Partide politice. Sentința nr. 169/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 169/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 20-10-2014 în dosarul nr. 169/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 169/S
Ședința publică de la 20 octombrie 2014
Completul Civ. D1 compus din:
PREȘEDINTE C. F. – Judecător
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul P. B. C., în contradictoriu cu pârâtul P. S. D. - ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ B., prin reprezentant legal C. N., având ca obiect partide politice.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 13.10.2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată.
Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamantul P. B. C. a chemat în judecată pe pârâtul P. S.-D. – Organizația Județeană B., reprezentată prin președinte C. N., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 2/22.03.2014 emisă de Biroul Permanent al pârâtului, având ca obiect excluderea din partid a reclamantului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, începând cu data de 4.07.2012, are calitatea de consilier local al Municipiului S., iar la data de 31.03.2014 a fost înregistrată la Primărie adresa nr._ emisă de pârât, din care rezulta că acesta a fost exclus din P.S.D., precum și că, la data de 4.04.2014, a depus o cerere adresată Comisiei de Disciplină și Arbitraj a partidului, conform jurisdicției interne a acestuia, cerere care nu a fost soluționată până la data introducerii acțiunii.
A mai arătat că a intrat în posesia hotărârii atacate la data de 14.04.2014, care nu i-a fost comunicată în mod oficial, Primăria S. eliberându-i o copie a acesteia, precum și că în cuprinsul hotărârii nu se arată de ce anume abateri disciplinare s-ar face vinovat, făcându-se trimitere la art. 27 alin. 1 și 4, art. 31 lit. d din Statutul partidului, care se referă exclusiv la sancțiunea excluderii.
Reclamantul a arătat de asemenea că hotărârea atacată este lipsită de elementele de fond privind validitatea, nu cuprinde elemente de particularizare a sancțiunii sau a persoanei la care se referă, de apreciere a gravității faptelor pretins săvârșite de reclamant, și nici nu explică de ce competența sancționării revine Biroului permanent al Organizației Județene B., iar semnătura existentă pe aceasta este aplicată cu ajutorul unei ștampile.
În continuare, reclamantul s-a referit la dispozițiile Deciziei nr. 530/2013 a Curții Constituționale, în ceea ce privește competența instanțelor judecătorești de a soluționa cereri de natura celei dedusă judecății, arătând de asemenea că problema constituționalității dispozițiilor art. 16 alin. 3 din Legea nr. 14/2003 trebuie privită cu maximă exigență în condițiile în care pierderea calității de membru al unui partid poate fi expresia unor premise subiective ori a arbitrariului.
Reclamantul a mai arătat că nu a mai fost niciodată sancționat în cadrul partidului, că a fost candidatul acestuia la funcția de Primar al Municipiului S., că a fost ales în calitate de consilier prin votul a 3267 cetățeni al municipiului și că a obținut rezultate bune în această calitate, precum și că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, nefiind convocat la ședința în care s-a luat hotărârea și nici în cadrul Organizației Județene.
În drept au fost invocate prevederile art. 37, 15 alin. 2, 126 din Constituție, art. 6 din C.E.D.O., cele ale Legii nr. 14/2003 referitoare la partidele politice și cele ale Deciziei nr. 530/2013 a Curții Constituționale.
În probațiune au fost depuse la dosar copia hotărârii atacate, copia Statutului partidului, extrase de pe pagina personală de internet a reclamantului, alte înscrisuri, a fost audiat martorul Ș. D..
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești în soluționarea cauzei, precum și apărări de fond, rezidând în esență în aceea că reclamantul a inițiat un conflict cu organizația de partid a Municipiului S., care nu a putut fi nici mediat și nici lichidat, iar la baza excluderii reclamantului au stat motivele expuse în Informarea înregistrată sub nr. 51/1.08.2013, din care rezultă că imaginea și prestigiul partidului au fost grav afectate de comportamentul și activitățile reclamantului.
În acest sens, a arătat că reclamantul a amenințat persoane din cadrul organizației, a înregistrat telefonic discuții interne, a adus acuzații și a generat conflicte între consilierii P.S.D., toate acestea având ca rezultat prejudicierea imaginii și prestigiului partidului.
