Contestaţie la executare. Decizia nr. 185/2016. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 185/2016 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 15-01-2016 în dosarul nr. 185/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A III-A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 185 A
Ședința publică din data de 15.01.2016
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – I. P.
JUDECĂTOR – C. V. A.
GREFIER – M. V. B.
Pe rol, soluționarea cererii de apel formulată de apelanta-intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, împotriva sentinței civile nr. 9255/24.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, de Judecătoria Sectorului 3 București, în contradictoriu cu intimata-contestatoare S. S. M., având ca obiect contestație la executare – suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul reține cauza în pronunțare, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civila nr. 9255/24.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, de Judecătoria Sectorului 3 București, s-a admis contestația la executare, formulată de contestatorul S. S. M. în contradictoriu cu intimatul CNADNR PRIN DRDP BUCURESTI; a fost anulată executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 589/2014 al B. T. G.; a fost obligat contestatorul la plata către B. T. G. a sumei de 24,8 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare.
Pentru a dispus astfel, prima instanță a reținut ca prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, sub nr._, contestatorul S. S. M. în contradictoriu cu intimatul CNADNR SA PRIN DRDP BUCURESTI a solicitat instanței să anuleze executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 589/2014 al B. T. G..
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că procesul-verbal de contravenție nu i-a fost comunicat, că procesul-verbal de contravenție este nul față de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, fiind semnat doar electronic, și a invocat dispozițiile Legii 144/2012.
În drept, a invocat art. 711 NCPC.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, apreciind că actele de executare au fost legal întocmite.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Intimatul CNADNR SA s-a adresat B. T. G. cu cerere de executare silită împotriva contestatorului, în baza titlurilor executorii constând în procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011, solicitând recuperarea tarifului de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din OG 15/2002.
Cererea a fost înregistrată pe rolul B. T. G. sub nr. 589/2014 (numărul dosarului de executare).
După obținerea încuviințării executării silite, dispusă de instanța de executare (Judecătoria Sectorului 3 București), executarea silită împotriva contestatorului s-a realizat prin stabilirea cheltuielilor de executare, emiterea somației către contestator și poprire.
Conform art. 711 alin. 1 C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Potrivit Deciziei nr.6 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un Recurs în Interesul Legii, la data de 16.02.2015, „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.1 lit.a, alin.2 și 3 din acest act normativ transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Obligatorie potrivit art.517 alin.4 din Codul de procedură civilă.”
Din verificarea proceselor-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011, instanța constată că acestea nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, lipsind astfel una dintre condițiile de formă necesare pentru ca acest proces-verbal să constituie titlu executoriu.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 25 alin. (1) din OG nr.2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
În speță, procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 au fost comunicate contestatorului prin afișare la domiciliul acestuia.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. (art.37 din OG nr.2/2001).
Pentru a beneficia de putere executorie și a putea constitui suportul declanșării procedurii execuționale, este necesar ca procesul-verbal de contravenție să nu fie contestat, așa cum prevede art. 37 din OG 2/2001.
Prin urmare, procesul verbal poate deveni, prin sine, titlu executoriu, sub rezerva neatacării sale în termenul legal de 15 zile, care, potrivit art.31 alin.1 din OG 2/2001, curge alternativ, de la data comunicării sau de la data înmânării sale.
Potrivit art. 27 din OG 2/2001 comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție privind examinarea recursului în interesul legii a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În speță, intimatul nu a făcut dovada că a încercat să comunice procesele-verbale de contravenție prin poștă cu aviz de primire. Din înscrisurile depuse rezultă că s-a procedat direct la comunicarea proceselor-verbale prin afișare la domiciliul contestatorului contravenient.
