Evacuare. Decizia nr. 1732/2015. Tribunalul BUCUREŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 1732/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 1732/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR._

Decizia civilă nr. 1732 R

Ședința publică din data de 11.09.2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE – I. P.

JUDECĂTOR - I. L. M.

JUDECĂTOR – S. M. P.

GREFIER – M. V. B.

Pe rol, soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F. și de recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., în contradictoriu cu intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., împotriva sentinței civile nr. 5860/09.09.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._, având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F., toți prin avocat M. G., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2014, depusă la dosar la acest termen de judecată, în ședință publică, recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., prin avocat S. S. M., în baza împuternicirii avocațiale . nr._/2015, aflată la fila 5 din dosar și intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., ambele prin avocat S. M. C. R..

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F., toți prin avocat, solicită admiterea recursului acestora, precum și admiterea recursului formulat de recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., modificarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe sub aspectele învederate în motivele de recurs. Cheltuieli de judecată, pe cale separată.

Recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F., toți prin avocat, susțin că onorariul de expert a fost plătit în termen, iar încheierea nu prevedea o decădere din probă pentru neplata onorariului,.

Cheltuieli de judecată, pe cale separată.

Intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., ambele prin avocat, solicită respingerea ambelor recursuri.

Se arată că la filele 40-45 din dosar există procesul-verbal de evacuare prin care toți foștii chiriași predau de bună voie imobilul și solicită să se aibă în vedere că imobilul se află la fostul proprietar și nu mai poate fi evaluat, întrucât se află în renovare.

De asemenea, se susține că părțile adverse au fost decăzute din proba cu expertiza pentru neplata onorariului de expert. Cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F., toți prin avocat, învederează că expertiza se poate efectua și pe acte, însă e puțin probabil ca într-un interval scurt de timp proprietarul a reușit să înlăture îmbunătățirile efectuate de foștii chiriași.

Recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., prin avocat, solicită admiterea ambelor recursuri, modificarea în tot a sentinței civile atacate și obligarea intimatelor-reclamante-pârâte la plata sumei de 38.670 lei. Cheltuieli de judecată, pe cale separată.

Totodată, învederând că achiesează la concluziile formulate de apărătorul celorlalți recurenți-pârâți-reclamanți.

Recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., prin avocat, susține că a fost de bună credință și a plecat din imobil când au primit procesul-verbal de evacuare, însă a rămas cu un prejudiciu de 11.000 lei, ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, însă trebuie luat în considerare faptul că raportul de expertiză nu este complet, întrucât s-a dispus suplimentarea obiectivelor, însă completarea nu a mai avut loc, întrucât instanța a reținut că pârâții-reclamanți nu au achitat onorariul de expert în termen de 5 zile.

De asemenea, susține că instalația de gaze, de apă și instalația electrică nu au fost analizate, iar suma de 38.670 lei se regăsește menționată și în sentința atacată, recurenta-pârâtă-reclamantă M. V. neputând primi doar suma de 11.000 lei, întrucât prin îmbunătățirile aduse apartamentul a suferit modificări totale, iar efectuarea expertizei în cauză este utilă soluționării pricinii.

Intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., ambele prin avocat, susțin că proba cu expertiza trebuia efectuată în fața primei instanțe, însă niciunul dintre pârâții-reclamanți nu au formulat obiecțiuni, iar suma de 38.670 lei nu a fost justificată, ci doar indicată în cererea reconvențională.

De asemenea, intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., ambele prin avocat, susțin că pârâții-reclamanți au ridicat sumele de bani consemnate la CEC și au evacuat de bună voie imobilul.

Recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., prin avocat, învederează că au fost nevoiți să accepte suma consemnată la CEC, însă nu au confirmat acea sumă.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Asuprea recursului civil de față, deliberând, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 16.11.2012, sub nr._ , reclamantele T. D. S. și G. M. i-au chemat în judecată pe pârâții M. N., M. M., M. E. M., M. F., M. V., I. E. V., M. V. și M. F., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

1.evacuarea paraților si a tuturor persoanelor care locuiesc fara forme legale din imobilul situat in ., sector 5, București, din spatiile pe care le ocupa fara titlu;

2.obligarea paraților la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, reclamantele au arătat că sunt proprietarele imobilului situat in ., sector 5 București constructie tip B (P+1 ) si teren in suprafața de 265 mp, identificat conform planului topografic scara 1:500, in baza Dispoziției Primarului nr_/23.01.2012 si a protocolul de predare-primire imobil serviciul fond locativ nr 4651/10.04.2012.

Au mai arătat reclamantele că, în temeiul dispozițiilor Legii 10/2001, au depus prin executor judecătoresc la Primaria Municipiului București, notificările cu nr 1543/6.08.2001 si nr 1173/23.07.2001, prin care solicitau restituirea in natura a imobilului teren si constructie: subsol, parter, etaj situat in ., sector 5, București, preluat in baza Decretului de naționalizare 92/1950, poziția 3329. Conform fondului arhivistic, adeverința nr R/_/2003 eliberata de Direcția Taxe si Impozite Sector 5, imobilul din ., sector 5, București, a purtat anterior denumirile de Aleea G., .. In imobil sunt 3 unitati locative libere in suprafața de 156,93 mp, iar 3 unitati locative ocupate de chiriași conform adresei nr 4405/2005 eliberate de .>

Au precizat reclamantele că au făcut dovada de persoane indreptatite la restituire in baza certificatelor de moștenitor nr 1525/1993 si nr 905/1989, iar imobilul la data preluării abuzive a fost proprietatea numitului S. G., decedat la 2 aprilie 1989 conform act nr 75/3 aprilie 1989, proprietar in baza Actului de donație autentificat sub nr_/1930 la Tribunalul I. Secția notariat. Imobilul a fost restituit in conformitate cu art 7 alin 1, art 9, art 25 alin 1 si 3 din Legea 10/2001 republicata, modificata si HG 250/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare unitara a Lg 10/2001.

In data de 6.06.2012 a fost deschis rolul la Primaria Sector 5 pentru imobilul din ., sector 5, București, pentru proprietarele G. M. si T. D. S.. Ambele certificate de moștenitor (dupa G. S. si dupa G. Christache) au fost redactate greșit, asa ca a fost necesar sa se dea declarații cu martori la notar. Au precizat reclamantele că au atașat certificatul de notorietate al bunicului ca dovada ca a avut domiciliul in . . 6 spatii locative, dintre care 3 au fost inchiriate, iar celelalte 3 sunt ocupate abuziv de diverse persoane. Au solicitat Biroului de Evidenta Populației sa nu mai elibereze CI si CP pe . lor. Au solicitat de asemenea sa li se comunice care sunt persoanele care au CI si CP pe ., dar li s-a răspuns ca Legea privind protectia datelor ii impiedica sa le dea aceste informații. Au fost in audienta la șeful Biroului de evidenta populației, care le-a spus ca pot da aceste informații doar instantei. Au depus plângere penala la secția 18 Politie pentru tulburare de posesie art. 220 C pen. Conform adresei nr_/14.06.2012 de la AFI, aceasta a preluat activitatea de la . cu 1.01.2012, iar la data retrocedării imobilului din ., sector 5, București, figurau următorii titular de contract de inchiriere:

-Bojea S. - contract de inchiriere nr 388/2.02.2000;

-M. M. - contract de inchiriere nr 2509/15.08.1999;

-M. F. - contract de inchiriere nr 4014/18.08.2009

In realitate, Bojea S. titular contract inchiriere nr 388/2.02.2000 încheiat cu PMB prin . compus din doua camere in suprafața de 26,44 mp, bucătărie 7,27 mp, vestibul 3,34 mp, wc, pivnița 13,40 mp, a decedat conform certificat de deces . nr_ eliberat de Primaria sector 5, rămânând in apartament M. V., fiica acestuia, domiciliata in ., . 5, București.

-M. M., titular contract de inchiriere nr 2509/15.08.1999, apartament situat la parter, . camera 23,10 mp; camera 19,30 mp; hol 12,90 mp; bucătărie 8,50 mp, boxa subsol 40,80 mp. In acesta mai locuiesc M. N. - sot - M. F. – fiică - și M. E. M. - fiu.

-M. F. titular contract de inchiriere nr 4014/18.08.2009, . camera 13,15 mp, camera 13,15 mp, baie cada 7,20 mp, camara 5,00 mp, culoar 15,90 mp, pivnița .. In acest apartament mai locuiesc I. E. V. - fiica - si M. V. - fiu.

S-a arătat că, potrivit art. 3 din Dispoziția Primarului contractele de inchiriere cu nr 388/2.02.2000 Bojea S. (M. V.), nr 2509/15.08.1999 M. M., nr 4014/18.08.2009 M. F., încheiate cu . de drept la data punerii in posesie a proprietarilor, respectiv din data de 10.04.2012.

Au menționat reclamantele că, la data de 9.10 .2012, au primit prin scrisoare recomandata, pe care au fost trecute adresele lor inversate, notificarea cu nr 102/3.10.2012, prin B. F. G. M., formulata dar nesemnata de către M. M., M. F. și M. V. cu privire la inchirierea spatiilor in care locuiesc din imobilului situat in . 5, București, pe 5 ani. Aceștia le indicau in mod eronat dispozițiile art. 15 pct. 1 si 3 din Legea 10/2001 care se refereau la proprietarii in baza Legii 112/1996 ale căror contracte au fost desfiintate, denumiți „chiriași”. La aceasta notificare le-au trimis răspuns prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, prin Cabinet de avocat S.-M. C. R., in data de 23.10.2012 si în data de 25.10.2012, prin care ii notificau sa se intalnească in data de 16 noiembrie 2012 ora 14,00 la Biroul Mediatorului E. D. D. pentru a discuta problemele legate de perfectarea contractelor de închiriere si chiria si daca doreau sau nu perfectarea unui contract de inchiriere pentru apartamentul in care locuiesc, chiria pentru fiecare apartament fiind de 350 euro/luna, tinand cont de faptul ca in zona chiriile ajung intre 350 euro/luna-550 euro /luna pentru imobile similare. Au menționat reclamantele că îi rugau sa le comunice in scris pana la data de 16.11.2012 la adresa lor punctul de vedere si daca doresc sau nu perfectarea contractelor de inchiriere, precum si numele tuturor persoanelor din imobil care locuiesc cu sau fara forme legale, in caz contrar data cand eliberează imobilul. De asemeni pârâții au fost notificați si de către Biroul Mediatorului E. D. D.. Răspunsul telefonic al acestora a fost ca nu au bani sa plateasca chiria si nu vor veni la mediere. In data de 31.10.2012 foștii chiriași le-au comunicat ca au venituri foarte mici si nu au ce negocia, chiria solicitata de 350 euro neputand sa o plateasca.

