Grăniţuire. Sentința nr. 28/2015. Tribunalul BUCUREŞTI

Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 1365/2015

DOSAR NR. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.06.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: A. G. ȚAMBULEA

JUDECĂTOR: A. P.

GREFIER: M.-C. VIȚĂ

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta-reclamantă P. T. împotriva sentinței civile nr. 2830/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. I. și D. V., având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta personal și asistată de avocat cu delegație la dosarul cauzei la fila 7, intimatul-pârât prin avocat M. Miki cu delegație la fila 17 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Tribunalul pune în discuția părților cu prioritate calificarea căii de atac față, de obiectul capătul principal de cerere, respectiv revendicare în principal și grănițuire în secundar sau invers.

Apelanta-reclamantă, prin avocat, apreciază că grănițuirea este capătul principal de cerere.

Intimatul-pârât, prin avocat, asupra calificării căii de atac lasă la aprecierea instanței.

TRIBUNALUL

După deliberare, califică drept recurs prezenta cale de atac având în vedere că în stabilirea capătului principal de cerere nu are relevanță ordinea indicării în petit de către parte. Astfel, reține că față de conținutul cererii de chemare în judecată privind motivarea în fapt a acțiunii, rezultă că litigiul a pornit de la desființarea semnelor de hotar și acoperirea suprafeței respective, astfel că constată că obiectul principal al cererii este reprezentat de revendicarea suprafeței de teren și stabilirea noului hotar. Astfel, având în vedere că capătul principal de cerere este evaluabil în bani, cuantumul evaluării depășind pragul de_ de lei prevăzut de lege, urmează a califica drept recurs prezenta cale de atac, motiv pentru care,

DISPUNE

Califică drept RECURS calea de atac declarată de apelanta-reclamantă P. T. împotriva sentinței civile nr. 2830/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. I. și D. V., având ca obiect grănițuire.

Față de calificarea căii de atac ca fiind recursul, completul de judecată se va reîntregi prin includerea judecătorului de pe lista de permanență – d-na judecător A. M. V., completul fiind astfel compus din d-na judecător A. G. Țambulea – președinte – și d-nele judecător A. P. și A. M. V.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.06.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

A. G. Țambulea A. P. M. C. Viță

DOSAR NR. _

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 1365R

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.06.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: A. G. ȚAMBULEA

JUDECĂTOR: A. P.

GREFIER: M.-C. VIȚĂ

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă P. T. împotriva sentinței civile nr. 2830/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. I. și D. V., având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta personal și asistată de avocat cu delegație la dosarul cauzei la fila 7, intimatul-pârât prin avocat M. Miki cu delegație la fila 17 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat tribunalul acordă cuvântul pe probatoriu.

Ambele părți, prin apărători indică că nu au probe noi de administrat.

Nemaifiind alte probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cm a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Arată că instanța de fond a făcut o aplicare eronată a legii și a reținut în mod greșit probatoriul administrat în cauză, apreciind că din probele administrate rezultă o încălcare a dreptului de proprietate de către pârâți, sens în care indică adresa de număr poștal și expertiza efectuată în cauză.

Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată. Arată că inclusiv la nivelul raportului de expertiză efectuat în fața instanței de fond expertul desemnat a ținut cont numai de susținerile părții adverse. Mai arată că la fond a depus la dosar o schiță de plan care indică linia de hotar, precizând că aceasta nu coincide cu cea precizată de expert, astfel consideră că expertul desemnat în cauză a avut interese proprii în cauză. Totodată, argumentează că numărul poștal a fost obținut la nivelul anul 2012, apreciind că a fost un act realizat pro-causa.

Tribunalul reține dosarul în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 13.05.2010 sub nr._, reclamanta P. T., in contradictoriu cu paratul D. I., a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunța sa dispună: stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile lor, obligarea paratului sa elibereze si sa-i lase in deplina proprietate si liniștita posesie terenul in suprafața de aproximativ 56 m.p., teren intravilan situat București, . numar postal, sector 3, pe care l-a acaparat din proprietatea sa; demolarea constructiei edificate abuziv de către acesta pe terenul proprietatea sa, iar in situația in care nu se va conforma sa se dispună autorizarea lui la efectuarea operațiunilor de demolare, pe cheltuiala paratului.

In motivarea cererii, reclamanta arata ca a dobândit, prin uzucapiune, in contradictoriu cu paratul Ghidanac D., suprafața de 800 m.p. situat in București, . 3 (fost 4) astfel cum rezulta din sentința civila nr._/15.11.1999 pronunțata de Judecătoria sectorului 3 București in dosarul nr. 5517/1998, sentința definitivași irevocabila.

