Contestaţie la executare. Hotărâre din 25-09-2015, Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 3401/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 3401 A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25.09.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: R. E. G.
JUDECĂTOR: A. I. P.
GREFIER: A. B.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul-intimat B. P. S. A., împotriva sentinței civile nr._/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. E. ASOCIAȚI LEX, intimata contestatoare B. T. SA și intimata terț poprit B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cauza având ca obiect – contestație la executare – suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata contestatoare B. T. prin consilier juridic A. P. S., care depune delegație a dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cererii, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul apelului.
Reprezentantul intimatei-contestatoare solicită respingerea apelului ca nefondat, arătând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii constatând că executarea s-a făcut fără existența unui titlu executoriu. Fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
La data de 11.06.2014 a fost înregistrata pe rolul judecătoriei sector 1 București, sub nr._ contestația la executare formulata de contestatoarea B. T. SA in contradictoriu cu intimații B. E. Judecătorești Asociați LEX si B. P. S. A. si tertul poprit B. N. A ROMANIEI împotriva tuturor actelor de executare emise in dosarul nr.79/2014 al B. LEX si a încheierii de încuviințare a executării silite, prin care s-a solicitat anularea încheierii pronunțata de Judecătoria Sectorului 1 la data de 22.05.2014 si anularea tuturor actelor de executare din dosarul nr.79/2014 al B. LEX.
In motivarea contestației la executare, contestatoarea a aratat ca la data de 20.03.2012 B. T. SA-Sucursala Buzau a incheiat cu B. P. S. A. Protocolul nr.1729 in baza caruia au fost predate mai multe dosare de executare silita pe care executorul judecatoresc P. S. A. le gestiona anterior, in calitate de executor bancar, angajat al Bancii T.-Sucursala Buzau.A mai invederat contestatoarea ca procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare silita din 28.01.2013 si procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 07.06.2013 intocmite in dosarul de executare nr.593/2013 nu constituie titlu executoriu impotriva sa, ci pentru debitorii S. E. si V. S..
In drept, contestatia la executare a fost intemeiata pe dispozitiile art.711 C., Legea 188/2000.
Sub aspectul probatoriului a fost administrata in cauza proba cu inscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/18.12.2014 a judecătoriei sector 1 București, s-a admis contestația la executare privind pe contestator B. T. S.A. și pe intimat B. E. Judecătoresc P. S. A., intimat B. E. ASOCIAȚI LEX, terț poprit B. NAȚIONALĂ A ROMANIEI s-a dispus anularea încheierii pronunțata la data de 22.05.2014 de Judecătoria Sectorului 1 in dosarul nr._/299/2014, s-a dispus anularea actelor de executare întocmite in dosarul nr. 79/2014 al B. Lex; a fost obligat intimata B. Lex la plata către contestatoare a sumei de 287 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Încheierea pronunțata la 22.05.2014 de Judecătoria Sectorului 1 in dosarul nr._/299/2014 a fost încuviințata executarea silita împotriva debitoarei B. T. SA in baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare silita din 28.01.2013 si procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 07.06.2013 întocmite in dosarul de executare nr.593/2012 pentru suma de 2654,84 lei.
Instanta constata insa ca procesul verbal de stabilire cheltuieli de executare silita incheiat la 28.01.2013 si procesul verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 07.06.2013 intocmite in dosarul de executare nr.593/2012 nu reprezinta titlu executoriu impotriva contestatoarei, ci eventual impotriva debitorilor S. E. si V. S., contestatoarea avand calitate de creditoare iar cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorilor.
F. de aceste considerente, in baza art.711 alin.1 si 3 C., instanta a dispus anularea încheierii pronunțata de Judecătoria Sectorului 1 la data de 22.05.2014 in dosarul nr._/299/2014 precum si anularea tuturor actelor de executare întocmite in dosarul nr.79/2014 al B. Lex.
In baza art.453 alin.1 C. instanța a obligat intimata B. LEX la plata către contestatoare a sumei de 287 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru achitata in cauza.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul B. E. Judecătoresc P. S. A. criticând soluția primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 08.06.2015, sub nr. de dosar_ .
În motivarea apelului apelantul intimat a arătat că sentinta pronuntata este nelegala si netemeinica, motiv pentru care, in temeiul dispozitiilor prevazute de art.480 alin.2 C.proc.civ., solicită admiterea apelului, modificarea in tot sentinței apelata si pe fond respingerea contestatiei la executare, avand in vedere urmatoarele considerente:
Sub un prim aspect, prin sentinta civila pronuntata, instanta de fond retine ca procesul-verbal de stabilire cheltuieli de executare silita intocmit in data de 28.01.2013 si procesul-verbal suplimenta din data de 07.06.2013, incheiate in dosarul nr.593/2012-B. P. S. A., este titlu executoriu numai impotriva debitorului urmarit S. E. si V. S., avand in vedere dispozitiile art.371/7 alin.2 si alin.4 C.proc.civ.