Au precizat reclamantele că nu mai sunt obligate in calitate de proprietare sa perfecteze contracte de inchiriere cu foștii chiriași, i-au notificat pe pârâții, insa pentru ca nu au fost de acord cu cuantumul chiriei de 350 euro/luna și avand in vedere ca in zona chiria variază intre 350 euro si 500 euro, pentru apartamente similare, au inteles sa formuleze prezenta acțiune de evacuare, pentru lipsa de titlu.

Au arătat reclamantele că legiuitorul a conferit în anul 1999 o durata de 5 ani pentru protecția chiriașilor, iar respectarea obligațiilor instituite de art.10 din OUG nr.40/1999 pentru proprietari subzista doar în interiorul termenului de protectie de 5 ani, respectiv pâna la data de 08.04.2004, fara a-si gasi ulterior aplicarea. În masura în care în intervalul 1999-2004 ar fi intervenit restituirea în natura a imobilului către reclamanți, aceștia ar fi fost tinuti sa respecte sarcinile instituite de art.10, sub sancțiunea prelungirii de drept a contractului de închiriere inițial încheiat cu unitatea administrativ - teritoriala pâna la expirarea termenului de 5 ani. Insa, în cauza de fata, redobândirea în natura a imobilului a avut loc în anul 2012, când perioada de protectia a fost depășită, astfel încât pentru reclamanți nu mai exista obligația încheierii unui nou contract de închiriere cu pârâții si nici dreptul corelativ al acestora de prelungire a raporturilor locative întrucât li s-ar impune proprietarilor o sarcina nejustificata asupra proprietatii lor, lipsindu-i de atributul cel mai de pret al dreptului, respectiv folosința, si împiedicându-i sa culeaga fructele corespunzătoare, acceptând o chirie modica din moment ce sunt la discreția locatarilor lor. Aceasta interpretare apare cu atât mai justificata cu cât reclamanții au cerut restituirea imobilului înca din anul 1996, obținând câștig de cauza abia în anul 2012, la mai mult de 15 ani de la formularea solicitării, timp în care au fost lipsiți de bunul lor si de prerogativele dreptului de proprietate, astfel încât nu-si gaseste rațiunea soluția de menținere în imobil a pârâților chiriași contra voinței proprietarilor.

Au precizat reclamantele că termenul inițial de închiriere a fost de 5 ani, dar a fost prelungit ulterior în baza OUG nr.8/2004 pâna la data de 08.04.2009. Pârâții, în calitate de chiriași, au beneficiat de protectia instituita de OUG nr.40/1999 pe perioada de timp prevăzută de acest act normativ, respectiv pe o durata de 5 ani, pâna la data de 08.04.2004. Întrucât la acea data, imobilul în discuție nu fusese restituit foștilor proprietari, aflându-se în continuarea în proprietatea Primăriei Municipiului București, s-a putut proceda la prelungirea raporturilor locative prin actele adiționale aratate, stabilindu-se un nou termen de 5 ani pâna la data de 08.04.2009 de valabilitate a contractelor, în temeiul OUG nr.8/2004. Totuși, în contextul în care anterior datei de 08.04.2009 imobilul în discuție a fost restituit în natura reclamanților, rezulta ca pârâții au ieșit de sub incidența OUG nr.8/2004, deoarece acest act normativ se aplica exclusiv imobilelor aflate în proprietatea statului sau a unitatilor administrativ teritoriale, fiind excluse cele retrocedate persoanelor fizice îndreptatite. Aceasta reglementare nu poate fi interpretata decât în sensul ca termenul de 5 ani, prevăzut de noua ordonanța, se aplica în integralitate numai în masura în care în intervalul 08.04._09 nu intervine o masura de restituire în natura a imobilului către fostul proprietar. De altfel, chiar în dispoziția nr._/23.01.2012 a Primarului General al Municipiului București se mentioneaza expres ca pe data punerii în posesie a proprietarilor înceteaza de drept contractele de închiriere privind imobilul în cauza încheiat între chiriași si S.C. Cotroceni S.A. Cum în litigiul de fata acest lucru s-a întâmplat la data de l0.04.2012, conform protocolului nr.4651/10.04.2012, încheiat cu Consiliul General al Municipiului București - Administrația Fondului Imobiliar, rezulta ca la acea data au încetat contractele de închiriere ale pârâților cu privire la spatiile închiriate si dreptul lor de folosința asupra imobilului.

Au arătat reclamantele că, în aceste condiții, pârâții nu mai justifica niciun titlu locativ prin încetarea raporturilor de închiriere, ca urmare a retrocedării bunului către foștii proprietari, cu precizarea ca reclamantele, în calitate de proprietare, nu pot fi obligate la prelungirea perpetua a raporturilor locative fara a avea practic posibilitatea sa beneficieze de unul din atributele dreptului de proprietate, respectiv folosința bunului lor.

Instanta considera ca dispozițiile art.10 si art. 11 din OUG nr.40/1999, invocate în aparare de către pârâți, nu-si găsesc aplicarea în cauza de fata, procedând la interpretarea istorico-teleologica si sistematica a dispozițiilor legale incidente. Astfel, prevederile OUG nr.40/1999 au fost adoptate în scopul protectiei chiriașilor, într-un context în care statul „a moștenit” o penurie acuta de locuințe de închiriat la un pret rezonabil si a trebuit sa arbitreze asupra tuturor problemelor pe care le impune concilierea intereselor contrare ale proprietarilor si locatarilor, intenționând în același timp sa respecte dreptul de proprietate al primilor si drepturile sociale ale celor din urma. Prin adoptarea actului normativ invocat nu s-a urmărit crearea unor locatiuni veșnice, interzise expres de art. 1415 C.civ., ci stabilirea unui interval de timp suficient pentru a permite chiriașilor contractarea unor alte locuințe, în situatia în care imobilele ocupate sunt restituite foștilor proprietari. D. aceasta poate fi rațiunea termenului de 5 ani de prorogare legala a contractelor de închiriere, cu posibilitatea reînnoirii în anumite condiții. Se constata ca prevederile OUG nr.40/1999 vizeaza atât locuințele aflate înca în proprietatea statului si nerestituite foștilor proprietari, cât si locuințele care au fost retrocedate acestora din urma, conform art. 1 si art.2 din ordonanța de urgenta. În schimb, în aprilie 2004 a intrat în vigoare OUG nr. 8/2004, în conformitate cu care se prelungește de drept pe o perioada de 5 ani durata contractelor de închiriere din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, aflate în curs de executare si care expira la data de 08.04.2004, subliniindu-se faptul ca acest din urma act normativ nu mai face referire la imobile închiriate care au fost restituite foștilor proprietari. Printr-o simpla interpretare logica si sistematica se desprinde concluzia ca legiuitorul a urmărit sa excludă de la o noua prorogare legala de 5 ani locuințele închiriate, dar retrocedate proprietarilor, considerând ca prin OUG nr.40/1999 s-a asigurat protectia adecvata si suficienta pentru chiriași, conferindu- le o perioada de timp suficienta pentru soluționarea situatiei lor sociale.

Este adevarat ca statul român a fost nevoit sa adopte masuri în vederea asigurarii protectiei sociale pentru un important număr de chiriași, dar aceste masuri nu trebuie sa împovăreze o alta categorie sociala, aceea a proprietarilor, carora li s-au restituit imobilele abuziv preluate, majoritatea dintre aceștia suportând deja pentru zeci de ani o privare totala de dreptul de proprietate.

Nu poate fi permisa perpetuarea acestei situatii prin prelungirea nelimitata a locatiunilor, deoarece acest lucru ar însemna golirea de continut a dreptului de proprietate prin privarea titularului de cea mai importanta prerogativa, folosința, echivalând cu încalcarea prevederilor art. 1 al. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994. În interpretarea acestui articol, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a retinut, în practica recenta (cauzele R. si S. împotriva României, Hutten Czapska împotriva Poloniei), ca prin impunerea în sarcina proprietarilor a unor sarcini extrem de împovaratoare, cum ar fi obligarea menținerii în spațiu a foștilor chiriași ai statului, dublata de limitarea excesiva a chiriilor, unele dintre ele neacoperind nici valoarea impozitului pe care proprietarul este obligat sa-l plateasca statului, este încalcat dreptul consacrat legislativ. În același sens, se poate retine si decizia Curții Europene în cauza C. si M. împotriva României, în care s-a constatat încalcarea normei mentionate, criticându-se protectia disproporționata a chiriașilor în detrimentul proprietarilor.

In continuarea raționamentului, se considera legiuitorul a conferit în anul 1999 o durata de 5 ani pentru protectia chiriașilor, iar respectarea obligațiilor instituite de art. 10 din OUG nr.40/1999 pentru proprietari subzista doar în interiorul termenului de protectie de 5 ani, respectiv pâna la data de 08.04.2004, fara a-si gasi ulterior aplicarea. În masura în care în intervalul 1999-2004 ar fi intervenit restituirea în natura a imobilului către reclamanți, aceștia ar fi fost tinuti sa respecte sarcinile instituite de art. 10, sub sancțiunea prelungirii de drept a contractului de închiriere inițial încheiat cu unitatea administrativ - teritoriala pâna la expirarea termenului de 5 ani. Însa, în cauza de fata, redobândirea în natura a imobilului a avut loc în anul 2012, când perioada de protectia a fost depășită, astfel încât pentru reclamanți nu mai exista obligația încheierii unui nou contract de închiriere cu pârâții si nici dreptul corelativ al acestora de prelungire a raporturilor locative, întrucât li s-ar impune proprietarilor o sarcina nejustificata asupra proprietatii lor, lipsindu-i de atributul cel mai de pret al dreptului, respectiv folosința, si împiedicându-i sa culeaga fructele corespunzătoare, acceptând o chirie modica, din moment ce sunt la discreția locatarilor lor.