De asemenea, arata ca paratul D. I. a desființat semnele vizibile de hotar ce separau proprietățile lor invecinate si cu acest prilej i-a acaparat din terenul proprietatea sa o fasie de teren in suprafața totala de aproximativ 56 m.p., pe care si-a amplasat parte din construcția pe care a edificat-o fara autorizatie de construire astfel cum rezulta din adresa nr. 1050/2008 emisa de Serviciul Disciplina in Constructii din cadrul Primariei Sectorului 3 si din adresa nr.18/5323/11.11.2009 a Serviciului Inspectie Disciplina in Constructii si Respectare Reglementari din cadrul Directiei Inspectie si Control General, Primaria Municipiului Bucuresti.

F. de cele mai sus aratate, solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata.

Evalueaza provizoriu obiectul cererii de chemare in judecata la suma de 2340 lei si depune alăturat taxa de timbru in valoare de 194 lei si timbru judiciar de 0, 30 lei.

In drept, au fost invocate disp. art.480 si urm. C.civ., art.584 C.civ.

In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza tehnica.

La dosar au fost depuse in copie xerox inscrisurile mentionate (filele 3-11).

In sedinta publica de la 17.12.2010, paratul D. I. a depus la dosar intampinare (f. 24-25), solicitand respingerea actiunii pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta nu are calitate procesual activă nici față de acțiunea în revendicare, nici față de acțiunea în granituire si nici fata de acțiunea de demolare.

Fată de capătul de cerere vizând acțiunea în revendicare, se observa ca sentința civilă nr._/ 1999 pronunțată în dos. civ. nr. 5517/1998 al Judecătoriei Sector 3 București, invocată de reclamanta drept titlu de proprietate nu conține elementele de identificare a terenului pe care reclamanta susține ca-l deține, elemente demne de a face dovada conținutului concret al proprietății acesteia și cu atât mai puțin demne de a proba pretinsa identitate între obiectul proprietății acesteia și terenul aflat în posesia subsedmnatului. Din sentința civilă indicată anterior, rezultă faptul că reclamanta ar fi uzucapat o suprafață de 800 de mp aflata undeva pe ..3. Nu sunt indicate vecinătăți, coordonate topografice, terenul uzucapat nefiind determinat.

In altă ordine de idei, reclamanta nu poate produce un titlu de proprietate pe terenul învecinat cu al lui sau pe suprafața de 56 de mp care se află in curtea in care se afla casa lui si care pretinde ca-i aparțin.

După cum se poate observa, terenul unde se afla casa lui este situat în ., nr.31, sect.3, terenul învecinat, în mod firesc, ar avea adresa C. de G. nr. 33 sau 29 ori reclamanta produce o hotărâre judecătorească pentru un teren situat pe . o cu totul altă stradă si fără a fi indicat un număr.

Față de capătul de cerere vizând acțiunea în grănițuire, se arata ca reclamanta nu are calitate procesuală activă nici în acțiunea în grănițuire, pentru argumentele indicate mai sus la care se adaugă faptul că cel care poate formula acțiunea în grănițuire este cel care are un drept de proprietate necontestat asupra terenului învecinat cu terenul pe care dorește să-l grănițuiască ceea ce nu este cazul în speță.

Paratul nu are calitate procesuala pasiva întrucât nu deține nici un teren in proprietate sau posesie si prin urmare nu a ocupat nimic, detinand doar o casa pe care a construit-o cu consimțământul proprietarilor si are un drept de folosința pe durata construcției asupra terenului de sub casa. Casa sa este situata pe C. de Gradina, nr.31, sect.3 si nu pe ..

F. de aceste aspecte si fata de faptul ca acțiunea in revendicare si cea in granituire se poarta in contradictoriu cu adevăratul proprietar iar demolarea contructiei i-o poate solicita doar adevăratul proprietar al terenului, solicita ca instanta sa constate lipsa calității procesuale pasive a sa in prezenta acțiune si respingerea actiunii.

Este important de retinut pentru prezentul dosar si atitudinea reclamantei in dosar nr._ in care reclamanta introduce aceeasi actiune impotriva mamei sale. Prin cererea introductiva, aceasta recunoaste ca terenul pe care l-a uzucapat este mai mic decat suprafata din hotare si solicita instantei sa constate ca, in fapt, in urma masuratorilor cadstrale s-a constatat faptul ca detine doar 740 mp si 800 mp.

