Acţiune în constatare. Sentința nr. 177/2014. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 177/2014 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 177/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.177/S
Ședința publică de la 23 octombrie 2014
Completul Civ. D4 compus din:
PREȘEDINTE – S. N. – judecător
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea soluționării cauzei civile de față privind soluționarea cererii formulată de reclamanta T. F., în contradictoriu cu pârâții B. G.-R., B. S. M., S. R. - P. M. FINANTELOR P. și P. RÂȘNOV, având ca obiect acțiune în constatare DECLINAT (dosar Judecătoria Zarnesti nr._ )
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9.10.2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen de judecată.
Instanța, în aceeași compunere, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea formulată, reclamanta T. F. a chemat în judecată pe pârâții S. R. prin M. Finanțelor P., P. Rîșnov, B. Severa M. și B. G. R. solicitând să se constate că reclamanta, împreună cu soțul său T. O. N., decedat la data de 28.04.2013, au edificat, cu o cotă de contribuție egală, o casă în localitatea Râșnov, construcție în regim P+M pe terenul în suprafață de 558 mp întabulat în CF_ Rîșnov, provenită din conversia pe hârtie a CF 10_ Rîșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R., aflat în administrarea operativă a Primăriei Rîșnov - teren dobândit cu titlu de concesiune; să se dispună întabularea în CF anterior indicată a construcției, compusă la parter din sufragerie, camera de zi, bucătărie, baie, hol de distribuție, prispă, terasa, în suprafață construită de 84,46 mp, suprafață utilă de 54,99 mp și la mansardă două dormitoare, hol terasă în suprafață construită de 81,46 mp, suprafață utilă de 65,21 mp; să se dispună întabularea în cartea funciară_ Rîșnov, nr. top 1636/6/14 a dreptului de proprietate asupra construcției în favoarea reclamantei și a soțului său, cu titlu de bun comun în cotă de ½ parte fiecare și a dreptului de concesiune asupra terenului în cotă de ½ parte fiecare; să se dispună anularea parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630/23.11.2012 la BNP C. Nicușor încheiat între reclamantă, soțul său și pârâții B. Severa M. și B. G. R., cu privire la înstrăinarea de către reclamantă către pârâți a cotei sale de proprietate asupra construcției anterior menționată și a dreptului său de concesiune asupra terenului pe care s-a edificat construcția; să se dispună radierea din cartea funciară_ Rîșnov nr. top 1636/6/14 – foaia de sarcini – a înscrierilor făcute în baza actului notarial atacat; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a susținut că a fost căsătorită cu T. O. N. care a decedat la data de 28 aprilie 2013, fiind suferind de cancer.
În timpul conviețuirii au concesionat un teren în suprafață de 558 mp, teren al cărui proprietar este statul, iar P. Rîșnov are un drept de administrare operativă directă, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară.
Pe acest teren, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie de construcții, au edificat o casă, în regim parter și mansardă, cu componența anterior descrisă.
Reclamanta împreună cu soțul său au edificat construcția cu cote de contribuție egală, de la temelie la finisaje.
Soțul reclamantei s-a îmbolnăvit, iar boala i-a schimbat comportamentul față de reclamantă sub influența surorii sale, pârâta B. Severa M..
În aceste condiții, sub aparența ocrotirii reclamantei după dispariția soțului său, deoarece reclamante are grave probleme de sănătate, cei doi frați au convins-o să meargă la un birou notarial și să semneze un contract despre care susțineau că îi este favorabil, pentru că aceasta își păstrează toate drepturile asupra imobilului, iar pârâta va figura în calitate de coproprietar în locul fratelui său.
Reclamanta a semnat la BNP C. Nicușor, la data de 23.11.2012 contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630, fără să știe ce a semnat de fapt, în considerarea celor spuse de soțul său și de cumnata sa. Aceștia au luat toate actele și abia după decesul soțului reclamantei, împreună cu alte persoane a verificat contractul și a constatat că acesta nu cuprindea actul său de voință, exprimat în mod expres în sensul că este de acord cu înstrăinarea cotei de proprietate a soțului, dar nu a dorit să-și vândă cota sa de proprietate din construcție și teren.
