Contestaţie la executare. Decizia nr. 4926/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4926/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 15-12-2015 în dosarul nr. 4926/2015
DOSAR NR._ /2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZAI CIVILĂ NR.4926A
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.12.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. M. V.
JUDECĂTOR: L. I.-C.
GREFIER: V. A.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta debitoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice –Timișoara, Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței civile nr. 3134 din 19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata contestatoare ., cererea de chemare in judecata având ca contestație la executare..
Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 08.12.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii la 15.12.2015 a când a decis:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 București, contestatoarea S.C. N. F. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE TIMIȘOARA – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A., desființarea popririi înființată împotriva sa prin adresele de înființare a popririi nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 și nr._/08.12.2014, pentru sumele datorate debitorului urmărit Inco D. Trust SRL.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin adresele de înființare a popririi emise în dosarul de executare nr._ creditorul urmăritor, respectiv intimata, a înființat poprirea asupra sumelor de bani datorate de contestatoare, cu orice titlu, debitorului urmărit, Inco D. Trust SRL, deși contestatoarea nu datorează nicio sumă de bani acestei societăți.
De asemenea, contestatoarea a precizat că, în temeiul art. 149 alin. 9 și alin. 91 din Codul de procedură fiscală, în termenul legal, a înștiințat-o pe creditoare că debitorul urmărit nu deține asupra sa nicio creanță certă, lichidă și exigibilă, precum și că poprirea s-a realizat fără a se preciza cuantumul sumelor datorate, precum și temeiul acestor datorii.
În ceea ce privește relația dintre contestatoare și debitorul urmărit, s-a precizat că, la data de 20.05.2014, între acestea s-a încheiat contractul de antrepriză construcții nr. 39, modificat prin actul adițional nr. 1/21.05.2014, contract care, în esență, are ca obiect executarea de către debitor, în calitate de antreprenor, în folosul beneficiarului, respectiv contestatoarea, a unor lucrări de construcții amplasate în ..
În temeiul art. 3.1 din contract, antreprenorul a emis, în avans, facturile nr. 54/26.05.2014, în valoare de 643.340,51 lei, nr. 55/26.05.2014, în valoare de 87.621,38 lei și nr. 57/13.08.2014, în valoare de 165.261 lei, toate aceste facturi fiind achitate de către contestatoare.
La data de 29.09.2014, antreprenorul Inco D. Trust SRL a emis factura nr. 58, în valoare de 422.304,68 lei, reprezentând ”prestări servicii conform contract 39/20.05.2014 și storno avans”.
Întrucât antreprenorul nu și-a respectat întocmai obligațiile asumate prin contract, întârziind în mod grav finalizarea proiectului, contestatoarea i-a comunicat evaluarea lucrărilor la data de 02.10.2014, precum și că nu înțelege să achite factura, deoarece lucrările efectuate au fost deja achitate prin facturile de avans.
Ca urmare, antreprenorul a emis factura storno nr. 60/16.10.2014, în valoare de -422.304, 68 lei, iar, la data de 16.10.2014, a emis factura nr. 61, pentru suma de 177.219,94 lei, reprezentând ”prestări servicii conform contract nr. 39/20.05.2014 și storno avans 40%”, însă nici această factură nu are justificare față de lucrările efectuate, astfel încât beneficiarul, respectiv contestatoarea, a refuzat-o la plată, returnând-o emitentului.
Deoarece creanța din factura nr. 61/16.10.2014 nu are caracter cert, antreprenorul a promovat, pe calea dreptului comun, la data de 12.11.2014, o cerere de chemare în judecată a contestatoarei, solicitând obligarea sa la plata sumei facturate, cererea fiind înregistrată sub nr._/299/2014 la Judecătoria Sectorului 1 București și anulată în procedura de regularizare, deoarece nu a fost timbrată.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 150 alin. 1 și 2 C. proc. fiscală.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării contestației, precum și inadmisibilitatea acesteia, deoarece contestatoarea, fiind terț poprit, nu are posibilitatea formulării contestației la executare, conform art. 786 alin. 5 C. proc. fiscală.
La termenul din data de 05.02.2015, instanța a luat act de achitarea timbrajului de către contestatoare, constatând că excepția netimbrării, invocată de către intimată, a rămas fără obiect.
În dovedirea contestației, respectiv în apărare, instanța a încuviințat pentru părți administrarea probei cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.3134 din 19.02.2015 s-a respins excepția inadmisibilității formulării cererii, invocată de către intimată, ca neîntemeiată. S-a admis contestația privind pe contestatoare și a fost desființată poprirea înființată de către creditoarea-intimată împotriva terțului poprit prin adresele nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 și nr._/08.12.2014. S-a luat act că societatea contestatoare nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit art. 150 alin. 1 C.proc. fiscală, indicat de către contestatoare ca temei juridic al cererii sale, dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
Rezultă că, în situația reglementată, posibilitatea de a se adresa instanței în scopul desființării popririi o are orice persoană interesată, inclusiv terțul poprit, care, în speță, invocă tocmai faptul că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit.