La 25.03.2011 reclamanta P. T. a depus la dosar raspuns la intampinarea formulata de catre parat (f. 30), solicitand instantei ca in temeiul disp. art.137 alin.2 C.pr.civ., sa dispuna unirea cu fondul a excepțiilor invocate, fata de împrejurarea ca pentru soluționarea ambelor excepții e necesara administrarea dovezilor in legătura cu dezlegarea in fond a pricinii.

Pentru soluționarea acestor excepții pe langa proba cu înscrisuri, interogatoriu si martori e necesar a se administra si proba cu expertiza tehnica imobiliara specialitatea topografie cu următoarele obiective: identificarea imobilelor-teren proprietatea ei pe de o parte si a paratului pe de alta parte - situate in București, . 3; stabilirea liniei de hotar ce desparte proprietățile lor; ca urmare a stabilirii liniei de hotar, sa se stabilească daca si cat din terenul proprietatea subsemnatei a fost acaparat din proprietatea mea de către parat; daca pe terenul ocupat abuziv exista edificate construcții; stabilirea valorii actuale de circulatie pentru terenul ocupat de parat din proprietatea sa.

In subsidiar, solicita respingerea ambelor exceptii.

Invedereaza faptul ca a dobandit suprafata de 800 m.p. situat in București, . 3 (fost 4) asa cum rezulta din sentința civila nr._/15.11.1999 pronunțata de Judecătoria sectorului 3 București in dosarul nr. 5517/1998, sentința definitiva si irevocabila, înscris ce nu poate fi ignorat de către parați.

Parații D. V. si D. I. au desființat semnele vizibile de hotar ce separau proprietățile lor si cu acest prilej i-au acaparat din terenul proprietatea sa o fasie de teren in suprafața totala de aproximativ 56 m.p., pe care si-au amplasat parte din construcția pe care au edificat-o fara autorizație de construire asa cum rezulta din Adresa nr. 1050/2008 emisa de Serviciul Disciplina in Construcții din cadrul Primăriei sectorului 3.

Faptul ca proprietatea ei este invecinata cu cea a paraților nu e contestat de către parați. Mai mult, chiar parații recunosc faptul ca si terenul ocupat de aceștia a fost dobândit de la același autor ca si ea, respectiv de la Ghidanac D..

Cu privire la cauza ce a făcut obiectul dosarului civil nr._ al Judecătoriei sectorului 3 București, solicită sa se ia act ca a renunțat la judecata acelei pricini.

In condițiile in care parații D. V. si D. I. ocupa in mod abuziv imobilul - teren in suprafața de 56 m.p. situat in București, . număr, sector 3, proprietatea ei, fara a deține un titlu, solicita ca instanta sa dispuna obligarea acestora sa elibereze si sa-i lase in deplina proprietate si liniștita posesie terenul si sa demoleze construcția edificata abuziv pe acesta.

In ședința publica de la 25.11.2011, parata D. Vercinica a depus la dosar întâmpinare (f. 106-107) prin care arata ca reclamanta nu are calitate procesuala activa nici fata de acțiunea in revendicare, nici fata de actiunea in granituire si nici fata de actiunea de demolare, invocand in fapt aceleasi motive ca si paratul D. I..

A anexat la cerere inscrisuri in copie xerox, printre care si precizarea de actiune formulata de reclamanta in dosarul nr._ .

In cauza au fost administrate urmatoarele probe: inscrisuri, sentinta civila nr._/2009, adresa si inscrisuri-extrase inaintate de OCPI Sector 3 Bucuresti(f. 47-89), istoric de rol fiscal pentru imobilul situat in Bucuresti, . numar postal, in suprafata de 800 mp detinut de reclamanta P. T. (f. 21), istoric de rol fiscal pentru imobilul situat in Bucuresti, . nr. 31, sector 3 (f. 95-97), contract de vanzare-cumparare autentificat la BNP M. D. (f. 102-104),

interogatoriul reclamantei (f. 117), interogatoriul paratului D. I. (f. 118).

Proba testimoniala cu martorii G. E. (f. 126), D. C. (f. 127)propus de parat, proba cu expertiza tehnica topo efectuata de expert A. I. (f. 152-154- raport constata nul, fiind efectuata expertiza fara citarea partilor, conform Incheierii de sedinta de la 15.03.2013- f. 173) aflata la filele 177-179, proba cu expertiza tehnica constructii – evaluatoare efectuata de expert O. C. (f. 221-224) .