În final, pârâtul a arătat că a respectat dreptul la apărare al reclamantului, prin acordarea unei perioade de timp în care s-a încercat soluționarea conflictului, iar prin aderarea la partid reclamantul și-a exprimat acordul de a respecta actele constitutive ale acestuia și de a se supune tuturor efectelor hotărârilor adoptate de partid.
Asupra excepției necompetenței generale a instanțelor judecătorești Tribunalul s-a pronunțat la termenul de judecată din data de 15.09.2014, respingând excepția cu motivarea cuprinsă în încheierea de ședință de la acea dată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 2/22.03.2014 emisă de Biroul Permanent al Organizației Județene B. a P.S.D. s-a dispus sancționarea reclamantului, membru al P.S.D. B., cu excluderea acestuia din partid, cu mențiunea că hotărârea poate fi contestată în termen de 10 zile (fără a se menționa data de la care acest termen începe să curgă) la Comisia Națională de Disciplină și Arbitraj.
În cuprinsul hotărârii se menționează că aceasta are ca temei art. 27 alin. 1 și 4, art. 31 lit. d, art. 33 și art. 34 alin. 2 și 6 din Statutul P.S.D.
Se reține că reclamantul s-a adresat Comisiei Națională de Disciplină și Arbitraj, prin contestația formulată la data de 15.04.2014 (fila 44 din dosar), nefiind făcută dovada soluționării acestei contestații până la această dată.
Cercetând hotărârea atacată, instanța constată că aceasta nu cuprinde nici o expunere a stării de fapt, a abaterilor care au condus la luarea măsurii excluderii reclamantului și nici un temei legal al acesteia măsuri, dispozițiile cuprinse în Statutul partidului, evocate în cuprinsul hotărârii, prevăzând următoarele:
Art. 27 alin. 1 – Calitatea de membru al Partidului S. D. se pierde prin demisie, radiere, excludere sau înscriere în alt partid.
Art. 27 alin. 4 – Excluderea din partid se hotărăște în conformitate cu prevederile statutare.
Art. 31 lit. d – Membrilor Partidului S. D. care au săvârșit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcție de gravitatea acestora, una din următoarele sancțiuni: d) excludere, sancțiune aplicată membrului de partid prin hotărâre a biroului organizației locale din care acesta face parte.
Art. 33 – Sancțiunile prevăzute de art. 31 se hotărăsc cu votul majorității membrilor organizației competente.
Art. 34 alin. 2 – Hotărârea de sancționare adoptată de către organele competente la nivelul organizațiilor județene ale P.S.D. și a municipiului București poate fi contestată în termen de 10 zile la Comisia Națională de Disciplină și Arbitraj.
Art. 34 alin. 6 – Până la soluționarea definitivă a contestației, hotărârea de sancționare produce efecte depline. Dacă o contestație a fost admisă, organele de conducere ale organizației locale, județene sau organele de conducere la nivel național au obligația repunerii în toate drepturile a membrului P.S.D. sancționat în mod nestatutar. Repunerea în toate drepturile se realizează în maxim 15 zile calendaristice de la data comunicării hotărârii de admitere a contestației.
Analizând aceste prevederi statutare, instanța constată că acestea au caracter general, reglementând modurile de pierdere a calității de membru de partid și respectiv cea de luare a hotărârii de excludere, precum și efectele acesteia și respectiv calea internă de atac a unei astfel de hotărâri.
În condițiile în care Hotărârea nr. 2/22.03.2014 emisă de Biroul Permanent al organizației județene a pârâtului nu cuprinde nici o descriere a stării de fapt, sub aspectul abaterilor pretins săvârșite de reclamant, care să fi condus la luarea măsurii disciplinare, și nici trimiteri la prevederi statutare care să reglementeze în mod concret diferite abateri, rezultă că acest act este complet nemotivat, făcând astfel imposibil controlul judecătoresc al acestuia.
Prin Decizia nr. 530/12.12.2013 a Curții Constituționale a României a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de D. V. în dosarul nr._ al Tribunalului Călărași - Secția civilă și s-a constatat că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituționale.