Or, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 cele două modalități de comunicare prevăzute de art. 27 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sunt subsidiare una față de cealaltă, comunicarea prin afișare fiind subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Comunicarea prin afișare trebuie precedată de o comunicare prin poștă, cu aviz de primire, iar atunci când persoana sancționată contravențional, deși avizată, nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței ori a refuzat primirea corespondenței, autoritatea din cadrul căreia face parte agentul constatator trebuie să procedeze la comunicarea actului prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Prin urmare, instanța a apreciat că în lipsa comunicării proceselor-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 prin postă cu aviz de primire, nu s-a realizat în fapt o comunicare valabilă a acestora, iar termenul de introducere a unei posibile plângeri contravenționale despre care se face referire în art. 31 din OG nr.2/2001, în fapt, nu a început să curgă.
În măsura în care doar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu și cum în lipsa unei comunicări valabile, termenul de introducere a plângerii contravenționale nu a început să curgă, instanța a apreciat că procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 nu constituie titluri executorii, nefiind împlinit termenul de 15 zile de la comunicare, în care se poate formula plângere.
Potrivit art. 632 alin. (1) NCPC, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Întrucât, în speță, procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 nu constituie titluri executorii, iar executarea silită s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, instanța a anulat executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 589/2014 al B. T. G..
În baza art. 716 alin. 2 Cod proc. civ., instanța a obligat contestatorul (persoana interesată) la plata către B. T. G. a sumei de 24,8 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare silită.
Împotriva acestei sentinte civile, la data de 21.09.2015(data postei), a declarat apel Intimata CNADNR, cerere ce a fost înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 20.10.2015, solicitand in principal, constatarea nulității absolute a sentintei civile, intrucat instanta de judecata si-a depășit competenta, motivând aspecte de netemeinicie si nelegalitate cuprinse in titlul executoriu care puteau fi invocate numai in cadrul plângerii contravenționale si, in subsidiar, modificarea acesteia in sensul respingerii contestației la executare, ca nelegala si netemeinica.
În motivarea acestuia se arată urmatoarele:
Sentinta civila este lovita de nulitate, instanta de judecata si-a depășit competenta, motivând aspecte de netemeinicie si nelegalitate ale titlul executoriu care puteau fi invocate numai in cadrul plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 NCPC.
Motivarea instanței de fond ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, nu poate fi primita, atata timp cat debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formularii unei plangeri conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
In ceea ce priveste aspectele legate de comunicarea procesului verbal de contravenție reținute de instanta de fond, acestea sunt nefondate, deoarece in baza probatoriului administrat in cauza, sa constata faptul ca comunicarea procesului - verbal de contravenție in cauza au fost efectuata in termenul imperativ prevazut lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001. Astfel, conform dovezii de comunicare a procesului - verbal in cauza, acesta a fost comunicat in conformitate dispozițiilor OG nr. 2/2001, fara a se depasi termenul de 1 luna de la data aplicarii sancțiunii, operațiune confirmata de semnătura martorului prezent. De asemenea, se arata ca procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat la același sediu ca cel precizat de către contestator in contestația la executare.
Deciziile pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ. A apreciat astfel că aplicarea Deciziei nr. 10/2013 a ICCJ in speța de fata, deci pentru o situație anterioara momentului pronunțării, ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Or, norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplică principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Prin urmare, procedura de comunicarea a titlului executoriu in cauza s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare la momentul respectiv, prin afisare.
In ceea ce priveste aspectele legate de generarea si semnarea electronica a proceselor verbale, acestea pot fi analizate doar pe calea plangerii contraventionale, nu pe calea contestatiei la executare.
Totodata solicita respingerea capatului de cerere privind obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 24,8 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de comunicarea unei copii de pe dosarul de executare, intrucat creditoarea nu a solicitat aceste copii.
Examinând actele și lucrările cauzei prin prisma apelului formulat, tribunalul reține următoarele:
Potrivit disp. art. 711 alin.1 Cod proc. Civ. (1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii. (3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Conform art. 632 alin. 1 C.p.c. executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu iar conform art. 632 alin. 2 C.p.c. constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive precum și orice hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Tribunalul retine ca primul motiv de apel formulat de apelanta este neintemeiat, deoarece, pe de o parte, pentru a se putea formula plangerea contraventionala trebuie ca procesul verbal sa fie comunicat legal iar, pe de alta parte, contestatoarea nu a contestat legalitatea procesului verbal de contraventie, ci nulitatea actelor de executare ca urmare a punerii in executare a unui titlu care nu are caracter executoriu.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 712, alin.2 NCPC, ,, În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui”.
