pronunța următoarea hotărâre:
TRIBUNALUL,
P. sentința civilă nr._/2011, pronunțată de Judecătoria Brasov a fost respinsa acțiunea reclamanților P. G., în nume propriu și în calitate de moștenitor al reclamantei decedate P. T. și M. M., în calitate de moștenitoare a reclamantei decedate P. T., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P., ca nefondată.
Totodată a fost respinsa acțiunea civilă formulată de reclamanții P. G., în nume propriu și în calitate de moștenitor al reclamantei decedate P. T. și M. M., în calitate de moștenitoare a reclamantei decedate P. T., formulata în contradictoriu cu pârâta .., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără legitimitate procesuală pasivă.
P. aceeași hotărâre reclamanții au fost obligați să plătească in contul Biroului de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile B. si pentru expert tehnic L. I. suma de 350 lei, cu titlu de onorariu pentru expertiza nr._/2011 întocmita in cauza.
Pentru a pronunța aceasta soluție instanța de fond a reținut ca prin acțiunea promovata reclamanții P. G. și P. T. în contradictoriu cu pârâții .. și S. R. prin M. FINANȚELOR P. au solicitat obligarea acestora la plata valorii actuale a imobilului – apartament situat în B., .. 24, înscris în C.F. nr._ - B. sub nr. top 2081, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea ca reclamanții, în calitate de chiriași ai apartamentului anterior identificat, au cumpărat respectiva locuința in baza contractului de vânzare – cumpărare nr._/1996 si ca ulterior, întregul imobil din care face parte și apartamentul în discuție a fost revendicat de fostul proprietar, iar contractul reclamanților a fost desființat ca efect al nulității absolute constatată de instanța de judecată, împrejurare care a determinat prejudicierea reclamanților prin lipsirea de bunul lor fără a fi despăgubiți. În drept acțiunea a fost întemeiată pe art. 51 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, iar, pe cale de excepție a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, cu motivarea ca pârâta .. a fost cea care a încheiat contractul de vânzare – cumpărare, astfel încât el a fost terț față de actul vânzării, precum si dispozițiile art. 33 din H.G. nr. 20/1996 și ale art. 25 și 37 din Decretul nr. 31/1954.
Pe fond pârâtul S. R. a afirmat in esența că îndreptățirea la plata valorii de piață a imobilului este prevăzută în cazul în care contractul a fost încheiat cu respectarea Legii nr. 112/1995, or în cauză, din considerentele deciziei civile nr. 171/R/13.03.2006 a Curții de Apel B., reiese că reclamanții au fost de rea – credință la încheierea contractului de vânzare - cumpărare.
Pârâta .. a depus notă scrisă prin care a concluzionat că în mod eronat pârâtul S. R. a considerat că obligația de plată revine pârâtei în condițiile în care contractul l-a încheiat numai în calitate de mandatar al pârâtei, in timp ce dispozițiile art. 50 din Legea nr. 10/ 2001 prevăd cine restituie prețul și în ce modalitate.
Instanța de fond a mai reținut ca reclamanții și-au precizat acțiunea introductiva arătând ca înțeleg sa invoce in susținerea acesteia si dispozițiile legale care reglementează garanția pentru evicțiune, respectiv ale art. 1337 și 1341 Cod civil.
Instanța de fond a pus în discuția parților excepția lipsei calității procesuale pasive atâta a pârâtei a .. cât și a pârâtului S. R. prin M. FINANȚELOR P., iar după luarea concluziilor părților prezente, pentru considerentele din încheierea de ședință din data de 05.02.2010, a respins excepția pentru pârâtul S. R. și a admis excepția în ceea ce o privește pe pârâta ..
În cauza a fost administrata proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică nr._/2010 întocmit la data de expert L. I..
Instanța de fond a mai reținut faptul ca in timpul procesului a intervenit decesul reclamantei P. T. si ca moștenitoarea acesteia, M. M. a declarat că înțelege să continue acțiunea pornită de autoarea ei, alături de celălalt reclamant P. G., care la rândul lui este moștenitor al reclamantei defuncte.
Pe fond prima instanța a reținut ca prin decizia civilă nr. 171/13.03.2006 a Curții de Apel B. s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare nr._/1996, încheiat de reclamantul P. G. și reclamanta defunctă P. T. și pârâtul S. R. prin pârâta .., având ca obiect imobilul – apartament situat în B., .. 24, înscris în C.F. nr._ - B. sub nr. top 2081, cu motivarea ca locuința a fost vânduta, respectiv cumpărată, fără sa fi fost luate în seamă notificările fostului proprietar și fără sa fi fost cercetată situația de carte funciară, astfel ca cumpărătorii și-au asumat riscul nevalabilității contractului încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995.