Aceasta interpretare apare cu atât mai justificata cu cât reclamanții au cerut restituirea imobilului încă din anul 1996, obținând câștig de cauza abia în anul 2012, la mai mult de 15 ani de la formularea solicitării, timp în care au fost lipsiți de bunul lor si de prerogativele dreptului de proprietate, astfel încât nu-si gaseste rațiunea soluția de menținere în imobil a pârâților chiriași contra voinței proprietarilor. Cât îi privește pe aceștia, nu se poate considera ca masura evacuarii ar fi intempestiva, cât timp aceștia s-au bucurat de normele de protectie sociala conform OUG nr.40/1999 pe o perioada integrala de 5 ani, iar masura retrocedării le-a fost adusa la cunostinta înca din luna mai 2012, astfel ca pâna în prezent au avut timpul necesar pentru rezolvarea problemei lor locative.

Au menționat reclamantele că trebuie subliniat faptul ca OUG nr.8/2004, în baza caruia pârâții au avut contract de închiriere cu Primaria Municipiului București, nu mai instituie în sarcina proprietarilor obligația de a încheia contract de închiriere, astfel încât nici instanta judecătoreasca nu ar putea interveni în voința pârtii si a dispune în sens invers. Se opune unei astfel de imixtiuni principiul fundamental al dreptului civil referitor la libertatea contractuala, în temeiul caruia subiectul de drept civil este liber sa încheie un contract si sa-i stabileasca continutul potrivit propriilor interese, atât timp cât nu încalca normele imperative, ordinea publica si bunele moravuri, fiind totodata necesar ca statul prin organele sale sa protejeze dreptul de proprietate, astfel cum impune art.44 din Constitutia României si art.l din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Proprietarii nu doresc perfectarea contractelor de inchiriere cu foștii chiriași. Contractele de inchiriere in temeiul caruia parații au ocupat imobilul in litigiu a putut fi prelungit in temeiul O.U.G. nr.40/1999, respectiv O.U.G. nr.8/2004, pana la data de 08.04.2009. Dupa retrocedare reclamantul era obligat sa respecte contractul de inchiriere aflat in derulare, dar pana la data de 08.04.2009.

Reclamantele au arătat ca parații locuiesc in proprietatea lor in mod ilegal, fara titlu, impunându-se evacuarea acestora.

In drept, au fost invocate disp. art.475, art.480, art.1416, art. 1423, art. 1424, art.1430 C.civ.L 10/2001, art.44 din Constitutia României si art.l din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, O.U.G. nr.8/2004, art 555 NCC, art ssss563 NCC, art 1831-1834 NCC.

În ședința publică din data de 21.05.2013, pârâții-reclamanți au depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate împotriva lor, ca neîntemeiate, și admiterea cererii reconvenționale și obligarea reclamantelor-pârâte la sporului de valoare adus imobilului de către ei. Pârâții-reclamanți au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate existența unui drept de retenție pentru ei asupra imobilului, până la plata sumelor de bani datorate de reclamantele-pârâte.

Pârâții-reclamanți au arătat că la data la care le-au contactat pe reclamantele-pârâte contractele lor de închiriere erau prelungite până la nivelul anului 2014, astfel că dețin un titlu locativ. Conștienți de situația imobilelor naționalizate de către statul român și fiind de bună credință, s-au ocupat personal de aflarea proprietarului sau moștenitorilor acestuia căruia, i-a fost restituit imobilul. După numeroase diligențe au aflat că reclamantele locuiesc în B. și le-au notificat intenția lor de a încheia contracte de închiriere cu acestea, anexând la notificare și copiile de pe contractele vechi de închiriere. Prin aceeași notificare și-au exprimat dorința ca întâlnirea să aibă loc pe raza municipiului București la data si ora stabilite de reclamante. Acestea, în ciuda faptului că le-au informat că situatia financiară nu le permite o deplasare la B., le-au răspuns solicitându-le să se prezinte la Biroul Mediatorului E. D. D. cu sediul în B., la data de 16 noiembrie 2012 (aceeași data la care a fost depusă cererea de evacuare pe cale de ordonanță președințială) pentru a discuta probleme legate de perfectarea unui contract de închiriere. Au precizat pârâții-reclamanți că s-au prezentat la această mediere și și-au exprimat dorința de a încheia un nou contract, dar au eșuat în negocierile privind cuantumul chiriei, reclamantele solicitând suma de 350 de euro pe lună, sumă care depășește cu mult posibilității lor. Deși reclamantele-pârâte s-au arătat pregătite pentru a încheia un eventual contract de închiriere cu fiecare familie, la un preț al chiriei rezonabil, pârâții-reclamanți apreciază că această mediere a fost o simplă formalitate din moment ce la aceeași dată fusese deja depusă cererea de evacuare pe cale de ordonanță președințială și cererea de evacuare pe calea dreptului comun, astfel că reclamantele-pârâte nu au urmărit să se oblige în mod real ci doar să-și preconstituie o probă în sprijinul acțiunii lor (acest lucru rezultând din chiar cuprinsul cererii introductive de instanță care cuprinde argumente de ordin financiar în susținerea acțiunii). Astfel, susținerile reclamantelor-pârâte apar fară corespondent în situația de fapt.

Au precizat pârâții-reclamanți că ocupă acest imobil încă din anii 1988-1989, la nivelul cărora întreaga zonă din perimetru acestui imobil era prevăzut pentru sistematizare și demolare. Urmare a acestei situații, imobilele din zonă, inclusiv imobilul aflat în discuție, au fost dezafectate de la rețeaua generală de distribuire a apei potabile, de canalizare și de la furnizarea energiei electrice. După anul 1989, imobilele care nu erau încă demolate au reintrat în circuitul civil, iar locatarii acestora au efectuat reparațiile necesare de repunere în stare de folosință pe cheltuiala proprie, întrucât ICRAL Cotroceni pretindea că nu are fonduri.

Sub aspectul îmbunătățirilor aduse imobilului de fiecare familie, pârâții-reclamanți au învederat instanței următoarele:

a)Pârâta-reclamantă M. V., în calitate de succesoare a mamei sale, a efectuat următoarele îmbunătățiri la apartamentul ocupat:

1)Decopertare tencuială, pereți și tavane pe o suprafață de 180,00 mp: -Tencuială pereți și tavan din dormitor — 42,20 mp [(8,00 m x 3,60) + 13,40 mp]; -Tencuială pereți și tavan din sufragerie = 41,90 mp [(8,00 m x 3,60) +3 3,10 mp];-Tencuială pereți și tavan hol apartament = 24,70 mp [(6,00 x 3,60) +3,30mpj;-Tencuială pereți și tavan din bucătărie -• 25,20 mp [(5,00 x 3,60) + 7,20 mp];-Tencuială pereți și tavan din = 46,00 mp [(12,00 x 2,50) + 16 mp].

2)Izolație termică cu poliester expandat a pereților dinspre stradă = 46,50 mp [(3,35 + 3.26 + 3,00 -f 2,40 + 4,00) x 3,60];

3)Glet pentru pereți și tavane = 180,00 mp;

4)Montat rigips la tavane și pereți (h = 2,50 m) = 130,50 mp;

5)Zugrăvit tavanele și pereții cu vinarom lavabil = 130,50 mp.

Valoare materiale și manoperă estimativă:-Tencuială; 180,00 x 3 cm = 830,00 lei;-Poliester expandat: 47,00 mp = 470,00 lei;-Rigips (plăci 2m x Im): 130.50 rnp ~ 1.200,00 lei;-Vinarom lavabil: 3.80,00 mp = 670,00 lei,Total valoare materiale = 3.170,00 lei;Total valoare manoperă = 1.500,00 lei;Total general estimat = 4.670,00 iei

6)Pardoselile sunt din parchet laminat de 11 mm pe o suprafață de 44 mp:-Dormitor: 3,35 rn x 4,00 m = 13,40 mp;-Sufragerie: 3,26 m x 4,00 m = 13,10 mp;-Hol: 1.10 m x 3,00 m = 3,30 mp;-Bucătărie: 2,40 m x 3,50 m = 7,2,0 mp;-Vestibul: 2,00 m x 3.50 m = 7,00 mp;Total valoare materiale = 2.500,00 lei;Total valoare manopera = 1.500,00 lei; Total general estimat = 4.000,00 lei

7)Tâmplărie PVC și termopan: -Veranda cu pereți din tâmplărie PVC prevăzută cu ușă și ferestre fixe de termopan. cu acoperiș din panou ISOBOX de 40 mm sandwich) dimensiuni 2,00 x 3,50

mp;-Ușă acces baie din PVC cu geam termopan;-ferestre PVC cu termopan la dormitor, sufragerie și baie. Total valoare materiale și manoperă.Verandă - 5.500,00 lei. Ușă PVC cu termopan plus patru ferestre cu geam termopan = 1.800,00 lei.Total general estimat-7.300,00 lei

8)Faianță și gresie: -Faianță baie = 13,75 mp;-Faianță bucătărie = 3,50 mp;-Gresie baie = 16,00 mp.Total Valoare Materiale - 3.500,00 lei. Total valoare manoperă = 1.000,00 lei.Total general estimat = 4.500,00 lei.

9)Instalații sanitare: înlocuit coloană de apă curentă (uzură 90%) de la căminul comun de furnizare a apei, cu tub PVC (110 țoli), până în interiorul apartamentului (baie și bucătărie) pe o lungime de 7 m;

-Operațiuni de montare și racordare la rețeaua generală de apă curentă și canalizare în baie și bucătărie a vasului de WC și a rezervorului de apă aderent, lavoar prevăzut cu robinete, cadă (jacuzzi), sifon de scurgere în pardoseală, spălător din inox cu cuvă prevăzută cu robinete, centrală termică cu consum de gaze naturale.

Total valoare materiale și manopera = 14.000,00 lei

Total general estimat = 14.000,00 lei

10).Instalația electrică:

-Schimbat conductori vechi circuit electric (uzură 90%) din interiorul apartamentului cu conductor nou din cupru (2,50) cu șase fire pe o lungime de 120 m;

-Montat tablou electric cu siguranțe automate, doze, prize și comutatoare etc.