În motivarea acestei decizii, Curtea a reținut în esență că, pentru aducerea la îndeplinire a rolului partidelor politice în cadrul democrației constituționale din România, astfel cum acesta este enunțat de prevederile constituționale și legale menționate, Legea nr. 14/2003 stabilește reguli privind organizarea acestora. Astfel, potrivit art. 9 din lege, fiecare partid politic trebuie să aibă statut și program politic proprii, iar statutul fiecărui partid politic, întocmit în conformitate cu prevederile art. 10 din lege, cuprinzând inclusiv sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor, trebuie anexat obligatoriu (art. 18 din lege) la cererea de înregistrare a partidului politic depusă la Tribunalul București.
În caz de admitere a cererii de înregistrare, a mai reținut Curtea, statutul partidului capătă forță juridică obligatorie asemenea legii și trebuie întocmai respectat de membrii unui partid politic și de organele statutare ale partidului. Nerespectarea acestuia constituie motiv de aplicare a sancțiunilor prevăzute de respectivul act juridic, cea mai gravă fiind sancțiunea excluderii din partid.
S-a mai reținut că legea prevede reguli procedurale privind soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului, precum și organele competente pentru soluționarea acestor diferende (comisiile de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale, care reprezintă, în realitate, organe proprii cu atribuții jurisdicționale). Astfel, potrivit art. 15 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, comisia de arbitraj este organizată și funcționează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părților dreptul la opinie și dreptul de a se apăra, precum și proceduri echitabile de decizie.
În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, instituind competența exclusivă a organelor cu atribuții jurisdicționale ale partidului politic de a aprecia asupra respectării normelor statuare de către membrii de partid, elimină, în fapt, controlul judecătoresc în ceea ce privește respectarea de către aceste organe a propriului statut și împiedică astfel accesul liber la justiție. De altfel, Curtea a reținut că problema constituționalității prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 trebuie privită cu maximă exigență în condițiile în care pierderea calității de membru al unui partid poate fi expresia unor premise subiective ori a arbitrariului.
De asemenea, Curtea a precizat că, în această materie, controlul judecătoresc nu poate fi realizat decât asupra statutului și a regularității desfășurării procedurii statutare în fața organelor cu atribuții jurisdicționale ale partidului, și nu asupra oportunității sancțiunii aplicate. Astfel, instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei cereri prin care se contestă sancțiunea excluderii din partid urmează să analizeze respectarea normelor statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii și să verifice dacă dreptul părții la apărare și la opinie a fost efectiv asigurat.
În lumina acestor considerente, Curtea a constatat că reglementarea dedusă controlului de constituționalitate încalcă dispozițiile art. 21, potrivit cărora nici o lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime, deoarece, potrivit art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, cererea membrului de partid căruia i s-a aplicat sancțiunea excluderii din partid nu poate ajunge niciodată să fie examinată în mod efectiv de un judecător imparțial și independent. Așadar, în această materie, liberul acces la justiție este nu doar limitat, ci complet anihilat.
Raportat la cele expuse mai sus, instanța constată că, pentru exercitarea controlului judecătoresc asupra măsurii interne a excluderii, este necesar ca hotărârea privind luarea acestei măsuri să fie motivată sub aspectul respectării normelor statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii, instanța fiind de asemenea ținută să verifice de asemenea și dacă dreptul părții la apărare și la opinie a fost efectiv asigurat.
În speță, sub primul dintre aspectele menționate mai sus, exercitarea controlului judecătoresc este imposibilă, dat fiind că, așa cum s-a arătat mai sus, hotărârea de excludere atacată nu cuprinde nici un element de natură a face posibilă verificarea respectării normelor statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii, fiind complet nemotivată în fapt și în drept, raportat la faptele care i se impută reclamantului și totodată la procedura urmată de pârât, finalizată cu emiterea hotărârii atacate.