Prin sentința civilă 2830/28.02.2014 a Judecătoriei Sector 3 București s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ca neîntemeiată, s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, din coroborarea inscrisurilor depuse la dosar ca reclamanta este proprietara unui teren uzucapat, in suprafata mentionata in sentinta de 800 mp, teren care se invecineaza cu terenul pe care il poseda paratii, conform istoricului de rol fiscal, coroborat cu raspunsurile partilor la interogatorii.

Instanta a respins exceptia ca neintemeiata, rap. la art. 584. cod civil - Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.

Instanța a reținut că reclamanta este proprietara unui teren aflat in vecinatatea terenului detinut de parati, iar aspectul daca aceasta este porprietara terenului revendicat, in conditiile in crae titlul nu are la baza schita, reprezinta o chestiune de fond, si nu de exceptie.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, acesta afirmand ca nu a uzurpat nici o portiune din terenul reclamantei, prima instanță a reținut că și acest aspect constituie o chestiune care urmeaza a fi analizata pe fondul cauzei, tinand de esenta actiuni in revendicare, neputandu-se constitui ca si exceptie.

Pe fond, instanța a reținut că reclamanta P. T. a solicitat granituirea terenului pe care il detine in .), in suprafata de 800 mp, fata de terenul paratului D. I., teren care figureaza inregistrat in Bucuresti, Sector 3, . nr. 31, in suprafata de 499 mp, fara a exista acte de proprietate autentice la dosarul de rol fiscal (f. 96).

Instanta a retinut ca reclamanta revendica si portiunea de teren in suprafata de 56 mp, despre care afirma ca a fost acaparata de parat, si pe care acesta din urma ar fi construit fara autorizatie. Titlul de proprietate al reclamantei il constituie sentinta civila nr._/15.11.1999 (f. 3), nemotivata si emisa fara expertiza topo la dosar.

Instanta a retinut ca paratul si-a formulat apararea aratand ca reclamanta a mai instrainat din teren catre fiica sa, astfel cum rezulta din sentinta civila nr. 6796/13.04.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 in dosarul nr._/301/2009. Prin aceasta a fost admisa actiunea formulata de A. E. in contradictoriu cu parata P. T. si a fost constatata intervenita vanzarea –cumpararea terenului in suprafata de 400,54 mp, situat in ., fara numar, teren ce a facut parte din terenul initial de 800 mp uzucapat de reclamanta.

Instanța a mai reținut că în cauză a fost efectuat un raport de expertiza topo, avizat de OCPI, astfel cum se retine in considerentele sentintei. Acest raport nu a fost depus de reclamanta la dosar.

De asemenea, a mai reținut că în cauza a fost efectuata o expertiza topo, prin ale carei concluzii s-a stabilit ca paartul ar fi ocupat 44 mp din terenul reclamantei. Nu a mentionat expertul cum a stabilit linia de hotar si de ce nu a avut in vedere celelalte expertize efectuate pentru acest teren.

Instanta a retinut ca reclamanta a dobandit terenul prin uzucapiune in anul 1999 si, pana la data de 2008 ( data cand paratul ar fi inceput constructia fara autorizatie ) nu a procedat la expertizarea si intabularea imobilului, neactionand cu diligenta proprie unui adevarat proprietar.

In drept, a reținut că in cauza sunt incidente dispozitiile Codului civil invocate de reclamanta, Art. 480. - Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege, Art. 584. - Orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.

Raportand situatia de fapt la temeiul de drept invocat, instanta a retinut ca in cauza exista deja stabilita linie de hotar intre cele doua imobile, linie de hotar care nu convine reclamantei, scopul actiunii fiind revendicarea suprafetei de teren de 44 mp.

Instanta retine ca atat in dosarul nr._/301/2009 al acestei instante, cat si in dosarul nr._, a fost incuviintata proba cu expertiza topo, aceasta fiind realizata si avizata de OCPI Sector 3. Reclamanta, desi a fost depusa la dosar o precizare a actiunii introductive in dosarul nr._, nu a facut aparari pe situatia de fapt aratata de parati.

In aceste conditii, instanta a constatat ca expertiza topo efectuata in cauza, prin care expertul stabileste linia de hotar exclusiv in baza declaratiilor reclamantei, care omite sa vorbeasca si despre expertizele topo efectuate anterior, nu se coroboreaza cu inscrisurile si celelalte probe administrate, astfel incat a respins actiunea ca neintemeiata.