Total valoare materială și manopera = 1.500,00 lei

Total general estimat = 1.500,00 lei

11.Instalații gaze:

-Montarea conductei de transport gaze de la branșament în apartament, conform proiectului autorizat = 1.100 lei

12) Cheltuieli în cotă parte:-Branșament gaze = 300,00 lei;-Schimbat tub fontă canalizare = 300,00 lei; -Aplicat tencuială calciu fațadă imobil = 400,00 lei;-G. și poartă metal curte imobil = 400,00 lei;-Betonat curtea imobilului = 200,00 lei.Total general estimat =l600,00 lei

Recapitulare cheltuieli cu îmbunătățirile:

-Materiale și manoperă lucrări de zidărie = 4.670 lei:

-Materiale și manoperă parchet laminat = 4.000,00 lei:

-Montat tâmplărie PVC și termopan, manoperă inclusă = 7300,00 lei;

-Materiale și manoperă faianță și gresie - 4.500,00 lei;

-Materiale și manoperă instalație sanitară = 14.000,00 lei;

-Materiale și manoperă instalație electrică = 1.500,00 lei;

-Materiale și manoperă instalație gaze naturale = 1.100,00 lei;

-Cotă parte cheltuieli privind părțile comune = 1.600 lei.

Total general estimat=38.670,00 lei

b.Pârâta-rec!amantă M. F. a efectuat următoarele îmbunătățiri la apartamentul ocupat:

1)Tencuială, izolație termică, glet și zugrăvit;

-Decopertat tencuiala pereților din dormitor: 10,60 m x 3,1 Om = 31,90 mp;-Decopertat tencuiala pereților din sufragerie: 9,00 m x 3,10 m = 27.30 mp;-Tencuit pereți din dormitor și sufragerie - 59,20 mp;-Glet pereți dormitor și sufragerie = 59,20 mp;-Zugrăvit cu vinarom lavabil pereții și tavanele din dormitor, sufragerie, bucătărie și baie - 101,60 mp.

Total valoare materiale = 1.010,00 lei:

-Tencuială = 300,00 lei;

-Poliester expandat = 240,00 lei;

-Glet ipsos = 90,00 lei;

-Vinarom lavabil plus colorant = 380,00 lei

Total valoare manoperă = 700,00 lei

Total general estimat = 1.710,00 lei

2)Montat tavane rigips:Montat tavane de rigips la plafoanele din dormitor (13 mp), sufragerie (13 mp) și baie (7,50 mp) = 33,50 mp.

Total valoare materiale = 430,00 lei: -Plăci rigips 2,00 m x 1,00 m, 17 plăci = 340,00 iei;-Elemente prindere rigips, dibluri și hold-șuruburi = 90,00 lei.

Total valoare manoperă - 300,00 lei

Total general estimat - 730,00 lei

3)P. dormitor și sufragerie:

Total valoare materiale = 1.402,68 lei

Total valoare manoperă = 500,00 lei

Total general estimat = 1.902,68 lei

4)Tâmplărie PVC și geamuri termopan:-O ușa dublă PVC cu geam termopan în dormitor;-Doua ferestre duble P VC cu geamuri termopan în dormitor;-O ușă dublă PVC cu termopan în sufragerie;-O fereastră dublă PVC cu geam termopan în sufragerie;-O fereastră PVC cu geam termopan în bucătărie;-O ușă PVC ca termopan în baie;-O fereastră PVC cu geam termopan în baie.Total valoare materiale, inclusiv manopera = 5.714,00 lei. Total general estimat = 5.714,00 lei

5)Faianță și gresie:-Faianță baie 9 m x 2,10 m = 18,90 mp;-Gresie pardoseală culoar hol = 16,00 mp;-Gresie pardoseală baie = 7,50 mp.Total valoare materiale = 1.805,00 lei.Total valoare manoperă = 1.000,00 lei. Total general estimat = 2.805,00 lei

6)Instalația sanitară:

-înlocuit coloană apă curentă de la apometru până în apartament (uzată 90%) cu țeavă pexal în lungime de 20 m;

-înlocuit coloană de canalizare din fontă (uzată 90%) de la căminul de colectare comun din curte cu tub PVC (110 țoii) până în interiorul apartamentului (baie și bucătărie) în lungime de 15 m;

-Operațiuni de montat și racordat la rețeaua de apă curentă și canalizare a spălătorului, din inox prevăzut cu robinete de apă caldă și rece și sifon de scurgere (bucătărie);

-Operațiuni de montat și racordat la rețeaua de apă curentă și canalizare a vasului de WC prevăzut cu rezervor de apă, lavoar cu robinete, boiler electric de 100 1, cabină de duș prevăzută cu cădită. sifon de scurgere în pardoseală (baie).

Total valoare materiale, inclusiv manopera = 4.000,00

Total general estimat = 4.000,00 lei

7)Instalație electrică:

-Schimbai conductori vechi (uzură 90%) circuit electric din apartament cu conductor nou din cupru: -Tub PVC = 30 m;-Conductor cupru 2,5 pentru prize 30 x 2 fire = 90 m;-Conductor cupru 1,5 pentru iluminat 30 x 2 fire = 60 m;-Montat doze (șase bucăți), prize (opt bucăți) și comutatoare (cinci bucăți);-Montat tablou electric cu siguranțe automate;-Montat boiler electric.

Total valoare materiale, inclusiv manopera = 1.500,0 lei.

Total general estimat = 1.500,00 lei

Recapitulare cheltuieli cu îmbunătățirile:-Materiale și manoperă lucrări pereți = 1.710,00 iei;-Materiale și manoperă lucrări plafoane = 730,00 lei:-Materiale și manoperă montat parchet = 1.902,00 lei;-Montat uși și ferestre PVC cu geam termopan = 5.714,00 lei;-Materiale și manoperă faianță și gresie = 2.805,00 lei;-Materiale și manoperă instalație sanitară = 4.000,00 lei; -Materiale și manoperă instalație electrică = 1.500,00 lei;-Materiale și manoperă două sobe de teracotă = 1.000,00 lei

Total general estimat =_

c.) Pârâta-reclamantă M. Minedora și pârâtul-reclamant M. N. au efectuat următoarele îmbunătățiri la apartamentul ocupat:

1. tencuială, izolație termică, glet și zugrăvit (parțial tras în calciu):

-Decopertat tencuiala pereților și tavanelor apartamentului = 195,52 mp; tencuit pereții și tavanele încăperilor din apartament = 195,52 mp;

-Izolație termică cu poliester expandat a pereților dinspre stradă = 43,00 mp;-Glemit în ipsos pereții și tavanele încăperilor = 195,52 mp; -Aplicat calciu la pereții din sufragerie și hol = 54,00 mp;-Zugrăvit pereții și tavanele încăperilor = 180,00 mp.

Total valoare materiale = 2.400,00 lei:

-Tencuială: 195,52 x 3 cm = 900,00 lei;

-Poliester expandat: 43,00 mp = 430,00 lei;

-Glet: 195,52 mp = 300,00 lei;

-C. aplicat: 54,00 mp = 100,00 lei;

-Vinarom lavabil: 180,00 mp = 670,00 lei

Total valoare manoperă = 3.000,00 lei

Total general estimat = 3.400,00 lei.

2.Dușumele scândura și parchet melaminat (scară lemn beci):

-Confecționat dușumea din scândură nouă de brad și montată pe o suprafață de 55,20 mp:

o Dormitor: 5,00 m x 4,60 m = 23,00 mp;

o Sufragerie: 4,20 x 4,60 m = 19,30 mp;

o Hol intrare: 2,80 m x 4,60 m = 12,90 mp;

-Confecționat scară din lemn pentru acces în beci pe o suprafață de 1,80 rn lățime x 3.40 m lungime.

Total valoare materiale si manoperă dușumea = 3.500.0lei

Total valoare materiale și manoperă parchet = 2.000,00 lei;

Total valoare materiale si manoperă scară beci = 700.00 lei.

Total general estimat = 6.200,00 lei

3)Tâmplărie PVC și geamuri termopan:

-Verandă cu pereți din tâmplărie PVC prevăzută cu ușă și ferestre fixe termopan cu acoperiș din panou ISOBOX 40 mm (sandwich) cu dimensiunile: 3,10 m x 1,90 m x 3,00 rn;

-Ușă PVC cu geam termopan acces grup sanitar;

-Fereastra PVC cu geam termopan în grupul sanitar.

Total valoare materiale și manoperă verandă = 2.951,00 lei

Total valoare materiale și manoperă ușă și fereastră pvc cu geam termopan = 1.200,00 lei

Total general estimat - 4.151,00 lei

4)Faianță și gresie:

-Faianță bucătărie = 5,60 mp;

-Faianță grup sanitar (WC și duș) = 10,00 mp;

-Gresie bucătărie = 8,40 mp;

-Gresie grup sanitar = 1,60 mp.

Total valoare materiale = 2.235,00 lei

Total valoare manoperă = 750,00 lei

Total general estimat = 2.985,00 lei

5)Instalația sanitară:

-înlocuit coloană de apă curentă (uzată 90%) de ia apometru până în apartament cu țeavă pexal în lungime de 12 ni;

-înlocuit coloană de canalizare (tub fontă uzat 90%) de la căminul comun de colectare cu tub PVC (110 țoii) până în interiorul apartamentului 9 baie și grup sanitar) în lungime de 10 m;

-Operațiuni de montare și racordare ia rețeaua generală de apă curentă și canalizare în bucătărie și grupul sanitar a spălătorului din fontă prevăzut cu robinete apă rece și apă caldă, sifon de scurgere, vai liant pentru preparat apă caldă, vas WC și rezervor de apă aferent., baterie duș apă caldă și apă rece;

Total valoare materiale și manoperă = 2.000,00 lei

Total general estimat = 2.000,00 lei

6)Instalație electrică:

-Schimbat conductori vechi (uzură 90%) circuit electric din apartament cu conductor nou din cupru:

-Conductor cupru 2,5 pentru prize 20,00 m x 3 fire = 60,00 m;

-conductor cupru 1,5 pentru iluminat 20,00 m x 2 fire = 40,00 m.

Total valoare materiale și manoperă = 1.500,00 lei

Total general estimat = 1.500,00 lei

7). Instalația de furnizare gaze naturale:

-Montarea conductei de transport gaze de la branșament în apartament conform proiectului autorizat = 1.100,00 lei.

Total valoare materiale și manoperă = 1.100,00 lei

Total general estimat = 1.100,00 lei

8) Situația cheltuielilor în cotă parte privind părțile comune:

-Branșament gaze = 300,00 lei;

-Schimbat tub fontă canalizare = 300.00 lei;

-Aplicat tencuială calciu fațadă imobil = 400,00 lei;

-G. și poartă metal curte imobil = 400.00 lei:

-Betonat curtea imobilului = 200,00 lei.