Folosindu-se de consecințele juridice ale actului atacat, după moartea soțului reclamantei, pârâta s-a folosit de orice mijloace pentru a o evacua din propria sa locuință, făcându-i viața imposibilă. Nu ezită să o constrângă moral și să exercite asupra sa acte de violență fizică.
Astfel, a fost nevoită să promoveze această acțiune pentru a-și recăpăta drepturile smulse în mod doloziv de către cumnata sa, în acord deplin cu soțul său.
S-a mai arătat că prețul stipulat în contract nu a fost niciodată plătit de pârâta B. Severa M., nici înainte nici după semnarea contractului.
Vicierea consimțământului reclamantei la încheierea contractului, prin folosirea de manopere dolozive de către pârâta B. Severa M. este temeiul pentru care se solicită anularea parțială a contractului.
Deoarece din căsătoria reclamantei nu au rezultat copii și pentru că nu se poate nega contribuția soțului la construirea casei, reclamanta a fost de acord ca de această cotă soțul său să dispună cum dorește, să o lase cui vrea, cu orice titlu și nu înțelege să atace actul în privința acestei cote.
Însă, după munca depusă și sacrificiile făcute pentru construirea casei, nu acceptă să fie aruncată în stradă de o persoană care nu a contribuit cu nimic la această construcție, care nu a plătit nici un preț pentru dobândirea ei și care a profitat de buna credință și de naivitatea reclamantei, accentuată de bolile psihice de care suferă.
În drept au fost invocate prevederile art. 969, 970, 948 coroborate cu art. 953, 960 și 961 din vechiul cod civil.
În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei B. Severa M. și audierea de martori.
La solicitarea instanței, reclamanta a precizat că: valoarea imobilului în litigiu este de_,55 lei; a fost indicată adresa acestui imobil; s-a susținut că temeiurile de drept au fost indicate în acțiune și că în conformitate cu prevederile art. 6 pct. 3 din noul cod civil sunt aplicabile în cauză prevederile vechiului cod civil; a fost reformulat primul petit al acțiunii în sensul că se solicită ca instanța să stabilească, nu să constate cotele egale de contribuție la edificarea imobilului; s-a indicat că pentru petitele 2, 3 și 5 din acțiune temeiurile de drept sunt art. 20, 23 și 34 din Legea 7/1996; în ceea ce privește probațiunea s-au menținut aceleași cereri cu indicarea înscrisurilor ce urmează a fi depuse și numele și adresele martorilor. În ceea ce privește teza probatorie, aceasta a fost indicată în mod generic, pentru toate probele solicitate.
Pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. prin DGRFP B. a formulat întâmpinare a invocat excepția lisei calității sale procesuale pasive și excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor P..
Pârâta P. Rîșnov a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității sale procesuale, susținând că primăria este o structură funcțională fără personalitate juridică.
Pârâta B. Severa M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nemotivării în drept a acțiunii, excepția inadmisibilității cererii de anulare a unui act autentic, excepția insuficientei timbrări, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
În susținerea excepțiilor, pârâta a invocat art. 257 și 258 din noul cod de procedură civilă, arătând că notarul public nu poate să stabilească în ce măsură consimțământul pe care părțile l-au exprimat reprezintă voința lor neviciată prin eroare, dol sau violență.
Art. 58-67 din Legea 36/1995 a notarilor publici reglementează atribuțiile acestora în procedura autentificării actelor,printre acestea negăsindu-se cele referitoare la deplinătatea facultăților mintale a părților sau în ce măsură consimțământul reprezintă voința reală a părților.
Notarului îi revine însă atribuția de a constata plata prețului.
Susținerile reclamantei în sensul că nu ar fi cunoscut că semnează în fața notarului pentru vânzarea cotei sale din dreptul de proprietate asupra imobilului nu poate fi luată în considerare în condițiile în care acesta era singurul motiv care justifica prezența sa în fața notarului.
