Rectificare carte funciară. Decizia nr. 63/2016. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 63/2016 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 63/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBBRV:2016:004._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 63/A
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2016
Completul de judecată A5 constituit din:
PREȘEDINTE – A. I.- judecător
Judecător – S. N.
Grefier - V. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut in ședința publică din data de 12 ianuarie 2016, când părțile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de ședința din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință si când, având în vedere lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 19 decembrie 2016.
La apelul nominal făcut in ședința publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
In urma deliberării instanța a pronunțat hotărârea de mai jos:
T R I B U NA L U L,
Constată că prin sentința civilă 183/2015 a Judecătoriei Zărnești a fost admisă excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, invocată de instanță din oficiu; a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta: S. E. în contradictoriu cu pârâții: COTINGIU C., P. A., S. E., C. I., R. A., ., BAJAN C. V. și BAJAN A. D., C. E., J. M., pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 248 alin.1 C.Proc.Civ., instanța se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, este o excepție de fond, absolută și peremptorie care tinde la împiedicarea judecății pe fond, astfel încât în situația admiterii sale nu mai poate fi examinat fondul cauzei dedusă judecății.
Cererea de chemare în judecată, are ca obiect rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF nr._ M. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 250 M.) nr. cad. 905, nr. top._/1,_/1,_/1, în suprafață tabulară de 17.777 mp, coproprietatea reclamantei S. E., cu cota de 5/7 cu titlu de drept ieșire din indiviziune, dobândită prin hotărâre judecătorească, prin actele nr. 233/1989 și nr. 648/1995 cf., înscrisă în cartea funciară la data de 21.12.2006, și D. A. – P., cu cota de 2/7 dobândită cu titlu de drept cumpărare ca bun propriu prin contractul de vânzare cumpărare nr. 741 din 08.06.2012 emis de BNP S. Coriolan A., în sensul înscrierii în CF a suprafeței reale care conform liniilor de hotar este mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, și anume suprafața de 27.777 mp.
Acțiunea a fost formulată inițial în contradictoriu cu pârâții: COTINGIU C., P. A., S. E., C. I., R. A. și ., iar după depunerea la dosar a raportului de expertiză și a extraselor de carte funciară ale imobilelor învecinate au fost introduși în cauză în calitate de pârâți: BAJAN C. V., BAJAN A. D., C. E. și J. M..
Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară specialitatea topografie nr._ din 08.09.2014 întocmit de expert V. I., avizat de OCPI prin procesul verbal de recepție nr. 2136/2014 imobilul coproprietatea reclamantei se învecinează:
- La NORD cu nr. top._,_,_, din care reclamanta S. E., deține o cotă de proprietate de 15/320, pârâta C. E. are cota de 32/320, iar pe lângă aceștia mai sunt coproprietari numiții: ZSINGA I., ZSINGA I., J. I., J. E., J. E., R. GH. I., ZARNESCU S. I., ZARNESCU I. I., ZARNESCU A. și C. R., care nu sunt părți în cauză;
- La VEST cu un drum de pământ aflat în administrarea pârâtei .;
- La EST cu nr. top._, pădure, proprietatea Comunei Măgura, acum fiind proprietatea Comunei M.;
- La SUD cu nr. cad. 906, nr. top._/2,_/2,_/2 proprietatea pârâtului R. A. și a soției sale R. C. – I., care nu este parte în proces și cu nr. cad._ proprietatea pârâților BAJAN C. V. și BAJAN A. D..
În prezenta cauză, calitatea procesuală pasivă aparține proprietarilor tuturor terenurilor învecinate, ale căror drepturi de proprietate pot fi afectate prin admiterea acțiunii reclamantei.
Astfel, în prezenta cauză, există un caz de coparticipare procesuală pasivă forțată, întrucât soluționarea prezentului litigiu este posibil să producă consecințe directe în patrimoniul acestor persoane, în sensul restrângerii dreptului de proprietate asupra terenurilor. Coparticiparea procesuală obligatorie derivă din natura dreptului de proprietate precum și din necesitatea ca hotărârea ce urmează a se pronunța să fie opozabilă tuturor celor care ar putea invoca un drept asupra imobilului în cauză.