În opinia instanței, acest text de lege se interpretează în sensul că, pentru a opera sancțiunea inadmisibilității, contestatoarea trebuie să fi avut posibilitatea de a utiliza efectiv calea procesuală prevăzută de lege pentru desființarea titlului executoriu, respectiv plângerea contravențională.
Or, contestatoarea nu a avut posibilitatea de a formula efectiv plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, întrucât acesta nu i-a fost comunicat de către intimată în conformitate cu dispozițiile legale, ci i-a fost comunicat prin afișare, fără ca în prealabil intimata să fi încercat comunicarea procesului-verbal de contravenție prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.
Pe de alta parte, tribunalul retine ca necomunicarea legala a acestuia, conduce la lipsirea acestuia de caracterul executoriu, aspect care poate fi invocat pe calea contestatiei la executare, asa cum se poate invoca in procedura contestatiei si prescriptia dreptului de a aplica sanctiunea contraventionala, acestea fiind ulterioare intocmirii actului administrativ si nu tin de legalitatea acestuia, ci de punerea in executare a procesului verbal de contraventie ca titlu executoriu.
În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001: „procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’
Așadar, din textele de mai sus, rezultă că nu poate fi învestit cu formulă executorie decât un titlu executoriu, iar pentru a constitui titlu executoriu și pentru a putea fi învestit cu formula executorie este necesar ac procesul-verbal de constatare a contravenției să fie comunicat potrivit cerințelor legale, fiind astfel util a se analiza legalitatea comunicării efectuate.
Calitatea de titlu executoriu apare astfel ca o condiție formală a înscrisului care se solicită a fi învestit cu formulă executori, care se impune a fi verificată în cadrul procedurii învestirii cu formulă executorie și nu reprezintă o verificare de fond a creanței, astfel cum susține apelanta.
In ceea ce priveste calitatea de titlu executoriu a procesului verbal fara vreo alta formalitate, tribunalul retine ca potrivit art. 632 Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Potrivit art. 27 din O.G. nr. 2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.
În conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001: „procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia … constituie titlul executoriu, fără vreo altă formalitate.’’
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 10/10.06.2013, soluționând recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că: „Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.”
Așadar, din textele de mai sus, rezultă că nu poate fi învestit cu formulă executorie decât un titlu executoriu, iar pentru a constitui titlu executoriu și pentru a putea fi învestit cu formula executorie este necesar ca procesul-verbal de constatare a contravenției să fie semnat și comunicat potrivit cerințelor legale, fiind astfel util a se analiza legalitatea semnării și comunicării efectuate.
În primul rând, Tribunalul constată că la dosar nu există dovezi sau mențiuni care să ateste că mai întâi procesul verbal a fost comunicat debitorului-contravenient prin poștă, cu aviz de primire și nici intimata nu a pretins o astfel de comunicare. Instanța reține că intimata nu a făcut dovada că a comunicat contestatoarei procesul-verbal mai întâi prin poștă, cu confirmare de primire, efectuând procedura de comunicare direct prin afișare, conform procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal prin afișare, ceea ce nu echivalează cu o legală comunicare a procesului-verbal de contravenție.
Prin urmare, nelegala comunicare echivalează cu necomunicarea procesului-verbal de contravenție. În acest caz, chiar daca comunicarea s-a facut in termenul de o luna, dar nu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale, acest fapt echivaleaza cu o necomunicare, astfel ca sunt incidente prevederile art. 14 din OG nr.2/2001, care prevăd faptul că ,, Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”, astfel încât, la data formulării cererii de executare silită, era incidentă prescripția executării silite.
Potrivit art. 705 NCPC, ,, Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie”.