In continuare, instanta precizeaza ca singurele ipoteze stabilite de legiuitor in care creditorul, este obligat sa achite cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt: fie situatia in care partea solicita indeplinirea unui act sau a unei activitati care intereseaza executarea silita, fie atunci cand activitatile sunt dispuse din oficiu, fie in situatia in care creditorul renunta la executare, drept urmare, in toate celelalte situatii care exced acestor explicatii, interpretarea este in sensul ca, aceste cheltuieli de executare nu se percep de la creditor.
Sub imperiul dispozitiilor prevazute art.371/7 alin.l C.proc.civ., partea care solicita indeplinirea unui act sau a unei activitati care intereseaza executarea silita este obligata sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop.
Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de catre creditor.
Este evident ca, indeplinirea actelor care intereseaza procedura executarii silite, sunt solicitate de catre creditor, respectiv, contestatoarea din prezenta cauza.
Conform alin.2, cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, afara de cazul cand creditorul a renuntat la executare sau daca prin lege se prevede altfel.
Debitorul fiind tinut sa suport cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlu executoriu prin executare voluntara.
D. pentru care, prevederile legale anterior mentionate, reglementeaza o obligatie cu caracter de principiu a debitorului de a suporta cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite, pentru ipoteza in care sunt in imposibilitatea recuperarii cheltuielilor de executare de la debitor din cauza starii de insolvabilitate a acestuia, desi legea nu stabileste in mod expres cui ii revine sarcina suportarii cheltuielilor de executare, se prevede totusi la alin.l teza finala a art.371/7 C.proc.civ., ca pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu, cheltuielile de executare se avanseaza de catre creditor, iar potrivit primei teze a aceluiasi alineat, cheltuielile de executare silita se avanseaza de partea care demareaza executarea silita.
Sub nici o forma, intentia legiuitorul nu a fost, in cazul in care, in cadrul procedurii de executare silite, executorul judecatoresc intocmeste procesul-verbal de insolvabilitate a debitorului, urmare demersurilor efectuate la solicitarea expresa a creditorului, ca executorul judecatoresc sa suporte insolvabilitatea acestuia din urma.
In aceste conditii plata cheltuielilor de executare in ipoteza insolvabilitatii debitorului incumba creditorului, ratiunea textului legal nefiind aceea ca, executorul sa suporte riscul insolvabilitatii debitorului.
Aceasta ipoteza este reglementata de dispozitiile art.669 alin.5 din Codul de Procedura Civila, care prevede ca in cazul in care cheltuielile de executare nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sail din aite cauze, eie vor n piatite ae creanor, care ie va puxea reuupera ue la debitor cand stare patrimoniala a acestuia o va permite, inlauntrul termenului de prescriptie.
Totodata alin.6 al aceluiasi articol prevede ca inchieirea de stabilire a cheltuileilor de executare constituie ttilu executoriu atat pentru creditor cat si pentru executorul judecatoresc.
Aspecte deloc de neglijat, care se pot circumscrie apararilor sale intemeiate si pertinente, sunt si cele referitoare la clauzele din Protocolul de colaborare nr. 1729/20.03.2012 incheiat de contestatoare cu intimatul-apelant potrivit carora cheltuielile, inclusiv sumele avansate de banca cat si onorariile vor fi recuperate de la debitori proportional cu recuperarea debitelor de catre banca, banca va avansa executorului judecatoresc suma de 200 lei reprezentand cheltuieli, iar executorul nu va pretinde, iar banca nu va fi obligata sa achite nici o alta suma suplimentara pe durata desfasurarii executarii silite, partile au agreat stipularea acestor clauze cu mentiunea ca opereaza "cu exceptia cazurilor prevazute de lege", respectiv cand debitorul este insolvabil, situatie ce se regaseste in prezenta speta si cand creditoare-B. T., formuleaza o cerere de renuntare la executare, cum contestatoarea se regaseste . de lege, aceea a suportarii cheltuielilor de executare de catre creditor, dat fiind insolvabilitatea debitorului, in speta, nu se poate retine incidenta clauzei pentru a justifica exonerarea contestatoarei de plata cheltuielor de executare.
De altfel, art.4.2 din Protocol, face referire la situatia in care debitul este recuperat, or in speta debitorul este insolvabil.
Analizand motivele de drept si de fapt invocate, plata cheltuielilor de executare, in ipoteza insolvabilitatii debitorului, incumba creditorului, respectiv, contestatoarei-intimate B. T., ratiunea textului legal nefiind aceea ca executorul sa suporte riscul insolvabilitatii debitorului.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea apelului, si pe cale de consecinta, solicită sa nu retină motivele invocate in sustinerea contestatiei la executare, constatand ca executarea silita insasi se desfasoara in baza unui titlu executoriu valabil si cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de art.632 si urm.C.proc.civ., motiv pentru care, pe fond, solicită respingerea contestatiei la executare.
Analizând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, tribunalul reține următoarele:
Procesul verbal de cheltuieli de executare din data de 28.01.2013 și Procesul-verbal de stabilire cheltuieli suplimentare de executare din 7.06.2013 au fost emise în cadrul dosarului de executare nr. 593/2012 al B. P. S. A., format ca urmare a cererii de executare silită depusă in 2012 de creditoarea B. T..