Cauza a fost înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Zărnești, în dosarul nr._ .
P. sentința civilă 324/2014 a Judecătoriei Zărnești a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B., raportat la valoarea obiectului litigiului.
Cauza a fost înregistrată în dosarul nr._ al Tribunalului B..
Cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar a fost admisă, acesta fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a răspuns excepțiilor invocate, invocând prevederile art. 1206, 1251 și 1258 din noul cod civil.
Totodată a precizat temeiurile de drept pentru petitul 4, privind anularea parțială a contractului, ca fiind art. 1179, 1204, 1206, 1214, 1246, 1248, 1251 și 1252 din noul cod civil.
La termenul de judecată din 9.10.2014 instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinări, inadmisibilitatea fiind apreciată o apărare de fond iar celelalte excepții au fost respinse pentru motivele reținute în încheierea de ședință.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta T. F. a fost căsătorită cu T. O. N., fratele pârâtei B. Severa M.. T. O. N. a decedat la data de 28.04.2013.
În timpul căsătoriei, reclamanta împreună cu soțul său a concesionat un teren în suprafață de 558 mp, proprietatea Statului R., pe care au edificat o construcție structurată pe două nivele, parter și mansardă, compusă din: la parter sufragerie, cameră de zi, bucătărie, baie, hol de distribuție, prispă, terasă, la mansardă două dormitoare, hol, terasă, căreia i-au dat destinația de locuință.
La data de 23.11.2012, reclamanta cu soțul său au încheiat cu pârâta B. M. Severa contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630 la Biroul Notarului Public C. Nicușor, prin care T. O. N. a înstrăinat pârâtei B. Severa M., prin vânzare, cota sa de ½ parte din construcție, iar reclamanta i-a înstrăinat aceleiași pârâte nuda proprietate asupra cotei sale de ½ parte din construcție, păstrând uzufructul viager.
Pârâtul B. G. R., în calitate de declarant, a arătat că este de acord ca soția sa, B. Severa M., să cumpere imobilul ca bun propriu, prețul fiind achitat din surse proprii ale acesteia.
Prețul de vânzare este de 63.000 lei și în contract s-a menționat că acesta a fost achitat integral anterior semnării contractului, plata fiind recunoscută prin semnarea contractului.
Primul petit al cererii de chemare în judecată, așa cum a fost modificat, este întemeiat deoarece, așa cum rezultă din contractul autentificat sub nr. 2630/2012, reclamanta împreună cu soțul său au edificat construcția mai sus descrisă, cotele lor de contribuție fiind egale, aspect recunoscut de cei doi soți și de pârâta B. Severa M. prin semnarea acestui contract.
Astfel fiind, acest petit va fi admis, se va constata că reclamanta împreună cu soțul său, T. O. N., în prezent decedat, au edificat o construcție în regim P+M, pe terenul în suprafață de 558 mp, întabulat în CF_ Rîșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R. și se va stabili că la edificarea construcției reclamanta a avut o cotă de contribuție egală cu cea a soțului său, respectiv câte ½ parte fiecare.
Cererile de înscriere în cartea funciară a construcției și a dreptului de proprietate pe cote părți asupra acesteia precum și de înscriere a dreptului de concesiune pe cote părți asupra terenului vor fi respinse deoarece înscrierile în cartea funciară se pot face pe cale administrativă, iar reclamanta nu a dovedit că s-a adresat Oficiului de cadastru și Publicitate pentru a efectua aceste înscrieri și cererea sa a fost respinsă și nici că pârâții din prezentul litigiu s-a opus unei astfel de operațiuni pentru a se apela la o procedură litigioasă în vederea înscrierii acestor drepturi.
Cu privire la cererea de anulare parțială a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2630/2012, pentru cota de ½ parte asupra construcției, care a constituit proprietatea reclamantei și cota de ½ parte din terenul concesionat, reținem următoarele:
Contractul de vânzare cumpărare a cărei anulare parțială s-a solicitat este încheiat în formă autentică.