Instanța de fond a reținut ca potrivit art. 50/1 alin.1 din Legea nr. 10/2001 au dreptul la restituirea prețului de piață a imobilelor doar cei ale căror contracte de vânzare – cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești irevocabile, in timp ce, in situația in care cauza de desființare a constituit-o încheierea contractelor cu eludarea prevederilor legii, chiriașii cumpărători sunt îndreptățiți la a primi numai prețul plătit actualizat.
Instanța de fond a reținut ca potrivit dispozițiilor art. 1339 și 1340 Cod Civil, vânzătorul nu răspunde pentru evicțiune în cazul în care ”cumpărătorul a cunoscut, la facerea vânzării, pericolul evicțiunii, sau dacă a cumpărat pe răspunderea sa proprie”, apreciind ca aceasta este si situația reclamanților, astfel cum s-a stabilit prin decizia de desființare a contractului acestora, respectiv că au cumpărat pe riscul lor și și-au asumat riscul ca actul încheiat să fie nevalabil, așa încât nici potrivit dreptului comun civil chiriașii cumpărători evinși nu sunt îndreptățiți decât la restituirea prețului plătit.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. G. si M. M., solicitând admiterea acestuia si modificarea hotărârii instanței de fond in sensul admiterii cererii lor de chemare in judecata. Cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului s-a arătat in esența ca in mod greșit instanța de fond a apreciat ca nu sunt aplicabile in speța disp. art. 50/1 alin.1 din Legea nr. 10/2001 si ca, in raport cu disp. art. 1340 cod civil si cu starea de fapt, câta vreme reclamanții au cumpărat pe riscul lor și și-au asumat riscul ca actul încheiat să fie nevalabil, nu sunt îndreptățiți decât la restituirea prețului plătit.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat ca încheierea contractului de vânzare-cumpărare prin care reclamanții au dobândit proprietatea imobilului s-a realizat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale in materie, instanțele anterioare neconstatând o atare incalcare.
Sa mai arătat ca motivele pentru care s-a constatat nulitatea contractului nu ii privesc si nu le pot fi imputate, câta vreme ei personal nu au fost niciodată notificați de foștii proprietari, iar condițiile vânzării au fost verificate exclusiv de către vânzător, prin mandatarul sau.
Împotriva recursului intimatul S. R., prin MFP, prin DGFP Brasov a formulat întâmpinare (fila 11) prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
In susținerea acestei poziții procesuale s-a arătat in esența ca in mod corect s-a reținut de către instanța de fond atât starea de fapt cat si dispozițiile legale aplicabile in speța, fiind evident ca reclamanții, câta vreme au încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu buna știința in contra dispozițiilor legale in materie, nu pot invoca in beneficiul lor nici disp. art. 50/1 alin.1 din Legea nr. 10/2001 si nici pe cele ale art. 1340 Cod civil.
Intimata . a formulat la rândul sau întâmpinare (fila 13) prin care a arătat ca nu se opune admiterii recursului, susținând in continuare ca nu are calitate procesuala pasiva in cauza dedusa judecații instanței de fond.
In cursul judecații recursului a intervenit decesul recurenților P. G. si M. M., procesul fiind continuat de succesorii lor, M. C. H. si S. A. T. (filele 25 - 29, 44 - 49).
La ultimul termen de judecata instanța a constatat transmiterea calității procesuale de la DGFP Brasov la DGRFP Brasov, in temeiul disp. art. 1 si 11 din OUG nr. 74/2013 si ale HG nr. 520/2013.
In recurs nu s-a solicitat si nici nu s-au administrat probe noi, cu excepția înscrisurilor care au justificat transmiterea calității procesuale active către succesorii recurenților inițiali.
Analizând recursul de fata prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:
Recursul a fost declarat numai in contradictoriu cu S. R., dispozițiile sentinței referitoare la parata intimata . nefiind criticate, astfel ca fata de aceasta împrejurare sunt excluse controlului judiciar aspectele statuate in legătura cu aceasta parata intimata referitoare la lipsa calității sale procesuale pasive.