Ca urmare, fiind vorba de o reglementare specială față de dispozițiile art. 786 alin. 5 C. proc.civ. contestația la executare formulată de către terțul poprit față de măsura înființării popririi apare ca fiind admisibilă, astfel încât instanța va respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității invocată de către intimată, prin întâmpinare.
În ceea ce privește fondul contestației, instanța a reținut că, potrivit art. 149 alin. 1 C. proc.fiscală, sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și valută (...) deținute și/sau datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane (...).
În speță, creanța pe care debitorul urmărit o are împotriva terțului poprit, decurgând din contractul de antrepriză nr. 39/20.05.2014 și care a stat la baza emiterii adreselor de înființare a popririi contestate în prezenta cauză, are caracter litigios, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar de către contestatoarea-terț poprit (facturi stornate, corespondență), precum și din faptul că debitorul urmărit, Inco D. Trust S.R.L. a înțeles să solicite obligarea terțului poprit la plata sumei ce face obiectul popririi printr-o cerere adresată instanței de judecată, ceea ce prezumă, până la proba contrarie, lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, datorită caracterului litigios.
Prin urmare, sumele care se regăsesc în adresele de înființare a popririi contestate, respectiv nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 și nr._/08.12.2014, emise de către intimată, nu îndeplinesc condițiile necesare cerute de art. 662 C.proc.civ. pentru a face obiectul executării silite prin poprire în baza art. 149 alin. 1 C.proc. fiscală, terțul poprit încunoștințând organul de executare în acest sens, conform art. 149 alin. 91 din Codul de procedură fiscală (prin înștiințarea de la filele 9-11).
Constatând întemeiată cererea formulată de către terțul poprit în baza art. 150 din Codul de procedură fiscală, instanța a admis și a desființat poprirea înființată de către creditoarea-intimată împotriva terțului poprit prin adresele nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 și nr._/08.12.2014.
De asemenea, instanța a luat act de poziția contestatoarei, în sensul că nu solicită cheltuieli de judecată și, în baza art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, va dispune restituirea către aceasta a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.000 lei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel debitoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice –Timișoara, Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., criticând soluția instanței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a civilă la data de 20.07.2015 sub dosar nr._ .
În motivarea apelului se arată faptul că prin sentința civila nr. 3134/19.02.2015 pronunțata in dosar nr._, Judecătoria Sector 1 București a admis contestația la executare formulata de S.C. N. F. S.R.L. si a anulat popririle înființate de apelanta la S.C. Inco D. Trust S.R.L.
Hotărârea primei instanțe este pronunțata cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile in speța, după cum va arata in continuare. În prezenta cauză, contestația la executare este inadmisibilă. În fapt, prin contestația la executare formulată se solicită "anularea adreselor de înființare a popririi nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 e nr._/08.12.2014".
S.C.N. F. S.R.L. este terț poprit al debitorului apelantei S.C. Inco D. Trust S.R.L. Debitele datorate de S.C.Inco D. Trust S.R.L. nu au fost achitate, astfel că în temeiul prevederilor codului de procedură fiscală au fost emise acte de executare printre care și popririle la terți.
Așa cum a arătat mai sus, S.C. N. F. S.R.L. este terț poprit, iar în conformitate cu prevederile art.786 alin 5 din Codul de Procedura Civila, terțul poprit nu poate face contestație împotriva popririi.
Din analiza art. 786 alin. 5 coroborat cu art. 149 Cod Pr. Fisc. reiese cu claritate că terțul poprit, în cazul de față S.C. N. F. S.R.L., nu are posibilitatea să formuleze contestație la executare și să solicite anularea actelor de executare cum este cazul adreselor de înființare a popririlor.
In prezenta cauza, nu suntem in fata instanței de validare intrucat AJFP A. nu a formulat nicio cerere de validare a popririi, fiind prematur formulată această contestație la executare, astfel ca nici . nu poate formula contestație sau sa formuleze apărări.
Prima instanța a încălcat prevederile art. 786 din Codul de Procedura Civila în care se arată că doar organul de executare sau alte persoane interesate poate formula cerere de validare a popririi, iar instanța va pronunța menținerea sau desființarea popririi. In prezenta cauza, daca instanța trebuia sa mențină poprirea nu avea posibilitatea sa facă acest lucru pentru ca nu a existat o cerere de menținere (validare) a popririi.
Greșeala pe care o mai face prima instanța este ca nu acorda nicio atenție art. 786 alin. 5 din Codul de Pr. Civ. in care se arata ca "Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi." Prima instanța nu arata in niciun fel de ce înlătura aceste prevederi legale, de ce nu sunt aplicabile. Textul legal trebuie interpretat in totalitatea sa. Or interpretarea este .na clara si evidenta: terțul poprit nu poate formula contestație la executare, tertul poprit isi poate formula apărări in cazul in care exista o cerere de mentinere a popririi (in speța de fata nu exista o cerere de menținere sau validare a popririi). Aceasta este interpretarea corecta a textului legal si numai 3ceasta interpretare poate face ca cele doua texte legale invocate de către instanta de judecata sa subziste impreuna.