Total valoare materiale și manoperă = 1.600,00 lei

Total general estimat - 1.600,00 lei

Recapitulare cheltuieli cu îmbunătățirile:

-Materiale și manoperă lucrările zidărie = 3.400,00 lei;

-Materiale și manoperă lucrările dușumea - 6.200,00 lei;

-Montat tâmplărie PVC și termopan = 4.151,00 lei:

-materiale și manoperă faianță și gresie - 2.985,00 lei;

-Materiale și manoperă instalație sanitară = 2.000,00 lei;

-Materiale și manoperă instalație gaze = 1.500,00 lei;

-Materiale și manoperă două sobe teracotă = 1.000,00 lei:

-Cheltuieli pe cotă parte = 1.600,00 lei.

Total general estimat=23.936,00 lei

Pârâții M. N. și M. M. au arătat că fost nevoiți să investească în apartament, de-a lungul timpului, echivalentul sumei de 10.000 de euro, pârâta M. F. investind echivalentul sumei de 15.000 euro, defuncta Bojdea S. și M. V., fiica acesteia, investind echivalentul sumei de 20.000.

Au arătat pârâții-reclamanți că s-au comportat ca niște buni gospodari și au solicitat respingerea acțiunii formulate împotriva lor, fie ca neîntemeiate și admiterea cererii lor reconvenționale, cu consecința obligării reclamantelor-pârâte la plata următoarelor sume de bani cu titlul dedespăgubiri: către pârâta-reclamantă M. V. suma de 38.670 lei; către pârâta M. F. suma de 19.361,00 lei și către pârâții M. M. și M. N. suma de 23.936,00 lei. Totodată, pârâții-reclamanți au solicitat instanței ca prin aceeași hotărâre să constate existența unui drept de retenție al lor asupra imobilului aflat în discuție până ia plata efectivă a sumelor datorate de reclamante cu titlu de spor de valoare adus imobilului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 48 din Legea nr.10/2001.

La data de 28.05.2013, reclamantele-pârâte au depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională, în cuprinsul căreia au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiate. Au arătat reclamantele-pârâte că există neconcordante in cuprinsul cererii reconventionale, cu privire la despăgubiri:

(C. valutar BNR 17.10.2007 anexat de parați 1 euro=3.3484 lei)

-M. V. solicita echivalentul sumei de 20.000 euro x 3,3484=66.986 ron, insa cheltuielile detailate sunt in cuantum de 38.670 lei;

-M. F. solicita echivalentul a_ euro x 3,3484= 50.226 lei, cheltuielile detaliate fiind in cuantum de 19.361 lei;

-M. M. si M. N. solicita 10.000 euro x 2 3484=33.484 ron iar la cheltuielile detaliate sunt in cuantum de 23.9368 ron;

-M. V. solicita 20.000 euro x 3,3484=66.968 lei si cheltuielile detailate sunt de 38.670 lei.

Reclamantele-pârâte au arătat că nu sunt de acord cu plata acestor cheltuielile de imbunatatiri, intretinere si igenizare a spațiului in care locuiau pârâții-reclamanți, făcute de către chiriașii primăriei in perioada 1998-2007 fara acordul lor, respectiv zugrăveli, reparații instalații sanitare, electrice, dușumea, gaze, cheltuieli neîntemeiate pentru care nu exista dovezi, chitante, facturi, făcute fara voința lor inainte de restiturea imobilului.

Au menționat reclamantele-pârâte că în anii 2006-2007 i-au vizitat pe chiriași si le-au comunicat ca au revendicat imobilul si sa nu face imbunatatiri pentru ca nu sunt de acord cu acestea. Au mai menționat reclamantele-pârâte că nici o parte nu a făcut dovada cheltuielilor cu materiale si manopera lucrări de zidărie, dușumea, faianța, gresie, instalatie electrica, sanitara, de gaze, sobe teracota. S-a arătat că M. V. nu este titular de contract, ci defuncta ei mama, Bojea S., imbunatatirile fiind făcute nu de titular.

Reclamantele-pârâte au solicitat instanței sa respingă solicitarea acestor cheltuieli si a dreptului de retentie.

S-a arătat că legiuitorul a conferit în anul 1999 o durata de 5 ani pentru protectia chiriașilor, iar respectarea obligațiilor instituite de art. 10 din OUG nr.40/1999 pentru proprietari subzista doar în interiorul termenului de protectie de 5 ani, respectiv pâna la data de 08.04.2004, fara a-si gasi ulterior aplicarea. În masura în care în intervalul 1999-2004 ar fi intervenit restituirea în natura a imobilului către reclamanți, aceștia ar fi fost tinuti sa respecte sarcinile instituite de art. 10, sub sancțiunea prelungirii de drept a contractului de închiriere inițial încheiat cu unitatea administrativ - teritoriala pâna la expirarea termenului de 5 ani. Insa, în cauza de fata, redobândirea în natura a imobilului a avut loc în anul 2012, când perioada de protectia a fost depășită, astfel încât pentru reclamanți nu mai exista obligația încheierii unui nou contract de închiriere cu pârâții si nici dreptul corelativ al acestora de prelungire a raporturilor locative, întrucât li s-ar impune proprietarilor o sarcina nejustificata asupra proprietatii lor, lipsindu-i de atributul cel mai de pret al dreptului, respectiv folosința, si împiedicându-i sa culeaga fructele corespunzătoare, acceptând o chirie modica, din moment ce sunt la discreția locatarilor lor. Aceasta interpretare apare cu atât mai justificata cu cât reclamanții au cerut restituirea imobilului încă din anul 1996, obținând câștig de cauza abia în anul 2012, la mai mult de 16 ani de la formularea solicitării, timp în care au fost lipsiți de bunul lor si de prerogativele dreptului de proprietate, astfel încât nu-si gaseste rațiunea soluția de menținere în imobil a pârâților chiriași contra voinței proprietarilor.

Reclamantele-pârâte au arătat că sunt proprietare ale imobilului situat in ., sector 5, București constructie tip B(P+l)si teren in suprafața de 265 mp conform Dispoziției Primarului nr_/23.01.2012 si a protocolului de predare-primire imobil serviciul fond locativ nr 4651/10.04.2012. Conform art 3 Dispoziția Primarului contractele de inchiriere cu nr 388/2.02.2000 Bojea S. (M. V.), nr 2509/15.08.1999 M. M., nr 4014/18.08.2009 M. F. încheiate cu . de drept la data punerii in posesie a proprietarilor, respectiv din data de 10.04.2012. Reclamantele nu au putut vizualiza in interior imobilul pentru ca le-a fost interzis de către foștii chiriași. Imobilul casa si teren a fost preluat de Statul Român si a fost restituit reclamantelor în temeiul Legii 10/2001. Între reclamante si pârâți nu este în ființă nici un contract de închiriere valabil, contractul invocat în aparare de pârâți fiind încheiat cu Primaria Municipiului București care nu mai era proprietara imobilului si acesta nu poate fi opus adevaratului proprietar, apararile pârâților fiind astfel nerelevante. Esențial în cauza este a se stabili daca sunt incidente dispozițiile art. 1 din OUG 40/1999 la care fac trimitere dispozițiile art. 13 din L. 10/2001. Art. 13 alin.l din L. 10/2001 stipuleaza ca sunt aplicabile dispozițiile OUG 40/99 privind protectia chiriașilor, cu privire la imobilele restituite în temeiul L. 10/2001. OUG 40/1999 art. 1 si 2, la care face trimitere textul L. 10/2001, stipuleaza ca se vor prelungi de drept cu maxim 5 ani, contractele de închiriere ale chiriașilor din imobilele preluate abuziv de stat în perioada 1948-1989. Durata de 5 ani stipulata în OUG 40/99 a expirat în luna mai 2004. Asa fiind, pârâții din prezenta cauza nu mai beneficiaza de protectia instituita de OUG 40/1999, în speța fiind aplicabile dispozițiile dreptului comun, art. 1436 si1437 Cod civil, contractul de închiriere este unul fara termen, iar denunțarea acestuia se poate face unilateral, oricând de proprietar sau chiriaș. Dispozițiile HG 498/_ prin care s-a precizat ca termenul de 5 ani prevăzut de art. 2 din OUG 40/99 curge de la data restituirii imobilului, nu poate produce consecințe juridice. L. 10/2001, art. 13 nu prevede data de la care curge termenul de prorogare legala a contractului de închiriere, ci face doar trimitere la dispozițiile OUG 40/1999 ale cărei efecte au încetat în mai 2004, iar hotarârea de guvern nu poate adauga ori modifica o lege organica.

Lg nr. 10/2001 spune:

Art. 13. - (1) In cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotarare judecătoreasca sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse in Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriașilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuințe, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările si completările ulterioare

Iar OUG 40/1999 aprobata, modificata si completata de Lg. nr. 241/2001 spune la rindul ei:

art. 1. - Contractele de închiriere privind suprafețele locative cu destinatia de locuințe, precum si cele folosite de asezamintele social-culturale si de invatamant, ie partide politice, de sindicate si de alte organizații neguvernamentale, legal înregistrate, prelungite sau reînnoite conform Legii nr. 17/1994 si aflate in curs de executare la data intrării in vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta, se prelungesc de drept pentru o perioada de 5 ani de la data intrării in vigoare a cesteia, in aceleași condiții, cu excepția nivelului chiriei.

art. 7. - Prelungirea contractelor de inchiriere, realizata in baza prevederilor art. ramane valabila si in cazul redobândirii imobilelor respective de către foștii opnetari sau de moștenitorii acestora dup a . prezentei odonante de urgenta.

În ceea ce privește incheierea contractelor de inchiriere, reclamantele-pârâte au arătat că potrivit art. 13 din Lg 10/2001 trebuie respectate disp. OUG 40/1999 si Lg. nr. 241/2001. Astfel reclamantele-pârâte au arătat că:

-se incadrează la art.7 din OUG 40/1999 fiindcă au redobindit imobilul dupa . OUG 40/1999. Deci, se aplica prelungirea contractului de închiriere cf. art.l din OUG/Lege;

-1.1 din OUG/Lege spune clar ca prelungirea se face pentru o perioada de 5 ani a data intrării in vigoare a OUG.

În concluzie, reclamantele-pârâte au arătat că intrucit perioada de 5 ani de la . aprilie 1999) a OUG a expirat, nu sunt obligate sa prelungească acest contract de inchiriere. De altfel, nici nu ar fi moral sa fie obligate la inca 5 ani de "pedeapsa" avind in vedere ca daca se respectau legile trebuiau sa fie repuse in drepturi in 2001, dupa 30 de zile de la notificarea adresata primăriei, adica acum 5 ani.