In baza acestor procese-verbale, s-a demarat executarea silita in dosarul de executare nr. 79/2014 pe rolul B. LEX împotriva Băncii T..
Fiind acte de executare emise sub imperiul normelor vechiului Cod de procedură civilă, acestora le sunt aplicabile dispozițiile art. 371 ind. 7 C.p.c.
Potrivit acestui text legal, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit (afară de cazul în care creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel), partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită fiind obligată doar să avanseze cheltuielile necesare în acest scop.
Astfel cum prevede art. 39 alin. 3 din Legea nr. 188/2000, executorii judecătorești nu pot condiționa punerea în executare a hotărârilor judecătorești de plata anticipată a onorariului.
Prin urmare, la momentul înregistrării cererii de executare silită, creditorul este obligat să plătească o parte din cheltuielile de executare propriu – zise, urmând ca restul acestor cheltuieli de executare și onorariul executoriului să fie recuperate de acesta de la debitor.
Tribunalul constată, așadar, că mențiunea din art. 371 ind. 7 alin. 4 C.p.c. potrivit căreia procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare este titlu executoriu, se referă exclusiv la modalitatea de recuperare a acestor cheltuieli de la debitor. Cu alte cuvinte, procesul-verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare este titlu executoriu numai față de debitor, nu și față de creditor.
Ipotezele in care cheltuielile de executare sunt in sarcina creditorului sunt excepții si acestea sunt limitativ prevăzute la art. 371 indice 7 alin. 1 si alin. 2 din Codul de procedura civila, iar aceste excepții nu se regăsesc in speța de fata.
Exista si cazuri in care creditorul este obligat sa achite cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite, respective, fie in situația in care partea solicita îndeplinirea unui act sau a unei activități care interesează executarea silita, fie atunci când activitățile sunt dispuse din oficiu, fie situația in care creditorul renunță la executare. In consecință, in toate celelalte situații, care exced prezentelor excepții interpretarea acestui text de lege este in sensul ca aceste cheltuieli de executare nu se percep de la creditor, ci de la debitor.
Față de aceste considerente, invocarea dispozițiilor Noului Cod de procedură civilă (cu conținut diferit față de cele din vechiul cod) este greșită, întrucât acestea nu sunt aplicabile în cauză.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 371 ind. 7 C.p.c., în cazul insolvabilității debitorului, plata cheltuielilor de executare revine creditorului, rațiunea textului legal nefiind aceea ca executorul să suporte riscul insolvabilității debitorului.
Dimpotrivă, textul legal nu prevede expres și nici implicit regula că insolvabilitatea debitorului ar fi suportată exclusiv de creditor, însă acesta din urmă și executorul pot deroga de la dispoziția legală prin convenție expresă.
Analizând Protocolul nr. 1729 încheiat între aceștia la data de 20.03.2012, Tribunalul constată că art. 4.2. prevede că, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, atât cheltuielile, inclusiv sumele avansate de Bancă, cât și onorariile, vor fi recuperate de la debitori proporțional cu recuperarea debitelor de către Bancă. Astfel, pentru fiecare sumă recuperată, în cadrul fiecărui dosar de executare, se va determina procentul pe care fiecare sumă îi reprezintă din valoarea dosarului. Suma rezultată din aplicarea acestui procent la suma recuperată va reveni executorului judecătoresc, iar diferența, Băncii. Urmare a aplicării acestei proceduri, se va asigura o recuperare proporțională a onorariului și a cheltuielilor de către executorul judecătoresc în raport de debitele recuperate de Bancă prin intermediul executării silite.
Potrivit art. 4 alin. 4 din același Protocol, B. va avansa executorului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli pentru fiecare dosar nou transmis în vederea declanșării executării silite. Executorul nu va pretinde, iar B. nu va fi obligată să achite nicio sumă suplimentară pe durata desfășurării executării silite, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Prin urmare, convenția încheiată între creditor și executor a fost în sensul ca fiecare să-și recupereze proporțional sumele de bani, acesta din urmă asumându-și, alături de bancă, riscul insolvabilității debitorului.
Pentru toate aceste considerente, constatând că Procesul-verbal de cheltuieli de executare in baza căruia s-a demarat executarea silita in dosarul de executare nr. 79/2014 nu este titlu executoriu în raport cu apelanta-contestatoare, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul-intimat B. P. S. A., cu sediul în B., ., ., ., județ B., împotriva sentinței civile nr._/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul B. E. ASOCIAȚI LEX, cu sediul în București, .. 104, ., ., sector 1, intimata contestatoare B. T. SA, cu sediul în Cluj N., .. 8, județ Cluj și intimata terț poprit B. NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cu sediul în București, ., sector 3, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
R.E. G. A.I.P. A. B.
Red.Jud. REG
Tehred. CS/6 ex.
Jud. S 1 B.. Jud. fond I. H.
| ← Succesiune. Hotărâre din 03-03-2015, Tribunalul BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 3788/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