În aceste condiții, judecarea cererii nu poate avea loc decât în contradictoriu cu titularii drepturilor de proprietate asupra terenurilor învecinate cu cel al reclamantei, în caz contrar fiind încălcat dreptul acestora la un proces echitabil, consacrat de art.6 CEDO, precum și dreptul la respectarea bunurilor, consacrat de art.1 Protocolul nr.1 CEDO. Aceștia pot fi puși în situația de a li se restrânge un drept fără a le fi acordată posibilitatea de a formula apărări și de a administra probe pentru a combate susținerile reclamantei. În cazul în care s-ar realiza operațiunea de rectificare de suprafață în plus în favoarea reclamantei, acea suprafață ar urma să fie înscrisă în cartea funciară, producând efecte ireversibile.
Reclamanta este coproprietară asupra imobilului înscris în CF nr._ M. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 250 M.) nr. cad. 905, nr. top._/1,_/1,_/1, în suprafață tabulară de 17.777 mp, cu cota de 5/7 cu titlu de drept ieșire din indiviziune, dobândit prin hotărâre judecătorească, prin actele nr. 233/1989 și nr. 648/1995 cf., înscris în cartea funciară la data de 21.12.2006.
Potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, în forma de dinainte de . Noului Cod Civil:
(1) În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Art. 34 din același act normativ prevede: Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: pct.4.: înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Dispoziții asemănătoare sunt cuprinse și în Noul Cod Civil:
Potrivit art. 907 C. civ.:
(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită prin declarație în formă autentică notarială ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în nulitate, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului.
Art. 908 pct. 4 C. civ. prevede:
(1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: (…) 4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.
(2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarația autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
După depunerea la dosar a raportului de expertiză tehnică extrajudiciară specialitatea topografie nr._ din 08.09.2014 întocmit de expert V. I., avizat de OCPI prin procesul verbal de recepție nr. 2136/2014, care cuprinde și extrasele de carte funciară ale imobilelor învecinate, reclamanta a solicitat termen a completa acțiunea, fiind mai mulți proprietari ai imobilelor vecine.
Reclamanta a depus la dosar completare de acțiune prin care au fost introduși în cauză unii dintre proprietarii imobilelor învecinate: BAJAN C. V., BAJAN A. D., C. E. și J. M., iar însăși reclamanta a arătat în cerere că în cazul acțiunii în rectificare de carte funciară trebuie chemați în proces proprietarii tuturor loturilor învecinate. Instanța a reținut că sunt mulți coproprietari ai imobilelor învecinate care nu au fost introduși în cauză, nici măcar prin cererea completatoare, respectiv numiții: ZSINGA I., ZSINGA I., J. I., J. E., J. E., R. GH. I., ZARNESCU S. I., ZARNESCU I. I., ZARNESCU A., C. R. și R. C. – I..
Potrivit art. 78 alin.2 C. proc. civ. instanța va pune în vedere discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane, însă instanța reține că pentru a putea aplica acest text de lege trebuie ca numele și adresele persoanelor care trebuie să fie introduse în cauză să rezulte din actele depuse la dosar de către cei interesați, în acest caz de către reclamantă.
Instanța a acordat termen pentru a fi introduși în cauză toți proprietarii imobilelor învecinate, fiind introduși doar o parte, iar pentru ceilalți necunoscându-se dacă sunt în viață și adresele de domiciliu.
Reclamanta nu a chemat în judecată toți proprietarii imobilelor cu care se învecinează, iar prezenta acțiune se formulează în contradictoriu cu proprietarii tabulari sau moștenitorii acestora, nu doar cu cei care folosesc imobilul.
Reclamanta trebuia să facă demersurile necesare și să se intereseze care sunt proprietarii imobilelor vecine înainte de a se introduce acțiunea, deoarece o astfel de acțiune, de rectificare a suprafeței unui imobil, se judecă în contradictoriu cu proprietarii imobilelor vecine, ei putând fi cei afectați.