Instanta a retinut ca reclamanta nu a facut dovada calitatii sale de proprietar pe suprafata de teren revendicata de la parati, culpa in neintabularea si neefectuarea documentatiei cadastrale dupa obtinerea titlului de proprietate- sentinta civila de uzucapiune, revenind acesteia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. T. înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 31.03.2015, sub nr. de dosar_ .

În motivarea recursului, recurenta reclamantă a arătat că instanta de fond motiveaza hotararea atacata in mod contradictoriu, aspect ce rezulta din coroborarea urmatoarelor rationamente expuse in motivarea hotararii:

Astfel, pe de o parte, instanta retine faptul ca, recurenta reclamantă este proprietara unui teren uzucapat in suprafata de 800 mp, teren care se invecineaza cu terenul pe care il poseda paratii", pe de alta parte retine ca recurenta nu "a" facut aparari pe situatia de fapt aratata de parati", respectiv pe faptul ca recurenta reclamantă nu ar fi proprietara terenului.

Instanta, desi retine ca paratii nu au prezentat niciun inscris autentic din care sa rezulte dreptul de proprietate asupra terenului pe care recurenta reclamantă il revenidică si nici asupra celelilalte suprafete de teren pe care o ocupa in imediata vecinatate a terenului său, concluzioneaza totusi ca recurenta reclamantă nu ar fi facut, la randul său dovada dreptului de proprietate.

Instanta interpreteaza gresit si unilateral probatoriile administrate in fond, aspect ce a condus la pronuntarea unei solutii fundamental gresite, dupa cum urmeaza:

Din cuprinsul ambelor expertize, atat expertiza topografica cat si expertiza specialitatea constructii a rezultat faptul ca paratii au acaparat o portiune din terenul proprietatea sa, expertul topometrist identificand in cuprinsul raportului terenul recurenta reclamantă prin raportare la actele sale de proprietate, iar linia de hotar dintre proprietati a fost stabilita prin raportare la planul de situatie al Municipiului Bucuresti, scara 1: 500, acest document neputand in niciun caz sa provina in mod unilateral de la recurenta reclamantă, expertiza nefiind bazata exclusiv pe declaratiile recurentei reclamante astfel cum in mod gresit si in totala contradictie cu continutul rapoartelor de expertiza restine instanta de fond.

Expertiza topografica efectuata in cauza a fost avizata de catre OCPI, astfel incat nu intelege la ce alte expertize se refera instanta in cuprinsul motivarii ocazie cu care retine in mod cu totul absurd ca expertul "omite sa vorbeasca si despre expertizele topo efectuate anterior", fara a preciza la ce expertize se refera si care ar fi fost omisiunile sau erorile imputate expertului desemnat in cauza.

Instanta omite sa analizeze si sa dea cuvenita eficienta probatorie declaratiei martorului audiat la solicitarea sa care se coroboreaza in totalitate cu concluziile raportului de expertiza, depozitia martorului propus de catre parati fiind complet nerelevanta sub aspectul tezei probatorii avute in vedere la propunerea acestei probe.

In mod excesiv si lipsit de substanta juridica instanta de fond stabileste ca fiind unul dintre motivele de respingere a cererii sale de chemare in judecata faptul ca nu și-ar fi intabulat dreptul său de proprietate, in contextul in care efectuarea formalitatilor de publicitate imobiliara era complet irelevanta din moment ce, pe de o parte paratii nici macar nu detin un titlu de proprietate valabil pentru terenul pe care il ocupa si au construit fara nicio autorizatie de construire un imobil amplasat pe terenul proprietatea sa, iar pe de alta parte, inscrierea in cartea funciara nu are efect constitutiv de drepturi, neputand crea in ceea ce o priveste o alta situatie juridica decat cea rezultata din actele sale de proprietate.

Instanta ignora in mod absolut nejustificat valoarea probatorie a unui inscris extrem de relevant si anume adresa nr._/_/29.11.2012 emisa de Primaria Municipiului Bucuresti - Directia Patrimoniu - Serviciul Cadastru

prin care s-a atribuit numar postal terenului ce a format obiectul sentintei civile nr._/15.11.1999, hotarare prin care a fost recunoscut in patrimoniul său dreptul de proprietate asupra terenului. In operatiunea de atribuire a numarului postal s-a procedat preliminar la identificarea imobilului in baza planului de amplasament si delimitare scara 1:500, intocmit de autorizat O.N.C.G.C. ing. E. S., avizat de Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti - aviz tehnic nr._/2012 pentru care s-a folosit descrierea "., FN, sector 3, Bucuresti". Or, avand in vedere continutul acestei adrese, rezulta cat se poate de clar ca aceasta proba se coroboreaza in tot cu celelalte probe din dosarul cauzei, iar instanta de fond in mod cu totul nejustificat a ignorat semnificatia probatorie a inscrisului care atesta identificarea terenului in teritoriu potrivit planurilor cadastrale generale ale Municipiului Bucuresti.