Prin urmare, la data formulării cererii de executare silită, titlul executoriu reprezentat de Procesul-verbal de constatare a contravenției își pierduse puterea executorie, consecința fiind aceea că în temeiul acestui titlu nu mai puteau fi efectuate acte de executare silită, iar orice act de executare silită efectuat în acest interval de timp fiind afectat de sancțiunea nulității.
În conformitate cu dispozițiile art. 703 NCPC, ,,Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente, dispozițiile art. 174 și următoarele fiind aplicabile în mod corespunzător”.
Prin urmare, având în vedere că executarea silită a fost începută în temeiul unui titlu care își pierduse puterea executorie, toate actele de executare efectuate în baza acestuia în dosarul de executare, au fost efectuate cu nerespectarea dispozițiilor legale.
În al doilea rând, tribunalul constată că procesul-verbal de contravenție depus la dosar nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, astfel cum impun cerințele legale mai sus menționate, ci au fost semnate electronic.
Tribunalul reține că titlul executoriu invocat este un proces verbal de contravenție având natura unui act autentic, în sensul în care este definit înscrisul autentic prin dispozițiile art. 1171 vechiul cod.civ. (Art. 1171. - Actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnitățile cerute de lege, de un funcționar public, care are drept de a funcționa in locul unde actul s-a făcut. ) și în sensul în care este definit și de actuala reglementare, art. 269 alin. 2 cod.proc.civ. (înscris emis de către o autoritate publică și căruia legea îi conferă acest caracter) ; în acest sens prin dispozițiile art. 15 și urm din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor se stabilesc condițiile de formă ce urmează a fi respectate la întocmirea procesului verbal de contravenție; printre aceste condiții de formă este prevăzută și condiția semnării procesului verbal de contravenție de către agentul constatator.
Se constata că prin dispozițiile art. 5 din Lege nr. 455/2001privind semnătura electronică „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă… este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.”
Rezultă din dispozițiile sus menționat că semnătura electronică nu poate fi aplicată, în condițiile Legii nr. 455/2001 pe un înscris autentic întrucât actul semnat astfel ar avea doar valoarea unui înscris sub semnătură privată
Reținând că procesul verbal de contravenție este un înscris autentic și că actul depus de creditor nu întrunește cerințele de formă impuse de OG nr. 2/2001 (condiția semnării procesului verbal de contravenție de către agentul constatator), tribunalul constata incidența dispozițiilor art. 665 alin. 5 lit. 3 cod.proc.civ.
Prin Decizia nr. 6/16.02.2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că:
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Această decizie nu reprezintă o lege nouă, pentru ca principiul neretroactivității legii să poată fi invocat cu succes, ci numai o dezlegare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție unor aspecte de drept interpretate diferit de instanțele de judecată în scopul aplicării unitare a legii. Prin urmare, interpretarea statuată de Înalta Curte este interpretarea care trebuia dată dispozițiilor art. 27 din OG 2/2001 încă de la . acestui act normativ.
In ceea ce priveste inlaturarea obligarii de la plata cheltuielilor de fotocopiere a dosarului de executare, tribunalul retine ca apelanta nu a fost obligata la asemenea cheltuieli, ci contestatoarea, astfel ca nici acest motiv de apel nu este intemeiat.
Prin urmare, fata de aceste considerente, avand in vedere ca executarea silita a fost declansata in baza unui titlu care nu avea caracter executoriu, tribunalul apreciaza ca apelul este neintemeiat, motiv pentru care în temeiul prev. art. 480, va respinge apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta-intimată C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 9255/24.06.2015, pronunțată în dosarul nr._, de Judecătoria Sectorului 3 București, în contradictoriu cu intimata-contestatoare S. S. M., cu domiciliul ales la C.A. C. M. V. în București, Calea Rahovei nr. 266-268, Clădirea 60 Electromagnetica Business Park, ., sector 5, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
I. P. C. V. A.
GREFIER
M. V. B.
Red./Dact/ Jud.IP
4ex./18.02.2016
Judecătoria Sectorului 3 București
Jud. Fond: M. A. C.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 687/2016.... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 685/2016.... → |
|---|