Au arătat reclamantele-pârâte că OUG/Lege spune si:

Art. 14 (1) La expirarea termenului de inchiriere stabilit conform prezentei ordonanțe de urgenta chiriașul are dreptul la reinnoirea contractului, pentru aceeași perioada, daca părțile nu modifica prin acord expres durata închirierii.

Contractele de inchiriere in temeiul caruia parații au ocupat imobilul in litigiu ar fi putut fi prelungite in temeiul O.U.G. nr.40/1999, respectiv O.U.G. nr.8/2004, pana la data de 08.04.2009. Dupa retrocedare reclamantele-pârâte erau obligate sa respecte contractele de inchiriere aflate in derulare, dar pana la data de 08.04.2009. Chiriașii au beneficiat de doua prelungiri de contract, iar conform art 3 din Dispoziția Primarului nr_/23.01.2012 contractele de inchiriere cu nr 388/2.02.2000 Bojea S. (M. V.), nr 2509/15.08.1999 M. M., nr 4014/18.08.2009 M. F. încheiate cu . de drept la data punerii in posesie a proprietarilor respectiv din data de 10.04.2012. Dispozițiile art 9 OUG40/1999 art 1 si 7 de obligare a proprietarilor sa perfecteze un contract de inchiriere pe 5 ani la cererea chiriașilor, neîncheierea acestuia din pricina neîntelegerii asupra cuantumului chiriei art 15 alin 2 1 10/2001 atragand prelungirea de drept, nu isi mai au aplicabilitatea in situatia de fata. Opinia Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum aceasta reiese din hotararile pronuntate impotriva României raportat la prevederile O.U.G. nr.40/1999, respectiv cauzele R. si S. impotriva României, O. împotriva României, Spanoche impotriva României, P. si T. impotriva României, P. impotriva României, Tarik impotriva României, Arsenovici împotriva României, este in același sens, statuandu-se constant ca ingerința in dreptul de proprietate trebuie nu doar sa urmareasca un scop legitim conform interesului general ci si sa păstreze un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmărit prin orice masura aplicata de stat, inclusiv masurile destinate sa reglementeze folosința bunurilor unui individ. Tocmai acest lucru este exprimat de noțiunea de just echilibru ce trebuie pastrat intre cerințele interesului general al comunitatii si imperativele de aparare a drepturilor fundamentale ale omului. Curtea Europeana a mai statuat ca interesele legitime ale colectivitatii cer . o repartiție echitabila a sarcinii sociale si financiare pe care o presupun transformarea si reforma imobilelor din tara, insa aceasta sarcina nu ar putea sa se sprijine pe un anume grup social, indiferent de importanta pe care o au interesele unui alt grup sau ale colectivitatii in ansamblul sau. De altfel, considerentele pentru care s-a apreciat de către Guvernul României, aspect retinut de Curte, ca ingerința in dreptul de proprietate astfel cum aceasta rezulta din O.U.G. nr.40/1999 este permisa raportat la al doilea alineat al art. 1, Protocolul nr. 1, si anume interesul general constând in protectia intereselor locatarilor . se caracteriza prin penuria de locuințe la pret ieftin, nu mai subzista in prezent.

In drept, au fost invocate disp. art 115-118 c pr civ.

La termenul din 18.06.2013, reclamantele au precizat că în cauză au calitatea de pârâți doar persoanele indicate în cererea introductivă.

Instanța a încuviințat părților probele cu înscrisuri, interogatoriu și testimonială cu martorul T. A. F. propus de reclamantele-pârâte și martorele P. T. și C. D. propuse de pârâții-reclamanți, pentru pârâții-reclamanți încuviințând și proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, probe ce au fost administrate în parte, întrucât deși au fost citați cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu, pârâții M. N., M. F. (CNP_), I. E. V., M. V. și reclamanta G. M. nu s-au prezentat în fața instanței pentru a răspunde la interogatoriu.

Raportul de expertiză întocmit de expertul D. H. a fost depus la filele 48-65 din vol.II al dosarului, iar răspunsurile la obiecțiuni au fost depuse la filele 75-79 din vol. II al dosarului.

Din oficiu, instanța a dispus administrarea probei cu expertiza tehnică în specialitatea instalații, la termenul de astăzi revenind asupra acestei probe.

În cadrul probei cu înscrisuri la dosar au mai fost depuse fotocopii de pe următoarele acte: procese verbale privind prezența părților la ședința de mediere din data de 16.11.2012, întocmite de Birou de mediator E. D D. (filele 129-134 din vol. I al dosarului), contractul de premediere nr.22/2012; contractul de mediere nr.25/2012; confirmările de primire a notificărilor adresate pârâților; adresa nr._/2012, emisă de DGPMB; notificări adresate pârâților (filele 162-164 din vol. I al dosarului); planșe foto; contractul de închiriere nr.388/2000; acte de stare civilă; cartea imobilului din ..

Prin sentința civilă nr. 5860/09.09.2014, Judecătoria Sectorului 5 București in dosarul nr._ , s-a admis acțiunea principală formulată de reclamantele-pârâte T. D. S. si G. M. în contradictoriu cu pârâții-reclamanți M. N., M. M., M. E. M., M. F., M. V., I. E. V., M. V. și M. F.; s-a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în București, ., sector 5; a fost admisa în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți M. M., M. N., M. V. și M. F. în contradictoriu cu reclamantele-pârâte T. D. S. și G. M.; au fost obligate reclamantele-pârâte să le plătească acestora cu titlu de despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilului următoarele sume: pârâților-reclamanți M. M. și M. N. suma de 16.217 lei, pârâtei-reclamante M. V. suma de 11.405 lei, iar pârâtei-reclamante M. F. suma de 19.361 lei; a fost instituit în favoarea pârâților-reclamanți un drept de retenție asupra imobilului sus-menționat până la plata despăgubirilor acordate; au fost copensate cheltuielile de judecată constând în onorarii de avocat; au fost obligati pârâții să le plătească reclamantelor suma de 10 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru; au fost obligate reclamantele să le plătească pârâților-reclamanți M. M., M. N., M. V. și M. F. (CNP_) suma de 900 lei reprezentând onorariul aferent expertizei în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare (300 lei pârâților-reclamanți M. M. și M. N. și câte 300 lei celorlalte pârâte-reclamante); s-a dispus restituirea către pârâtele-reclamante M. M., M. V. și M. F. a sumelor în cuantum total de 900 lei achitate în contul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul București, conform chitanțelor: nr._/1,_/1 și_/1 emise la data de 10.06.2014 de CEC Bank.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin dispoziția nr._/23.01.2012 a Primarului General al Municipiului București, s-a restituit în natură, în proprietatea reclamantelor, imobilul situat în București, ., sectorul 5, compus din construcție tip B (P+1) și teren în suprafață de 265 mp.

Pârâții au recunoscut în cuprinsul întâmpinării formulate că ocupă imobilul reclamantelor, susținând însă că au un titlu locativ.

Conform adresei nr._/2012, emise de Administrația Fondului Imobiliar, la data retrocedării imobilului erau închiriate trei unități locative din acesta, în baza contractelor nr. 388/02.02.2000, nr. 2509/15.08.1999 și nr. 4014/18.08.2009, încheiate cu Bojea S., respectiv cu M. M. și cu M. F..

Prin contractul de închiriere nr. 388/02.02.2000, Primăria Municipiului București i-a închiriat numitei Bojea S. o locuință situată în imobilul din ., compusă din două camere; contractul s-a încheiat pe o perioadă de 5 ani, cu începere de la data de 09.05.1999 și până la data de 09.05.2004. În fișa locativă, anexă la contractul de închiriere, a fost trecută și pârâta M. V., în calitate de fiică a titularei contractului.

Conform certificarului de deces de la f. 75 din vol. I al dosarului, numita Bojea S. a decedat la data de 06.06.2010.

Prin contractul de închiriere nr. 2509/15.08.1999, Primăria Municipiului București i-a închiriat pârâtei M. M. o locuință situată în imobilul din ., compusă din două camere și un hol; contractul s-a încheiat pe o perioadă de 5 ani, cu începere de la data de 09.05.1999 și până la data de 09.05.2004. În fișa locativă, anexă la contractul de închiriere, au fost trecuți și pârâții M. N., M. F. (CNP_) și M. E.-M., în calitate de soț, respectiv, fiică și fiu ai titularei contractului.

Prin contractul de închiriere nr. 4014/18.08.2009, Primăria Municipiului București i-a închiriat pârâtei M. F. locuința situată la etajul 1 al imobilului din .; contractul s-a încheiat pe o perioadă de 5 ani, cu începere de la data de 16.07.2009 și până la data de 18.05.2014. În fișa locativă, anexă la contractul de închiriere, au fost trecuți și pârâții I. E. V. și M. V., în calitate de fiică și, respectiv, fiu ai titularei contractului.

Prin OUG nr. 8/2004 și OUG nr. 44/2009, durata primelor două contracte de închiriere au fost prelungite succesiv pentru o perioadă de câte 5 ani.

Instanța a mai reținut că, în urma retrocedării imobilului, contractele de închiriere au fost lipsite de efecte, neexistând nicio dispoziție legală care să le impună reclamantelor obligația de a respecta aceste contracte.

Potrivit art. 555 alin. 1 din Codul civil, printre atributele dreptului de proprietate privată se numără și dreptul de a folosi bunul, astfel că ocuparea imobilului de către pârâți, fără a justifica un titlu locativ, opozabil reclamantelor proprietare, apare ca o atingere adusă dreptului acestora.

Pe cale de consecință, instanța a admis acțiunea principală și a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în București, ., sector 5.

În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 48 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, „chiriașii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinația de locuință prin îmbunătățirile necesare și utile”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, „obligația despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptățite”.

Coroborând depozițiile martorelor P. T. și C. D. cu înscrisurile depuse de pârâții-reclamanți M. M., M. N., M. V. și M. F. la dosar, instanța reține că pârâții-reclamanți au adus îmbunătățiri locuințelor în care domiciliază, aflate în imobilul reclamantelor-pârâte.