Coparticiparea procesuală pasivă obligatorie presupune stabilirea cadrului procesual prin promovarea acțiunii în contradictoriu cu toate persoanele față de care actul juridic produce efecte, ori în lipsa participării în proces a tuturor proprietarilor imobilelor vecine, aceștia s-ar putea prevala de inopozabilitatea hotărârii, ceea ce ar lipsi actul de jurisdicție de finalitatea de a tranșa irevocabil asupra oricărui drept litigios. Sancțiunea juridică a excepției coparticipării procesuale obligatorii dă satisfacție tocmai acestei finalități, permițând totodată promovarea unei noi acțiuni în justiție în condițiile procesuale pentru atingerea scopului urmărit.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta S. E., criticând-o sub următoarele aspecte:
Prima instanță a încălcat dispozițiile art. 78 Cod procedură civilă și cele ale art. 643 Cod civil.
Cu ocazia efectuării unor măsurători în vederea stabilirii suprafeței exacte a terenului ce îl deține, apelanta a constatat că există o neconcordanță între suprafața înscrisă în cartea funciară și suprafața reală a terenului, în sensul că în evidențele de carte funciară este trecută o suprafață de 17.777 mp, iar suprafața reală a terenului este mai mare.
Întrucât erau în imposibilitate de a obține autorizații legale pentru orice dezmembrare, construcție sau modificare, a fost nevoită să formuleze acțiunea de rectificare de carte funciară pentru reglementarea situației juridice a terenului.
În baza datelor topografice deținute la acel moment, apelanta reclamantă a formulat acțiunea în contradictoriu cu vecinii cunoscuți la acel moment.
Toți acești pârâți și-au exprimat acordul cu privire la admiterea acțiunii, neexistând discuții sau probleme legate de limitele de vecinătate.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-au identificat vecinătăți ale imobilului diferite de cele avute inițial în vedere.
În aceste condiții, au completat acțiunea prin chemarea în judecată a proprietarilor loturilor învecinate identificate prin expertiză și care nu au fost introduși în proces prin cererea introductivă.
Pârâții inițiali și-au dat acordul pentru modificarea de acțiune, astfel încât s-a fixat un nou cadru procesual.
Cu toate acestea, instanța de judecată a invocat și a admis excepția lipsei coparticipării pasive obligatorii, considerând că pentru terenul înscris în CF_ M., sub nr. top_,_,_, unde pârâtele C. E. și J. M. dețin calitatea de coproprietare alături de alți coproprietari, trebuiau introduși în cauză toți coproprietarii imobilului respectiv.
Instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă conform căruia judecătorul e obligat să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane și numai în situația în care niciuna din părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, instanța va respinge cererea fără a cerceta fondul.
În cauză, prima instanță nu a procedat așa. La termenul din data de 22.10.2014 s-a depus raportul de expertiză și s-a învederat instanței că pe lângă imobilele indicate inițial ca vecinătăți, expertiza a relevat că mai există încă două terenuri învecinate.
S-a acordat termen pentru modificarea acțiunii, respectiv completarea cadrului procesual cu noii pârâți proprietari ai imobilelor respective.
La termenul sorocit s-a depus cererea modificatoare prin care s-au indicat noii pârâți, iar instanța a dispus introducerea în cauză a acestora.
După invocarea excepției, s-a solicitat de către reclamantă unirea cu fondul și acordarea unui nou termen pentru completarea acțiunii, însă cererea a fost respinsă.
S-a susținut în fața instanței că cele două coproprietare sunt cunoscute și că acestea folosesc efectiv imobilul învecinat. Ceilalți coproprietari nu sunt cunoscuți în zonă și li s-a găsit datele de identificare.
Față de obiectul acțiunii, este suficientă chemarea în judecată a proprietarilor indicați, fiind doar un act de conservare a patrimoniului.
Apelanta a mai susținut că nu a încălcat prevederile menționate de instanță deoarece au fost chemați în judecată proprietarii tabulari ai terenurilor învecinate, însă pentru unul din aceste terenuri nu au fost indicați toți coproprietarii, ci doar cel cu cota mai mare de proprietate și uzufructuarul.
Apelanta reclamantă este coproprietară a imobilului cu cota de 15/320.