Reclamanta s-a prezentat personal în fața notarului și a semnat actul, după citire.
P. acțiune, reclamanta susține că actul a fost încheiat cu vicierea consimțământului său, prin folosirea de manopere dolosive, fără a arăta în ce constau acestea.
S-a mai susținut, tot în motivarea acestei cereri, că prețul menționat nu a fost achitat și că semnat actul deoarece soțul și cumnata sa i-au spus să semneze contractul deoarece îi este favorabil.
Potrivit art. 1214 cod civil, consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți, ori când acesta din urmă a omis, în mod fraudulos, să informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
Dolul, ca viciu de consimțământ la încheierea unui act juridic, este alcătuit din două elemente: un element obiectiv, care constă în utilizarea de mijloace viclene pentru a induce în eroare și un element subiectiv care constă în intenția de a induce în eroare o persoană pentru a o determina să încheie un anumit act.
Nu constituie dol, deoarece lipsește elementul obiectiv, simplul fapt de a profita la încheierea actului juridic de ignoranța sau de lipsa de experiență a unei persoane.
Reclamanta a semnat actul notarial și solicită anularea sa parțială susținând că soțul său și pârâta B. Severa M. i-au spus că acest act îi este favorabil, însă avea posibilitatea de a citi actul și a se informa asupra conținutului și obligațiile ce derivă din acesta.
Faptul că reclamanta a semnat fără să cunoască conținutul actului nu constituie o manoperă frauduloasă a pârâtei deoarece aceasta nu a efectuat nici un demers de natură a o împiedica pe reclamantă să citească actul și să refuze semnarea în cazul în care acesta nu reprezintă voința sa reală.
În consecință, deoarece nu se poate reține că actul este anulabil pentru că a fost viciat consimțământul prin dol, lipsind elementul obiectiv al acestuia, instanța va respinge acest petit.
Pe cale de consecință, va fi respins și petitul subsecvent, acela prin care s-a solicitat radierea din cartea funciară a înscrierilor făcute în baza actului notarial atacat.
Cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată va fi respinsă deoarece acțiunea a fost admisă în parte, iar pretențiile admise nu au fost contestate de pârâți.
În consecință, față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta T. F. în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. Finanțelor P., P. Rîșnov, B. Severa M. și B. G. R.; va constata că reclamanta împreună cu soțul său, T. O. N., în prezent decedat, au edificat o construcție în regim P+M, pe terenul în suprafață de 558 mp, întabulat în CF_ Rîșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R.; va stabili că la edificarea construcției reclamanta a avut o cotă de contribuție egală cu cea a soțului său, respectiv câte ½ parte fiecare; va respinge celelalte pretenții ale reclamantei, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta T. F., domiciliată în Rîșnov, . în contradictoriu cu pârâții S. R. prin M. Finanțelor P., P. Rîșnov cu sediul în Rîșnov, . nr. 21, B. Severa M., cu domiciliul în Rîșnov, . ., . G. R. domiciliat în B., ., și în consecință:
Constată că reclamanta împreună cu soțul său, T. O. N., în prezent decedat, au edificat o construcție în regim P+M, pe terenul în suprafață de 558 mp, întabulat în CF_ Rîșnov, nr. top 1636/6/14, proprietatea Statului R..
Stabilește că la edificarea construcției reclamanta a avut o cotă de contribuție egală cu cea a soțului său, respectiv câte ½ parte fiecare.
Respinge celelalte pretenții ale reclamantei, ca neîntemeiate.
Respinge cererea reclamantei de acordate a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul B..
Pronunțată la data de 23.10.2014, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE,Grefier,
Judecător S. N. I. M.
Red. S.N.-2.12.2014
Tehnored. I.M.-2.12.2014
6 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 619/2014. Tribunalul BRAŞOV | Obligaţie de a face. Decizia nr. 821/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