Aceste îmbunătățiri au fost identificate și evaluate prin raportul de expertiză întocmit în cauză. Astfel, îmbunătățirile aduse imobilului de soții pârâți-reclamanți M. M. și M. N. au fost evaluate la suma de 16.217 lei, cele aduse de pârâta-reclamantă M. V. au fost evaluate la suma de 11.405 lei, iar cele aduse de pârâta-reclamantă M. F. au fost evaluate la suma de 25.290 lei.

Instanța mai reține că, potrivit art. 2495 alin. 1 din Codul civil, cel care este dator să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun.

Față de considerentele ce preced, instanța a admis în parte cererea reconvențională și le-a obligat pe reclamantele-pârâte să le plătească pârâților-reclamanți M. M., M. N., M. V. și M. F. despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilului, evidențiat în raportul de expertiză efectuat în cauză; totodată, a instituit în favoarea pârâților-reclamanți un drept de retenție asupra imobilului sus-menționat până la plata despăgubirilor acordate.

În baza art. 276 din codul de procedură civilă din 1865, a compensat cheltuielile de judecată constând în onorarii de avocat și a obligat pe pârâți să le plătească reclamantelor-pârâte suma de 10 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru (aferentă cererii principale), iar pe reclamantele-pârâte să le plătească pârâților-reclamanți M. M., M. N., M. V. și M. F. suma de 900 lei reprezentând onorariul aferent expertizei în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare (300 lei pârâților-reclamanți M. M. și M. N. și câte 300 lei celorlalte pârâte-reclamante).

Având în vedere că proba cu expertiză tehnică în specialitatea instalații nu s-a mai efectuat, instanța revenind asupra acesteia în ședința publică, s-a dispus restituirea către pârâtele-reclamante M. M., M. V. și M. F. a sumelor în cuantum total de 900 lei achitate în contul Biroului Local pentru Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul București, conform chitanțelor: nr._/1,_/1 și_/1 emise la data de 10.06.2014 de CEC Bank, depuse la dosar la termenul de față.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs in termen legal, pârâții-reclamanți M. N., M. Minodor, M. F., I. E. V., M. V. și M. F. și pârâta-reclamantă M. V., cai de atac ce au fost înregistrate pe rolul Tribunalului București – Secția a III-a Civilă, la data de 04.06.2015.

Recurenta M. V. a solicitat admiterea recursului si, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii actiunii ca neîntemeiată si admiterea in tot a cererii reconventionale, in sensul obligării intimatelor la despagubiri in suma de 38.670 iei.

Din dezvoltarea motivelor de recurs rezulta ca hotararea este nelegala si netemeinica deoarece recurenta ocupa imobilul situat in București, ., . in baza Contractului de inchiriere 388/2.02.2000, titular de contract fiind mama acesteia, Bojea S.. In fisa locativa, anexa la contractul de inchiriere, este trecuta recurenta M. V., in calitate de fiica.

Recurenta, conștienta de situatia imobilelor naționalizate de către statul roman si fiind de buna credința, impreuna cu ceilalți locatari ai imobilului, s-a ocupat personal de aflarea proprietarului sau moștenitorilor acestuia caruia i-a fost restituit imobilul.

Dupa numeroase diligente, au aflat ca intimatele T. D. S. si G. M. locuiesc in B. si le-au notificat, prin B. F. G. M., prin scrisoare recomandata, intentia lor de a incheia contracte de închiriere cu acestea, anexand la notificare si copiile de pe contractele vechi de inchiriere. Prin aceeași notificare si-au exprimat dorința ca intalnirea sa aiba loc pe raza municipiului București la data si ora stabilite de intimate.

Acestea au fost informate de către recurenta ca nu isi permite din punct de vedere financiar sa se deplaseze la B., insa nu au tinut cont de acest aspect si au răspuns solicitandu-i sa se prezinte la Biroul Mediatorului E. D. D. cu sediul in B., la data de 16.11.2012 pentru a discuta probleme legate de perfectarea unui contract de inchiriere. Recurenta, s-a prezentat la mediere si si-a exprimat dorința de a incheia un nou contract de inchiriere, dar au eșuat in negocierile privind cuantumul chiriei, suma de 350 euro solicitata de către intimate fiind mult prea mare depășind cu mult posibilitățile.

Desi intimatele s-au aratat pregătite pentru a incheia un eventual contract de inchiriere cu fiecare familie in parte, inclusiv cu doamna M. V., la un pret al chiriei rezonabil, in realitate, respectiva mediere fiind o simpla formalitate, din moment ce la aceeași data ( 16.11.2010 ) fusese deja depusa cererea de evacuare pe cale de ordonanța presedintiala si cererea de evacuare pe calea dreptului comun. In aceasta situatie, este clar ca intimatele nu au urmărit sa se oblige in mod real ci doar sa-si preconstituie o proba in sprijinul acțiunii lor, asa cum rezulta din chiar cuprinsul cererii introductive care curpinde argumente de ordin financiar in susținerea acțiunii.

Prin urmare, susținerile intimatelor in fata instanței de fond apar fara corespondent in situatia de fapt.

Se arata faptul ca la data la care recurenta le-a contactat pe intimate, contractul de inchiriere era inca in vigoare, acesta fiind prelungit pana la nivelul anului 2014.

In ceea ce privește suma cu titlu de despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilului situat in București, ., ., solicita obligarea intimatelor T. D. S. si G. M. la achitarea către M. V. a sumei de 38.670 lei.

Se arata ca recurenta ocupa acest imobil inca din anii 1988-1989, la nivelul carora intreaga zona din perimetru acestui imobil era prevăzut pentru sistematizare si demolare. Urmare a acestei situatii, imobilele din zona, inclusiv imobilul ce face obiectul prezentei cauze, au fost dezafectate de la rețeaua generala de distribuire a apei potabile, de canalizare si de la furnizarea energiei electrice.

Dupa anul 1989, imobilele care nu erau inca demolate au reintrat in circuitul civil, iar locatarii acestora au efectuat reparațiile necesare de repunere in stare de folosința pe che’miala proprie, intrucat ICRAL Cotroceni pretindea ca nu are fonduri.

Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 „Chiriașii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinație de locuința prin imbunatatirile necesare si utile”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „obligația despăgubirii prevăzute la alin. (1) revine persoanei indreptatite”.

In ceea ce priveste suma de 11.405 lei reprezentând titlu de despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilului, aceasta suma este mult prea mica in comparație cu imbunatatirile aduse de către parata M. V., imobilului din București, ., ..

Este adevarat ca aceasta este suma ce rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza, insa trebuie luat in considerare faptul ca acest raport nu este complet, fiind dispusa suplimentarea obiectivelor.

Completarea expertizei nu s-a mai efectuat intrucat instanta de fond a retinut faptul ca recurenta împreuna cu ceilalți parați nu si-au îndeplinit obligația de a depune la dosar in termen de 5 zile dovada achitării onorariului de expert. 

Se arata faptul ca onorariul de expert a fost achitat in termenul legal de 5 zile, insa s-a omis depunerea dovezii la dosar. Trebuie avut in vedere si faptul ca nu din culpa recurentei s-a dispus suplimentarea obiectivelor expertizei, cat si faptul ca in încheierea de la termenul anterior nu s-a menționat sancțiunea in cazul nedepunerii in termen a dovezii plații onorariului de expert.

Astfel, asa cum se poate observa si din înscrisurile depuse la instanta de fond, îmbunătățirile sunt cu mult peste suma ce rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza, raportul fiind incomplet, motiv pentru care s-a si solicitat de către instanta suplimentarea obiectivelor acestuia.

Recurentii M. N., M. Minodor, M. F., I. E. V., M. V. și M. F., au criticat sentinta instantei de fond, aratand ca este netemeinică și nelegală.

Din dezvoltarea motivelor recursului, rezulta ca recurentii au solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei în fața instanței de fond în vederea completării probatoriului cu o expertiză tehnică judiciară cu numirea unui expert cu specialitatea instalații.

Acestia au formulat urmatoarele critici:

In cadrul litigiului, la termenul din data de 9 septembrie 2014, instanța a revenit asupra probei cu expertiză, întrucât recurentii nu au depus în termen de 5 zile dovada achitării onorariului de expert astfel neputându-se administra această probă.

In cauză s-a încuviințat proba cu expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, acordându-se două termene pentru lipsa raportului de expertiză.

La data de 4 februarie 2014, a fost depus raportul de expertiză în specialitatea construcții și s-a acordat termen în vederea luării la cunoștință.

Față de concluziile raportului de expertiză, reclamantele-pârâte au înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză, acordându-se două termene pentru a se răspunde la obiecțiuni și a se lua la cunoștință de acest răspuns.

In cuprinsul raportului de expertiză (fila 2 a raportului), expertul desemnat, în răspunsul la obiectivul nr. 1, respectiv evaluarea îmbunătățirilor pretins efectuate de pârâții-reclamanți, arată că s-a refăcut instalația electrică, instalația sanitară de alimentare cu apă și canalizare în interiorul imobilului și instalația de gaze și canalizare în exteriorul imobilului și fiind expert tehnic judiciar cu specialitatea construcții civile și industriale nu poate evalua lucrarile de instalații, fiind necesară numirea unui expert tehnic judiciar cu specialitatea instalații, reieșind astfel necesitatea efectuării unei alte expertize în cauză.

La termenul din 6 iunie 2014, s-a luat act de mențiunea făcută de expertul indicat mai sus și s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză care să aibă în vedere îmbunătățirile care nu au putut fi evaluate de către expertul desemnat inițial. Este adevărat că li s-a pus în vedere să depuna dovada achitării onorariului de expert în termen de 5 zile.

La termenul din data de 9 septembrie 2014, reclamantele-pârâte, prin avocat, au solicitat decăderea recurentilor din proba cu expertiză pentru neîndeplinirea obligației de a depune dovada achitării onorariului de expert în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, nefiind emisă adresa către expert, în acest sens, tergiversându-se soluționarea cauzei, fiindu-le prejudiciate interesele prin atitudinea noastră.

Instanța, apreciind că, neîndeplinindu-ne obligația de a depune în termen de cinci zile dovada achitării onorariului de expert, din culpa recurentilor nu s-a administrat proba cu expertiză, a revenit asupra acestei probe.

Potrivit art. 170 al. (3) din vechiul Cod de procedură civilă, neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în al. (1) atrage decăderea, însă la al. (4) al aceluiași articol se arată că „depunerea sumei se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.”