În ceea ce privește cel de-al doilea aspect evidențiat de instanța de contencios constituțional, respectiv acela referitor la respectarea dreptului părții la apărare și la opinie, instanța constată că acest lucru nu reiese din hotărârea atacată, iar în condițiile în care pârâtul a depus la dosar, în justificarea măsurii luate, înscrisul denumit „Informare” (filele 67-68 din dosar), întocmit de Organizația Municipală P.S.D. S., urmează a se analiza exclusiv acest înscris.
Astfel, instanța reține că acest înscris reprezintă o informare adresată de Organizația Municipală P.S.D. S. către Biroul Permanent al Organizației Județene P.S.D. B., semnată de un număr de 15 persoane, în calitate de președinte, vicepreședinți, trezorier și membri ai Biroului Organizației Municipale S. (fiind însușită ulterior, prin înscrisul aflat în copie la fila 69, și de secretarul O. R.), prin care s-a propus excluderea reclamantului din organizația de partid și retragerea sprijinului politic permanent, enumerându-se faptele săvârșite de acesta, de natură a afecta imaginea partidului.
Din conținutul acestui înscris nu rezultă, după cum nu reiese nici unul dintre actele dosarului, că reclamantul a fost audiat, că i s-a permis să își exprime opinia, că i-a fost respectat dreptul la apărare sau că măcar ar fi participat (ori a fost înștiințat că are dreptul să participe) la ședința în care au fost discutate abaterile sale.
În consecință, nici cea de-a doua cerință stabilită de Curtea Constituțională prin decizia menționată mai sus, referitoare la asigurarea efectivă a dreptului părții la apărare și la opinie nu a fost respectată.
În ceea ce privește înscrisurile depuse de pârât în apărare, prin care acesta a urmărit să dovedească o anumită atitudine a reclamantului în legătură cu modul de abordare a anumitor măsuri care urmau a fi luate în cadrul Consiliului Local S. și respectiv cea care reiese din pagina personală de internet a acestuia, precum și declarația martorului prin care reclamantul a tins la combaterea acestei apărări, instanța constată că aceste aspecte se referă la oportunitatea luării măsurii, ori analizarea acesteia excede controlului judecătoresc, astfel cum a stabilit Curtea Constituțională.
Concluzionând, Tribunalul constată că, în cazul reclamantului, nu au fost respectate exigențele care se desprind din Decizia nr. 530/2013 a Curții Constituționale a României în ceea ce privește, pe de o parte, motivarea hotărârii de excludere, din punctul de vedere al respectării normelor statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii, iar pe de altă parte în ceea ce privește asigurarea efectivă a dreptului părții la apărare și la opinie.
În aprecierea instanței, nemotivarea totală a hotărârii de excludere este de natură a atrage sancțiunea nulității acesteia, întrucât în acest mod exercitarea controlului judecătoresc este imposibilă, prin prisma aspectelor esențiale reținute de instanța de contencios constituțional.
Față de aceste considerente, în baza prevederilor Decizii nr. 530/2013 a Curții Constituționale, art. 21 alin. 1 din Constituția României, Tribunalul urmează a admite acțiunea civilă formulată de reclamantul P. B. C. în contradictoriu cu pârâtul P. S.-D. – Organizația Județeană B., reprezentată prin președinte C. N., și în consecință urmează a dispune anularea Hotărârii nr. 2/22.03.2014 emisă de Biroul Permanent al pârâtului, având ca obiect excluderea din partid a reclamantului.
În baza art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în 100 lei taxă de timbru și 700 lei onorariu de avocat, dovedit cu chitanța depusă la dosar în condițiile art. 452 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul P. B. C., domiciliat în S., cartier Ș. cel M. nr. 51, jud. B., în contradictoriu cu pârâtul P. S.-D. – Organizația Județeană B., cu sediul în B., .. 1, reprezentată prin președinte C. N., și în consecință:
Dispune anularea Hotărârii nr. 2/22.03.2014 emisă de Biroul Permanent al pârâtului, având ca obiect excluderea din partid a reclamantului.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, calea de atac urmând a se depune la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică azi, 20 octombrie 2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Judecător C. F. I. M.
Red. C.F.- 4.11.2014
Tehnored. I.M.-5.11.2014
4 ex.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Încheierea nr.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 830/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