In concluzia celor mentionate mai sus, solicită admiterea apelului si schimbarea in tot a sentinței apelata, pe fondul cauzei admitand actiunea principala astfel cum a fost preciazata pe parcursul derularii procesului.

La data de 31.03.2015, intimatul pârât D. I. a depus la dosarul cauzei prin intermediul serviciului registratură al instanței întâmpinare la recursul declarat de recurenta reclamantă P. T. prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca temeinică și legală.

În faza recursului nu au fost solicitate și administrate probe noi.

Procedând la analiza sentinței recurate prin raportare la probatoriul administrat, Tribunalul constată că acesta este nefondat.

Trebuie reținut cu prioritate, ca și fundament al situației de fapt, că titlul recurentei reclamante este reprezentat de o sentință de uzucapiune (fila 3 dosar) în care nu sunt menționate vecinătățile terenului uzucapat, sentință nemotivată și fără a fi făcută dovada că această sentință ar fi fost pronunțată în baza vreunui raport de expertiză. De asemenea, este necontestat faptul că dreptul de proprietate dobândit prin această sentință nu a fost întabulat.

În ceea ce ii privește pe pârâți, aceștia nu au titlu de proprietate pe teren, potrivit propriilor susțineri din întâmpinarea atașată la fila 25 dosar fond.

Așadar, dreptul de proprietate dobândit de recurenta reclamantă prin sentința menționată nu este individualizat ca întindere, iar intimații pârâți nu au un titlu de proprietate.

Subsecvent, Tribunalul reține că, deși ambele părți au o situație precară sub aspectul dovezii dreptului de proprietate, sarcina probei revine în primul rând reclamantului, iar nu pârâtului, astfel încât în mod corect raționamentul instanței de fond a pornit de la faptul că dreptul de proprietate al recurentei reclamante nu poate fi stabilit ca întindere și deci nu poate fi opus pârâților.

Faptul că pârâții au sau nu în proprietate terenul este un aspect subsecvent, care se ia în discuție numai după ce reclamanta face dovada propriului drept de proprietate invocat, ceea ce în cauză nu s-a făcut sub aspectul menționat anterior.

În ceea ce privește raportul de expertiză întocmit în cauză, în mod cert acesta nu putea individualiza terenul din sentința de uzucapiune decât în baza declarațiilor recurentei reclamante înseși, atât timp cât terenul nu este individualizat în titlul de proprietate pe care recurenta reclamantă îl invocă, iar aceasta este singura care a participat la efectuarea expertizei.

Tribunalul apreciază că, în lipsa individualizării terenului în sentința de uzucapiune, orice individualizare raportată la elemente terțe (planul de situație invocat de recurenta reclamantă, adresa ulterioară emisă de Primăria Municipiului București sau declarații de martori, de asemenea invocate de recurenta reclamantă) nu pot avea efect juridic în sensul solicitat de recurentă, atât timp cât titlul este o hotărâre judecătorească, ele cărei dispoziții nu pot fi modificate/clarificate prin emiterea de diverse acte administrative/depoziții de martori, ci numai prin formularea de căi de atac, cereri de lămurire dispozitiv, etc.

Față de aceste considerente în fapt și în drept, în baza art. 312 C.p.c., Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.

În baza art. 274 C.p.c. și principiului culpei procesuale, va acorda intimatului D. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată, conform chitanței atașate la fila 21 dosar recurs.

Văzând și prev. art. 377 alin. 2 C.p.c.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul ca nefondat, declarat de recurenta-reclamantă P. T. cu domiciliul în București, sector 2, GENTIANEI, nr. 1, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2830/28.02.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. I. și D. V., ambii cu domiciliul în București, sector 3, C. DE GRADINA, nr. 31.

Obligă recurenții să plătească intimatului D. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.06.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

A. G. Țambulea A. PopescuA.M.V. M. C. Viță

RED.Jud. AMV

Tehred. CS

Jud. S 3 B.. Jud. fond M.V.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 28/2015. Tribunalul BUCUREŞTI