Se apreciaza că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 170 al. (4) din vechiul Cod de procedură civilă pentru următoarele motive:

In ceea ce privește desemnarea experților există două modalități: prin acordul părților și prin tragere la sorți, de către instanță, atunci când părțile nu învoiesc asupra numirii.

Conform art. 202 al. (1) din vechiul Cod de procedură civilă părțile se pot învoi asupra numirii experților și în lipsa acestui acord de către instanță, prin tragere la sorți, în ședință publică, de pe lista întocmită și comunicată de către biroul local de expertiză.

La termenul din data de 3 iunie 2014 nu s-a pus problema acordului părților cu privire la numirea unui expert și nici nu a fost numit vreun expert de către instanță. De asemenea, nici nu s-a solicitat lista întocmită de către biroul local de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidența celor autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare în specialitatea instalații.

Rezultă că numirea expertului care să întocmească raportul de expertiză se poate face doar în ședință publică, potrivit art. 202 al. (1) din vechiul Cod de procedură civilă, ceea ce s-ar fi putut face doar la termenul din data de septembrie 2014 fără a se provoca, nejustificat, amânarea cauzei.

Mai mult, așa cum rezultă din chitanțele atașate cauzei, plata onorariului, adică „depunerea sumei" în termenii art. 170 din vechiul Cod de procedură civilă, s-a făcut în interiorul termenului de cinci zile. Faptul că recurentii au avut o atitudine de buna credință pe tot parcursul procesului civil derulat în fața instanței de fond rezultă din împrejurarea că nu au solicitat termen pentru a-si angaja un avocat, nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și nu au impietat cu nimic drepturile procesuale ale reclamantelor - pârâte și buna desfășurare a procesului. In aceste condiții, sunt aplicabile dispozițiile art. 170 al. (4) din vechiul Cod de procedură civilă potrivit cărora „depunerea sumei se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.” Pe cale de consecință, instanța revenind asupra probei încuviințate pe considerentul că neîndeplinindu-ne obligația de a depune în termen de cinci zile dovada achitării onorariului de expert, din culpa lor nu s-a administrat proba cu expertiză, a revenit asupra acestei probe a încălcat dispozițiile art. art. 170 al. (4) și art. 202 din vechiul Cod de procedură civilă, conducând la reținerea unei situații de fapt care nu corespunde decât parțial realității și realizând în persoana reclamantelor-pârâte o îmbogățire iară justă cauză.

Pentru aceste motive, va rugăm să ne admiteți recursul și să dispuneți trimiterea cauzei în fața instanței de fond în vederea completării probatoriului cu o expertiză tehnică judiciară cu numirea unui expert cu specialitatea instalații, în drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. pr. civ. în dovedire, înțelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri.

Intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., au formulat intampinare la recursurile formulate prin care au solicitat respingerea acestora, ca nefondate si mentinerea sentintei instantei de fond.

Analizand recursurile declarate de catre recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F. și de recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., in baza art. 304 ind.1 Cod proc. civ. si art. 312 Cod proc. civ., instanta apreciaza ca acestea sunt intemeiate pentru urmatoarele considerente:

In fapt, prin cererea introductivă de instanță, reclamantele-pârâte au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună evacuarea paratilor din imobilul situat în ., sector 5, București, pentru lipsă titlu și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Recurentii au formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea acțiunii formulate, ca neîntemeiată și admiterea cererii noastre reconvenționale cu consecința obligării reclamantelor-pârâte la plata următoarelor sume de bani cu titlu de despăgubiri: către pârâta-reclamantă M. V. suma de 38.670,00 lei; către pârâta M. F. suma de 19.361,00 lei și către pârâții M. M. și M. N. suma de 23.936,00 lei.

Totodată, prin aceeași hotărâre, au solicitat să se constate existența unui drept de retenție asupra imobilului aflat în discuție până la plata efectivă a sumelor datorate de reclamantele-pârâte cu titlu de spor de valoare adus imobilului.

In cauză s-a încuviințat proba cu expertiză în specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, acordându-se două termene pentru lipsa raportului de expertiză.

La data de 4 februarie 2014, a fost depus raportul de expertiză în specialitatea construcții și s-a acordat termen în vederea luării la cunoștință.

Față de concluziile raportului de expertiză, reclamantele-pârâte au înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză, acordându-se două termene pentru a se răspunde la obiecțiuni și a se lua la cunoștință de acest răspuns.

In cuprinsul raportului de expertiză (fila 2 a raportului), expertul desemnat, în răspunsul la obiectivul nr. 1, respectiv evaluarea îmbunătățirilor pretins efectuate de pârâții-reclamanți, arată că s-a refăcut instalația electrică, instalația sanitară de alimentare cu apă și canalizare în interiorul imobilului și instalația de gaze și canalizare în exteriorul imobilului și fiind expert tehnic judiciar cu specialitatea construcții civile și industriale nu poate evalua instalații fiind necesară numirea unui expert tehnic judiciar cu specialitatea instalații, reieșind astfel necesitatea efectuării unei alte expertize în cauză.

La termenul din 3 iunie 2014, instanta de fond a dispus din oficiu efectuarea unei expertize in specialitatea instalatii in temeiul disp. art. 129 alin.5 Cod proc. Civ. care să aibă în vedere îmbunătățirile care nu au putut fi evaluate de către expertul desemnat inițial.

Prin incheierea de la acel termen a fost desemnat expert B. D. si a fost stabilit un onorariu provizoriu in cuantum de 300 lei pentru fiecare apartament in sarcina paratilor-reclamanti, punandu-se in vedere acestora să depuna dovada achitării onorariului de expert în termen de 5 zile.

La termenul din data de 9 septembrie 2014, instanța, apreciind că, partile nu si-au indeplinit obligația de a depune în termen de cinci zile dovada achitării onorariului de expert si astfel, din culpa recurentilor nu s-a administrat proba cu expertiză, a revenit asupra acestei probe, decazand partile din administrarea acestui mijloc de proba.

Tribunalul retine ca la dosarul de fond sunt depuse cele trei onorarii de expert in cuantum de 300 lei fiecare achitate la data de 10.06.2014(filele 93-98) pentru efectuarea expertizei in specialitatea instalatii iar obligatia a fost stabilita in sarcina recurentilor la data de 03.06.2014, astfel ca ultima zi era in data de 09.06.2014, fiind depasite cele 5 zile cu doar o zi.

Potrivit disp. art. 170 Cod proc. Civ. vechi (1)Când s-a încuviințat o cercetare locală, expertiză sau dovadă cu martori, partea care a propus-o este obligată ca, în termen de 5 zile de la încuviințare, să depună suma statornicită de instanță pentru cheltuielile de cercetare, drumul și despăgubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instanței. (2)Când s-au încuviințat părților dovezi potrivit dispozițiilor art. 138 pct. 2 și 4, termenul de mai sus poate fi prelungit până la 15 zile. (3)Neîndeplinirea acestor obligații atrage decăderea, pentru acea instanță, din dovada încuviințată. (4)Depunerea sumei se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.

Tribunalul retine ca proba a fost incuviintata de instanta din oficiu, avand in vedere imposibilitatea evaluarii de catre expertul constructii, astfel incat aceste cheltuieli puteau fi suportate de toate partile.

Este adevarat ca instanta desemnase expertul in sedinta publica din data de 03.06.2014, insa amanrea cauzei s-a datorat neemiterii adresei catre expert de catre instanta si nu achitarii in termen de 6 zile a acestor onorarii de catre parti, astfel ca devin incidente disp. art. 170 alin.4 Cod proc. Civ.

Pe de alta parte, trebuie vazuta si pozitia procesual a partilor care nu au urmarit pe parcursul solutionarii cauzei tergiversarea acesteia, nefiind formulate cereri de amanare repetitive si nici macar nu au formulat obiectiuni la expertiza, necesitatea administrarii acesteia rezultand din lipsa evalaurii facuta de expertul desemnat initial.

Prin urmare, tribunalul apreciaza ca sanctiunea decaderii acestora din administrarea acestui mijloc de proba, in conditiile in care achitasera onorariile aferente la data de 10.06.2014, la sase zile de la incuviintare iar instanta nu a mentionat in incheiere sanctiunea pentru nedepunerea acestora in termen si proba a fost dispusa de instanta din oficiu, putand fi puse si in sarcina celorlalte parti, este una excesiva, aceasta putand conduce la atingerea drepturilor subiective civile ale partii care isi exercita cu buna-credinta drepturile procesuale, expertiza putand stabili o valoare a superioara a sporului de valoare adus imobilului, in conditiile in care expertul in specialitatea constructii a retinut că s-a refăcut instalația electrică, instalația sanitară de alimentare cu apă și canalizare în interiorul imobilului și instalația de gaze și canalizare în exteriorul imobilului, insa nu poate face evaluarea decat un expert in instalatii.

Având în vedere imposibilitatea de administrare a probei cu expertiză în faza procesuală a recursului si faptul ca s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 3 C., având în vedere necesitatea administrării de probe noi, respectiv proba cu expertiza in specialitatea instalatii, proba care fusese incuviintata din oficiu de catre instanta de fond, va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, aceasta urmand a se pronunta dupa administrarea probei si pe cererea principala, avand in vedere ca in recurs au fost formulate critici si cu privire la evacuarea dispusa.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți-reclamanți M. N., M. M., M. F., I. E. V., M. V. și M. F. și de recurenta-pârâtă-reclamantă M. V., în contradictoriu cu intimatele-reclamante-pârâte G. M. și T. D. S., împotriva sentinței civile nr. 5860/09.09.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._, având ca obiect evacuare.

Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.09.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR I. P. I. L. M. S. M. P.

GREFIER

M. V. B.

Red./Dact/Jud. I.P.

11 ex./19.02.2016

--------------------------------------------------------------------

Judecătoria Sectorului 5 București

Judecător fond: F. F.

← Contestaţie la executare. Decizia nr. 173/2016. Tribunalul...		Anulare act. Decizia nr. 1312/2015. Tribunalul BUCUREŞTI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Pretenţii. Decizia nr. 170/2016. Tribunalul BUCUREŞTI Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 184/2016. Tribunalul BUCUREŞTI Partide politice. Sentința nr. 20/2016. Tribunalul BUCUREŞTI Contestaţie la executare. Decizia nr. 173/2016. Tribunalul BUCUREŞTI Anulare act. Decizia nr. 1312/2015. Tribunalul BUCUREŞTI