In ceea ce privește starea de fapt instanța de recurs retine ca prin decizia civilă nr. 171/13.03.2006 a Curții de Apel B. s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare nr._/1996, încheiat de reclamantul defunct P. G. și reclamanta defunctă P. T., pe de o parte și pârâtul S. R. prin pârâta .., pe de alta parte, având ca obiect imobilul – apartament situat în B., .. 24, înscris în C.F. nr._ - B. sub nr. top 2081, reținându-se cu putere de lucru judecat ca partile cumparatoare nu pot invoca in beneficiul lor buna credința la încheierea actului a cărui nulitate s-a cerut a se constata si mai mult, ca aceștia au cumpărat asumându-si implicit riscul nevalabilității actului de dobândire încheiat in baza Legii nr. 112/1995.
Pentru aceste motive instanța de recurs apreciază ca este neîntemeiata critica recurenților prin care se susține ca in mod greșit instanța de fond a reținut ca stare de fapt ca reclamanții recurenți au încheiat contractul de vânzare cumpărare cu rea credința, acest aspect fiind tranșat irevocabil prin hotărâre judecătoreasca anterioara.
D. urmare, in mod corect instanța de fond a apreciat ca in acest context, reclamanții nu pot invoca in beneficiul lor disp. art. 50/1 alin.1 din Legea nr. 10/2001, potrivit cu care au dreptul la restituirea prețului de piață a imobilelor chiriașii cumparatori ale căror contracte de vânzare – cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești irevocabile, deoarece in privința contractului recurenților s-a statuat ca a fost încheiat cu incalcarea dispozițiilor legale invocate.
De asemenea, pentru aceleași argumente legate de ceea ce s-a stabilit deja cu putere de lucru judecat, tribunalul apreciază ca in mod corect instanța de fond a stabilit ca reclamanții recurenți nu pot pretinde, in temeiul disp. art. 1339 si 1340 Cod civil, sa fie despăgubiți cu valoarea actualizata a imobilului.
In ceea ce privește insa soluția de respingere in tot a pretențiilor reclamanților instanța o socotește neîntemeiata, apreciind ca atâta vreme cat reclamanții si-au întemeiat cererea de chemare in judecata pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, care, potrivit disp. art. 50 alin. 2, statuează dreptul la despăgubiri si al chiriașilor cumparatori ale căror contracte de vânzare cumpărare încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale, au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, cererea acestora trebuie admisa in parte pentru ceea ce reprezintă prețul actualizat cu rata inflației, socotindu-se ca excesiv sa li se pretindă reclamanților promovarea unei noi acțiuni numai pe considerentul ca aceștia nu au formulat in mod expres o cerere subsidiara pentru mai putin decât pretențiile inițiale si pentru ca nu au invocat in mod expres si disp. art. 50 alin. 2 din actul normativ invocat.
Pentru toate aceste motive, in baza disp. art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 ind. 1 tribunalul va admite recursul formulat, va modifica in parte sentința atacata si va admite in parte cererea de chemare in judecata, in senul celor mai sus expuse.
In cele din urma instanța va lua act de faptul ca recurenții nu au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții P. G. si M. M. si continuat de succesorii lor, M. C. H. si S. A. T., ambii cu domiciliul in București, . nr. 10, ., sector 1, in contradictoriu cu intimații . si S. R. prin M. FINANTELOR P., împotriva sentinței civile nr._ din 09.11.2011 pronunțata in cauza de către Judecatoria Brasov pe care o modifica in parte si, in consecința:
Admite in parte acțiunea formulata de reclamanții P. G. si M. M. si continuat de succesorii lor, M. C. H. si S. A. T., in contradictoriu cu intimații . si S. R. prin M. FINANTELOR P. in sensul ca:
Obliga S. R. sa plătească recurenților suma de 6.166.966 lei vechi (616,696 RON) actualizata cu rata inflației începând cu data de 20.12.1996 si pana la momentul plații, reprezentând prețul contractual actualizat.
Respinge restul pretențiilor formulate in contradictoriu cu S. R..
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate privitoare la respingerea acțiunii fata de . si la obligarea la plata onorariului de expert.
Ia act de aptul ca recurenții nu solicita cheltuieli de judecata.
IREVOCABILA
Pronunțata in ședința publica azi, 19.09.2013.
P., JUDECATOR, JUDECATOR,
D. N. C. D. – P. M. B.
Grefier,
N. C.
Red/tehn/CDP/18.11.2013//2 ex.
Judecător fond: D. I. M.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 963/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