Daca ar lua in considerare interpretarea primei instanțe am fi . care textul legal se contrazice in cadrul aceluias articol, ceea ce nu este cazul. Prima instanța considera ca terțul poprit poate face contestație la executare, asimilandu-l cu "orice persoana interesata". Cu aceasta interpretare însa se exclude si se anulează prevederea legala in care se arata ca terțul poprit nu poate face contestația la executare.
Prin urmare cele reținute de prima instanță sunt greșit interpretate, textul de lege fiind foarte clar, contestația la executare fiind o cale de atac formulată în speța fiind inadmisibilă.
În drept invoca art.466 și urm. Cod procedură civilă., art.141,149 Cod procedură fiscală și art.786 Cod procedură civilă.
Analizând apelul declarat în raport de motivele invocate de apelantă și probele administrate în cauză,tribunalul apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin contestația la executare formulată, contestatoarea S.C. N. F. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., desființarea popririi înființată împotriva sa prin adresele de înființare a popririi nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 și nr._/08.12.2014, pentru sumele datorate debitorului urmărit Inco D. Trust SRL, motivat de faptul că, contestatoarea nu datorează nicio sumă de bani acestei societăți.
Astfel, la data de 20.05.2014 ,între S.C. debitorul urmărit, S.C.Inco D. Trust S.R.L. ,în calitate de antreprenor și contestatoarea S.C. N. F. S.R.L., în calitate de beneficiar s-a încheiat contractul de antrepriză construcții nr. 39, modificat prin actul adițional nr. 1/21.05.2014 (filele 13-15, dosar prima instanță) contract care, în esență, are ca obiect executarea de către debitor, în calitate de antreprenor, în folosul beneficiarului, respectiv contestatoarea, a unor lucrări de construcții amplasate în ..
În temeiul art. 3.1 din contract, antreprenorul a emis, în avans, facturile nr. 54/26.05.2014, în valoare de 643.340,51 lei, nr. 55/26.05.2014, în valoare de 87.621,38 lei și nr. 57/13.08.2014, în valoare de 165.261 lei, toate aceste facturi fiind achitate de către contestatoare(filele 16-18, dosar prima instanță).
La data de 29.09.2014, antreprenorul Inco D. Trust SRL a emis factura nr. 58, în valoare de 422.304,68 lei, reprezentând ”prestări servicii conform contract 39/20.05.2014 și storno avans”(fila 21).
Potrivit art. 662 C. proc. civ. executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă, ceea ce înseamnă că nu se poate avea în vedere o creanță al cărei caracter este litigios.
Tribunalul apreciază că în mod corect a reținut prima instanță că sumele care se regăsesc în adresele de înființare a popririi contestate, respectiv nr._/05.12.2014, nr._/05.12.2014 și nr._/08.12.2014, emise de către intimată, (filele 5-7,dosar prima instanță) nu îndeplinesc condițiile cerute de art. 662 C.proc.civ. pentru a face obiectul executării silite prin poprire, cât timp creanța pe care debitorul urmărit o are împotriva terțului poprit, decurgând din contractul de antrepriză nr. 39/20.05.2014 și care a stat la baza emiterii adreselor de înființare a popririi contestate în prezenta cauză, are caracter litigios.
Apar astfel ca neîntemeiate susținerile apelantei prin care se invocă faptul că terțul poprit nu poate formula contestație împotriva popririi ,potrivit art.786 a C.proc.civ.., și prin urmare contestația la executare este inadmisibilă.
Se va avea în vedere că prezenta cauza este guvernată de dispozițiile Codului de procedură fiscală, care se aplică prioritar dispozițiilor Codului d eprocedură ciivlă.
Or, potrivit art. 150 alin. 1 C.proc. fiscală, indicat de către contestatoare ca temei juridic al cererii sale, dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
În consecință, în mod corect a reținut prima instanță că posibilitatea de a se adresa instanței în scopul desființării popririi o are orice persoană interesată, inclusiv terțul poprit, care, în speță, invocă tocmai faptul că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dispozițiile Codului de procedură fiscală aplicându-se cu prioritate față de dispozițiile art. 786 alin. 5 C. proc.civ.
Pentru toate aceste considerente,tribunalul apreciază că sentința civilă apelată a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a legii, motiv pentru care, în baza art.480 C.proc.civ. se va respinge ca nefondat apelul declarat.
Se va lua act de faptul că intimata nu solicită cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta debitoare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice –Timișoara, Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., cu sediul în A., . împotriva sentinței civile nr. 3134 din 19.02.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1București în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata contestatoare ., cu sediul ales la SCA Zabrautanu P. –Asociații în București, Splaiul Unirii, Muntenia Business nr.16,., sector 4, ca nefondat.
Ia act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.12.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
A.M.V. L.I.-C. V.A.
Red.L.I.-C./03.03.2016
Thred.V.A./ 4 ex.
J.S.1-jud.P.P.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 115/2016. Tribunalul... | Autorizare desfiinţare lucrări. legea 50/1991. Decizia nr.... → |
|---|