Potrivit noului Cod civil, regula unanimității nu se mai aplică nici măcar în cazul acțiunilor în revendicare, demersuri mult mai energice și care sunt considerate totuși a fi acte de conservare a patrimoniului, cu atât mai puțin fiind aplicabilă unei acțiuni în rectificare CF și unde coproprietarii nu sunt reclamanți, ci pârâți, în calitate de vecini.
Conform argumentației instanței de fond, doi coproprietari și titularul dreptului de uzufruct al imobilului teren nu ar avea capacitatea legală de a spune că gardul despărțitor de proprietatea învecinată nu le încalcă linia de hotar și să se declare de acord cu admiterea acțiunii în rectificare CF a proprietarului vecin, ceea ce contravine dispozițiilor art. 643 Cod procedură civilă.
Chiar dacă se considera astfel, pentru respectarea prevederilor art. 78 Cod procedură civilă, instanța era datoare să pună în discuție necesitatea introducerii în cauză în calitate de pârâți a celorlalți coproprietari ai imobilului, ceea ce nu a făcut.
Numai în situația în care ar fi refuzat introducerea acestora în cauză, instanța putea invoca și ulterior admite excepția lipsei coparticipării pasive obligatorii.
Mai mult, la termenul de judecată din 18.02.2015, în prealabil discutării excepției, s-a solicitat acordarea unui nou termen pentru introducerea în cauză a celorlalți coproprietari, însă instanța a respins această cerere.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Analizând sentința criticată raportat la motivele de apel invocate, instanța reține că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
În fața instanței de fond, la termenul de judecată din 22.10.2014, apărătorul reclamantei a solicitat acordarea unui nou termen pentru precizarea acțiunii față de concluziile raportului de expertiză extrajudiciară depus la dosar.
Această cerere a fost admisă, iar până la termenul de judecată din 18.02.2015 instanța de judecată nu a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane, în temeiul art. 78 Cod procedură civilă, deși la dosar exista raportul de expertiză care a stat la baza admiterii excepției și completarea acțiunii, așa cum partea reclamantă a înțeles să o înfățișeze instanței.
Conform prevederilor art. 78 Cod procedură civilă, în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc. În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă nici una dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea fără a se pronunța pe fond. Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe. Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanța va repune cauza pe rol, dispunând citarea părților.
Față de prevederile acestui text de lege, instanța avea obligația să pună în discuția contradictorie a părților necesitatea introducerii în cauză a persoanelor menționate în raportul de expertiză, iar dacă nici una dintre părți nu solicita introducerea în cauză a persoanelor indicate și judecătorul aprecia că pricina nu poate fi soluționată fără citarea terțului, putea soluționa cauza fără a se pronunța pe fond.
Instanța nu a respectat normele mai sus citate și a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, fără a pune în discuția părților introducerea în cauză a altor persoane.
Acordarea unui termen, după depunerea raportului de expertiză, pentru modificarea acțiunii, nu înlătură dispozițiile art. 78 Cod procedură civilă. Instanța avea obligația, față de modul în care a fost modificată acțiunea, să pună în discuție necesitatea introducerii în cauză a numiților Zsinga I., Zsinga I., J. I., J. E., J. E., R. Gh. I., Zarnescu S. I., Zarnescu I. I., Z. A., C. R. și R. C.-I., obligație pe care nu a îndeplinit-o.
Astfel fiind, instanța va admite apelul, raportat la prevederile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, va casa sentința primei instanțe și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.
Motivul de apel referitor la posibilitatea analizării fondului cauzei chiar dacă nu sunt chemați în judecată toți coproprietarii fondurilor învecinate nu va mai fi analizat față de soluția impusă prin aprecierea celuilalt motiv de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta S. E., CNP_, domiciliată în comuna M., ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B., la sediul Societății Civile de Avocați Ghidermic și I., .. 14-20, ., împotriva sentinței civile 183/2015 a Judecătoriei Zărnești, pe care anulează.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. I. S. N.
GREFIER
V. P.
Red.S.N./22.02.2016
Tehnored.V.P./22.02.2016
- 14 ex -
Jud. fond I. A. B.
12 comunicări, tuturor părților
conform dispozitiv citare/
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 59/2016. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 368/2016. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
